Ce este dragostea – Sentimente sezoniere

Întreabă orice adolescent sau om în vârstă: „Ce este dragostea?”, şi răspunsurile lor vor reflecta o influenţă similară. Dragostea implică sentimente – romantizate prin muzică, literatură şi mass-media. Cu toţii tânjim să recreăm acea intimidate bazată pe ceea ce ni se pare ideal. Dorinţele noastre cele mai profunde conturează caracteristicile dragostei – fervoarea (pasiune), desăvârşirea (perfecţiune), împlinirea (bucurie).

Când ne exprimăm dragostea, dezvoltăm o ataşare emoţională puternică, anticipând ca această dragoste să ne fie împărtăşită. Ce primesc din această relaţie? Care este nivelul meu de mulţumire? Sentimentele noastre se concentrează să descopere acea persoană unică ce satisface toate dorinţele inimii noastre. Din păcate, ceea ce a hrănit şi încălzit dragostea noastră timp de un anotimp, se vestejeşte şi se răceşte de multe ori. Drumul iubirii adevărate nu este unul lin.

Ce este dragostea – Costul dăruirii

Ce este dragostea, dacă nu te costă? Dragostea adevărată cere sacrificiu care nu se regăseşte în egoism. Poţi dărui fără să iubeşti, dar nu poţi niciodată iubi fără să dăruieşti. Dragostea care se jertfeşte cere să dăm ceea ce preţuim mai mult: inima, mintea, sufletul, puterea. Dragostea adevărată nu urmează înclinaţiile noastre naturale; nu este un impuls izvorât din sentimente.

Dragostea poate fi înţeleasă doar din acţiunile pe care le determină. Atunci când tolerăm eşecurile şi slăbiciunile celorlalţi, arătăm dragoste divină. (Efeseni 4:2) Acest fel de dragoste ne îndeamnă să dăm pentru a potoli suferinţa celorlalţi. În loc să căutăm să împlinim nevoile noastre emoţionale şi fizice (adică să primim), ne dăm pe noi înşine în mod umil. (1 Petru 3:8-9)

Ce este dragostea – Natura lui Dumnezeu

Este greşit să răspundem la întrebarea: „Ce este dragostea?”, cu: „Dragostea este Dumnezeu.” Dumnezeu a creat dragostea, şi nu invers. El a ales în mod voit să Îşi exprime dragostea faţă de noi – revelând însăşi natura Lui.

• Dumnezeu este jertfitor – Dumnezeu a iniţiat o relaţie eternă de dragoste cu noi înainte ca noi să Îl iubim pe El. (1 Ioan 4:10)

• Dumnezeu este milostiv – Dumnezeu ne-a cuprins în bunătatea Lui chiar şi atunci când nu meritam dragostea Lui. (Efeseni 2:4-5)

• Dumnezeu este credincios – Chiar în circumstanţe extreme, dragostea lui Dumnezeu pentru noi nu se clatină. (Romani 8:35, 38-39)

Dumnezeu nu a avut nevoie să creeze universul. El a luat această decizie ca o exprimare a dragostei pentru noi. Apoi, Dumnezeu ne-a creat într-un anume fel – ca să putem experimenta tot ce a fost menit să însemne dragostea perfectă. (Cântarea Cântărilor 4:9-10, 8:6, 1 Ioan 4: 7-12)

„… având rădăcina şi temelia pusă în dragoste, să puteţi pricepe împreună cu toţi sfinţii care este lărgimea, lungimea, adâncimea şi înălţimea şi să cunoaşteţi dragostea lui Hristos care întrece orice cunoştinţă.” (Efeseni 3:17-18)

[Copyright © AllAboutGOD.com. Sursa: www.allaboutgod.com]

Isus Hristos: Multe lucruri pentru mulţi oameni

Isus Hristos a fost numit în multe feluri de mulţi oameni, inclusiv: un mare om, un mare învăţător şi un mare profet. Nu este niciun om de ştiinţă legitim care să nege faptul că Isus este o figură istorică care a umblat pe pământ aproximativ 2000 de ani în urmă, că a făcut minuni remarcabile şi fapte de caritate, că a murit de o moarte groaznică pe o cruce romană chiar în afara Ierusalimului. Singura dispută este dacă Isus a fost Dumnezeu întrupat care a înviat din morţi a treia zi după răstignirea Sa. Toate acestea sunt chestiuni legate de documente istorice care pot fi descoperite şi testate în mod serios. Isus ne-a spus cine este – şi El nu a vorbit din vârful buzelor. „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” (Ioan 14:6)

Isus Hristos: El este Calea

Isus Hristos a spus: „Eu sunt Calea”, însă cu siguranţă nu toţi Îl cred. De ce ne este frică? Dovezile în favoarea lui Isus şi faptele Lui măreţe sunt bine documentate atât în Biblie, cât şi în afara ei. Dovezile în favoarea răstignirii pe cruce, a mormântului gol trei zile mai târziu, şi a arătării Lui la mai mult de 500 de martori oculari după înviere sunt foarte convingătoare. Isus a împlinit mai mult de 300 de profeţii mesianice menţionate în scrierile Vechiului Testament. Odată cu descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă şi credibilitatea versiunii Septuaginta a Vechiului Testament, amândouă dovedindu-se că au existat înainte de vremea în care Isus a umblat pe pământ, putem fi siguri că aceste profeţii nu au fost „concepute” post factum. Ele au fost împlinite cu adevărat de Mesia, Isus Hristos.

De fapt, dacă ne uităm la sondajele de opinie, la majoritatea oamenilor nu li-e frică de Isus deloc. Lor li-e frică de creştini. Uitându-ne la modul în care acţionează mulţi aşa-zişi creştini, această frică devine legitimă. Ritualurile misterioase, tot felul de predicatori, banii, puterea şi ipocrizia prezintă oare o imagine reală despre cine este Isus şi ce vrea El ca noi să fim? Nu. Totuşi, Isus nu ne-a chemat să urmăm oameni şi religii. Ne-a chemat să-L urmăm pe El.

Isus Hristos: El este Adevărul

Isus Hristos a spus: „Eu sunt Adevărul”, însă cu siguranţă mulţi dintre noi ne-am creat propriile concepte despre adevăr. Relativismul moral şi pluralismul religios se infiltrează în cultura noastră. Adevărul este redefinit zilnic. Totuşi, Isus, prin Cuvântul Său – Biblia – ne-a dat un adevăr absolut. Datorită evidenţelor arheologice, istorice şi ale manuscriselor, sunt mult mai puţine raţiuni pentru a nega originea Bibliei şi autenticitatea ei divină decât pentru a nega legitimitatea lucrărilor lui Homer, Platon şi Aristotel. Cum este căutarea ta după adevăr? Este lucrul acesta o prioritate a vieţii tale? Poate vei întreba: cum aş putea descoperi adevărul lui Hristos? El ne spune în Matei 7:7: „Cereţi, şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide.”

Isus Hristos: El este Viaţa

În Epistola către Filipeni 3:8, Pavel a scris că toate lucrurile pe care le credea câştiguri nu au nicio valoare atunci când sunt comparate cu preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Isus Hristos. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” (Ioan 3:16)

Isus Hristos: El este ceea ce a zis că este

Isus Hristos a spus că El este singura cale. Isus este unic. El ori a zis adevărul, ori este ciudat sau un mincinos. Însă, din moment ce toţi sunt de acord că El era un „om bun”, atunci cum poate fi El bun şi ciudat, ori bun şi mincinos în acelaşi timp? Există doar o singură alternativă consecventă din punct de vedere logic, şi anume că El a zis adevărul. Isus este ceea că a zis că este – El este singura cale spre Dumnezeu!

[Copyright © AllAboutWorldview.org. Sursa: www.allaboutworldview.org]

Este iadul real? – Idei de bază

Oamenii din întreaga lume se întreabă: „Este real iadul?” Poate să existe cu adevărat un loc fizic pentru chin şi pedeapsa de foc despre care se spune în Biblie? Doar trei din 10 adulţi (31%) văd iadul ca un loc real: „un loc de chin fizic unde oamenii vor fi trimişi”.¹ Acest articol răspunde întrebărilor obişnuite despre iad şi existenţa lui. Din moment ce Biblia este baza doctrinei despre iad, vei vedea că în acest material se face referinţă la ea şi se citează din ea.

Este iadul real? – De ce a fost el creat?

Întrebarea „De ce există iadul?” i-a buimăcit pe mulţi oameni de-a lungul timpurilor. Oameni fără număr s-au întrebat: „Dacă Dumnezeu este atât de bun, de ce a creat atunci un loc precum iadul?” Este acelaşi lucru dacă ai întreba: „Dacă guvernul nostru este atât de bun, atunci de ce a făcut închisori?” Răspunsul pare destul de simplu – locuri ca iadul şi închisorile există datorită unor oameni care vor alege să facă lucruri rele, şi pentru că fac acest lucru, ei au nevoie să fie pedepsiţi. Este relativ uşor să înţelegi cum acest raţionament se aplică existenţei închisorilor, însă oare se aplică cu adevărat şi iadului?

În relatarea biblică despre creaţie, găsită în cartea Geneza, nu este făcută nicio menţiune referitoare la un loc numit iad. Orice a făcut Dumnezeu în timpul creaţiei a fost bun. Totuşi, Biblia ne spune în Matei 25:41, că iadul a fost pregătit mai târziu „diavolului şi îngerilor lui” (vezi şi cartea Isaia 14:12). Dumnezeu nu a creat iadul pentru om; intenţia Lui niciodată nu a fost ca vreun bărbat sau vreo femeie să meargă în iad. În 2 Petru 3:9 aflăm că Dumnezeu doreşte ca „niciunul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă”.

Ce este iadul? Iadul este un loc real. Ştim acest lucru din multe versete din Biblie, unele din ele spuse de Isus Însuşi; şi ştim că cei răi şi nedrepţi vor merge acolo după ce mor. Deci, din nou ne întoarcem la punctul principal că Dumnezeu este bun, iar viaţa în iad este groaznică; atunci de ce Dumnezeu a creat un astfel de loc? Chiar dacă iadul a fost creat iniţial pentru Satan şi îngerii lui care au căzut împreună cu el, totuşi în iad vor fi de asemenea bărbaţi şi femei.

Este iadul real? – De ce ar merge cineva acolo?

Este iadul real? Iadul este un loc de separare veşnică de Dumnezeu, iar oamenii merg acolo după ce mor pentru că au ales să se separe de Dumnezeu în timpul vieţii lor pe pământ. Dumnezeu ne-a creat liberi să facem propriile alegeri, iar separarea sau despărţirea noastră de Dumnezeu este una din alegerile pe care suntem liberi să o facem. Voinţa noastră liberă este un dar minunat de la Dumnezeu prin care El nu ne forţează să-L iubim sau să-L urmăm. Fără voinţa noastră liberă, noi vom fi nimic mai mult decât marionete sau roboţi; însă nu asta vrea Dumnezeu de la noi, şi acest lucru nu ne-ar putea face viaţa mai bună.

În timp ce Dumnezeu doreşte ca fiecare să aleagă să-L iubească, unii oameni vor alege să nu o facă. Aceşti oameni vor muri în păcatele lor şi vor fi separaţi de Dumnezeu pentru totdeauna în iad. Mulţi ar zice că lucrul acesta nu este corect şi că un Dumnezeu iubitor nu ar stabili niciodată un astfel de sistem; totuşi, tocmai dragostea lui Dumnezeu pentru noi şi faptul că El este perfect drept ne spun de ce există iadul şi de ce oamenii vor merge acolo. Dumnezeu ne iubeşte atât de mult încât ne respectă libertatea de alegere. Dacă noi alegem să nu-L iubim, atunci de ce ne-ar forţa să trăim cu El veşnic în cer? Oare a trăi o veşnicie cu cineva pe care nu-l iubim nu este oricum iad? Dumnezeu vrea să-i scape pe aceşti oameni care nu-L iubesc de la trăirea cu El şi de supunerea la conducerea Lui o veşnicie.

Este iadul real? – Este iadul pedeapsa pentru cei răi?

La întrebarea: „Este iadul real?”, o mulţime de oameni răspund cu „nu”. Acestor oameni le place să creadă că după ce vor muri, nu vor merge nici în cer, nici în iad, ci pur şi simplu încetează să existe. Totuşi, n-ar fi un Dumnezeu care ne trimite la moarte în non-existenţă la fel de „crud” ca cel care ne permite să ne alegem în mod liber propriul destin, fie acesta şi iad? Chiar şi ateul Friedrich Nietzsche a spus că el mai degrabă ar alege suferinţa veşnică conştientă decât non-existenţa.

Dreptatea perfectă a lui Dumnezeu cere să fie un iad unde să fie pedepsiţi cei nepocăiţi şi răi dintre noi. După cum Walter Martin a spus despre existenţa iadului şi a pedepsei veşnice în cartea sa, „Împărăţia cultelor eretice”: „Ei vorbesc mult despre Dumnezeul care este dragoste, dar uită că tocmai pentru că El este dragoste, este şi drept şi trebuie să ceară răzbunare veşnică peste cei care calcă în picioare sângele scump al lui Hristos, care este Mielul înjunghiat pentru păcătoşii pierduţi de la întemeierea lumii.”

Ce fel de Dumnezeu iubitor ar fi El dacă cei răi nu ar fi niciodată pedepsiţi? De ce L-ar trimite pe Fiul Său să moară pentru păcatele noastre, dacă am putea respinge răscumpărarea aceasta şi până la urmă să nu plătim preţul? Ce stimulent am avea noi să facem binele şi să-L iubim pe Dumnezeu dacă ştim că Îl putem respinge Fiul, putem alege să facem răul toată viaţa şi niciodată să nu fim pedepsiţi? Cu siguranţă nu am dori o asemenea lipsă de dreptate pe străzile satelor şi oraşelor noastre. Atunci de ce să nu ne aşteptăm ca Dumnezeu să-l răsplătească pe fiecare om din întregul univers?

Notă de subsol

1 Rezultatele sondajului făcut de Barna Group, 1996.

[Copyright © AllAboutPopularIssues.org. Sursa: www.allaboutpopularissues.org]

Este iadul real? – Este cineva forţat să meargă acolo?

Este iadul real? Da, iadul este real, iar Dumnezeu doreşte ca nimeni să nu meargă acolo. Este dorinţa Lui ca toţi să meargă la El în cer; totuşi, Dumnezeu nu-i poate lăsa pe toţi în cer. Cerul este un loc perfect şi Dumnezeu este perfect, astfel dacă i-ar lăsa pe păcătoşi în cer fără acoperirea păcatelor lor, ei vor fi mistuiţi de perfecţiunea Sa. Un Dumnezeu iubitor nu vrea să mistuie pe nimeni; aşa că El a pregătit un plan perfect de răscumpărare, în care, ca Dumnezeu perfect şi sfânt, a venit pe pământ în natura umană, Isus Hristos, şi a murit pentru a acoperi păcatele noastre. Dacă Îl alegem pe Isus Hristos ca acoperire a noastră, vom putea intra în cer fără a fi mistuiţi. Însă dacă nu-L alegem pe Isus Hristos, Dumnezeu în dragostea şi îndurarea Lui infinită, nu ne va lăsa să intrăm în cer şi să fim mistuiţi. În schimb, El a pregătit un loc de separare de El, unde păcătoşii pot merge fără să fie mistuiţi. Locul acela e iadul.

Dumnezeu ne iubeşte şi de aceea ne-a dat multe daruri. Două dintre cele mai importante daruri pe care ni le-a dat sunt voinţa liberă şi mântuirea prin har prin Fiul Său, Isus Hristos. El ne-a dat voinţă liberă pentru a alege să-L iubim şi a alege să nu păcătuim; apoi El ni L-a dat pe Fiul Său pentru a ne răscumpăra alegerile greşite pe care le-am făcut. Dacă am ales să nu-L iubim pe Dumnezeu şi de asemenea Îl respingem pe Fiul Său, care a fost trimis pentru a ne răscumpăra de alegerile greşite, ce altceva mai poate face Dumnezeu? În dragostea şi dreptatea Lui infinită, El trebuie să ne lase libertatea de a face alegeri greşite şi de a le suporta consecinţele, iar consecinţa acelor alegeri este separarea veşnică de El în iad. Apocalipsa 20:15: „Oricine nu a fost găsit în cartea vieţii, a fost aruncat în iazul de foc.”

Nimeni nu trebuie să meargă în iad. Dumnezeu ne-a oferit un plan garantat pentru a sta departe de iad – răscumpărarea prin Fiul Său, Isus Hristos. Tot ce trebuie să facem este să urmăm acest plan, şi nimic nu ne poate despărţi de El.

Este iadul real? – Cu ce va asemăna iadul? Doctrina despre iad

Dacă iadul este real, atunci cu ce va asemăna el pentru cei care merg acolo? De mai multe ori în Biblie, Isus vorbeşte despre realitatea iadului şi a întunericului de afară. El îl descrie ca pe un cuptor aprins. De asemenea, El a zis că în iad va fi jale, plâns şi scrâşnire a dinţilor. Matei 8:12 spune: „Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.” Cartea Apocalipsa descrie iadul ca un iaz de foc şi de pucioasă.

La sfârşitul veacului, Diavolul însuşi va fi aruncat în iad pentru a-şi primi pedeapsa. Apocalipsa 20:10 spune că chinul va dura zi şi noapte în vecii vecilor.

Este iadul real? – Care este răspunsul tău?

Fiecare persoană de pe pământ trebuie să ia în considerare întrebarea: „Este iadul real?” Este o întrebare esenţială pentru viaţa ta! Eşti pregătit să răspunzi la ea? Dacă da, crezi într-un iad real, unde Dumnezeu îi trimite pe aceia care nu acceptă mântuirea – darul Lui? Ai acceptat darul acesta, pe care Dumnezeu ţi-l oferă gratis, pentru a te izbăvi de veşnicia în iad? Dumnezeu doreşte ca tu să-ţi petreci veşnicia cu El în cer!

Acceptă darul lui Dumnezeu astăzi!

[Copyright © AllAboutPopularIssues.org. Sursa: www.allaboutpopularissues.org]

Sensul tragediei – Ce se întâmplă cu lumea?

Este vreun sens în tragedie? Nu eşti singurul care pui întrebarea: „Ce se întâmplă cu lumea în care trăim?” Întrebarea se naşte atunci când citim în ziarul de dimineaţă bilanţul unui cutremur de pământ care a luat viaţa câtorva sute de oameni. Este trist, dar cumva te linişteşti cu gândul că această tragedie teribilă nu se poate apropia de tine şi nici nu te poate atinge.

Apoi într-o dimineaţă, prezentatorul ştirilor locale îşi întrerupe programul obişnuit pentru a ne da un bilanţ al unui martor ocular despre împuşcăturile într-un cămin studenţesc, care au luat inutil vieţile multor tineri. Să-ţi pui copilul în autobuzul de şcoală devine un lucru sperietor şi te întrebi dacă liceul local mai este un loc sigur pentru fiul sau fiica ta.

Sau poate un om drag ţie este ucis de un şofer beat, în timp ce se întorcea de la serviciu. Acum tragedia şi-a găsit drumul spre viaţa ta, iar tu îţi dai seama că lumea în care trăieşti scapă din control, lăsându-te neputincios şi speriat.

Sensul tragediei – Dacă există Dumnezeu, de ce nu face ceva?

Când cauţi un sens în tragedie, poate Îl întrebi pe Dumnezeu, de ce se întâmplă toate aceste lucruri? Poate ai ceva cunoştinţe rudimentare despre un Dumnezeu care te-a creat, un Dumnezeu care te iubeşte şi se presupune că Se îngrijeşte de tine. Dacă există un astfel de Dumnezeu, de ce nu face ceva pentru a opri tragediile fără sens, ca să nu se mai întâmple celor pe care îi iubeşti – să nu mai zguduie lumea ta?

Dumnezeu există şi Îi pasă cu adevărat de tine. De asemenea, Îi pasă de suferinţa din lume. Problema e că omul, folosindu-se de libertatea sa de a alege, a făcut o alegere, cu mult timp în urmă, de a se răzvrăti împotriva Celui care l-a creat, şi de a prelua controlul asupra vieţii sale. Acea alegere a dus la decăderea creaţiei perfecte a lui Dumnezeu şi la intrarea neascultării şi a păcatului în lume. Odată cu păcatul, a intrat durerea, boala şi tragedia fără sens.

Poţi să citeşti despre creaţia şi căderea omului în primele capitole din cartea Geneza, prima carte din Cuvântul scris al lui Dumnezeu pentru om. Atât istoria cât şi Cuvântul lui Dumnezeu, notează că Dumnezeu a făcut ceva pentru a oferi omenirii o alternativă. În primele patru cărţi ale Noului Testament: Matei, Marcu, Luca şi Ioan, poţi citi despre planul lui Dumnezeu. Planul Său include răscumpărarea, mântuirea celor care au luat decizia corectă de a se întoarce la El şi a-L cinsti pe El ca Dumnezeu. Între timp, Dumnezeu promite harul Sau, mângâierea Sa şi o speranţă viitoare pentru toţi ce care vor crede.

Sensul tragediei – Unde mă pot îndrepta pentru a găsi siguranţă?

Violenţa va continua să fie într-o lume în care creaţia lui Dumnezeu a ales să se răzvrătească împotriva planului şi autorităţii Sale. Într-o zi, tragedia poate să bată chiar la uşa ta. Unde te poţi îndrepta pentru a găsi siguranţă în mijlocul a ceea ce pare să fie o tragedie atât de mare?

Răspunsul este unul foarte simplu. Îndreaptă-te spre Cel care te-a creat, întoarce-te spre Dumnezeul care te iubeşte şi are un plan pentru viaţa ta; un plan care se întinde dincolo de această viaţă, până în veşnicie. Încrede-te în planul lui Dumnezeu ca să primeşti har, mângâiere, speranţă, şi nădăjduieşte că El ţi le poate da. Dumnezeu nu promite că cei care Îl iubesc nu vor suferi niciodată, însă promite că El va fi cu noi în suferinţă şi va întoarce ceea ce pare a fi cenuşa vieţii în ceva frumos; ceva care va dura toată eternitatea. (Isaia 61:3, Eclesiast 3:11, Romani 8:28)

„Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El Însuşi îngrijeşte de voi.” (1 Pentru 5:7)

[Copyright © AllAboutPopularIssues.org. Sursa: www.allaboutpopularissues.org]