Archive for 25/04/2012

Să vorbim deschis despre cum îi vestim Evanghelia unui mormon

de Bill Schnoebelen

Ori de câte ori ne alegem ca „ţintă” pe cineva dintr-un cult şi încercăm să-l pregătim să-L primească pe Hristos – în special pe un mormon – trebuie să înţelegem de la început că este în primul rând o întâlnire spirituală, nu una intelectuală. Când îi vestim Evanghelia unui necredincios, şi în special cuiva care face parte dintr-un cult, este vorba de mai mult decât un schimb intelectual de idei. Credinciosul ar trebui să ştie că ereziile mormonismului nu sunt doar idei rele, nici măcar nu sunt doar teologie rea, ci sunt rele!

În alte domenii ale discursului uman (politică, sport etc.), poţi să întorci chestiunea pe toate părţile până ce o parte sau cealaltă este convinsă. Totuşi, când îi vestim Evanghelia unui membru al unei religii care are deja capul plin de minciunile lui Satan, aceasta nu poate – nu putem să ne asumăm riscul – să fie o dispută! Ea trebuie să fie tratată ca o întâlnire spirituală – ca război spiritual.

Când îi vesteşti Evanghelia unui mormon (un membru al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă sau SZU), dacă ai putea vedea în domeniul spiritual, ai fi uimit. Când încerci să-i arăţi versete din Biblie unui mormon, roiuri de spirite înşelătoare (1 Timotei 4:1) bâzâie în jurul capului lui ca ţânţarii. Ele vor face tot ce pot ca să împiedice continuarea propovăduirii.

Interferenţa poată să includă apeluri telefonice, oameni care vin la uşă neinvitaţi, copii care cad de pe scaunele de bebeluşi etc. Astfel, dacă ştii – în avans – că îi vei mărturisi Evanghelia unui mormon, ar trebui să te rogi pentru el în felul următor:

1.) Roagă-te să fii cu adevărat în stare să îi faci cunoscute adevărul şi DRAGOSTEA lui Yah’shua Mesia (numele lui Isus în ebraică). (Realizează că puţini mormoni au cunoscut vreodată dragostea adevărată, neegoistă. Aceasta din cauză că la o asemenea dragoste este dificil să ajungi fără Duhul lui Yah’shua. De aceea, când unui mormon i se îngăduie să aibă parte de dragostea adevărată a lui Yah’shua prin tine, aceasta poate fi de ajuns ca să-i înmoaie inima!)

2.) Roagă-te ca Duhul Sfânt să-ţi dea versete cheie din Biblie pe care mormonul are cu adevărat nevoie să le audă, şi ca inima lui să fie deschisă să le audă!

3.) Roagă-te pentru sensibilitatea de la Duhul lui YHWH (şi discernământul) de a fi conştient de nevoile speciale ale mormonului. Fii dornic – dacă este necesar – să pui deoparte orice planuri şi doar să răspunzi la întrebările lui. Nu presupune că toţi SZU sunt fanatici! Mulţi au îndoieli, dar le este teamă să le dea glas.

4.) Roagă-te ca toate spiritele mincinoase, înşelătoare ale Bisericii SZU să fie legate, pentru a nu interfera în timpul mărturisirii Evangheliei, cel puţin pentru un timp. Cele mai importante sunt:

• Spiritul lui Mormo (vezi nota 2),

• Spiritul lui Moroni,

• Spiritul Preoţiei şi

• Spiritul Episcopal.

5.) Roagă-te pentru Duhul Adevărului în întâlnirea în care vesteşti Evanghelia.

6.) Roagă-te ca vălurile înşelăciunii să fie ridicate de pe ochii mormonului şi ca să-L poată vedea pe adevăratul Yah’shua în toată puterea şi gloria Lui. Odată ce te-ai rugat în acest fel, vei fi bine pregătit să-i mărturiseşti Evanghelia prietenului tău SZU.

Să trecem la treabă

Realizează că un început de genul „Eşti mântuit?” nu este cu adevărat eficient cu mormonii. Aceasta fiindcă există o mulţime de diferenţe în terminologie. Cei mai mulţi SZU au fost antrenaţi să creadă că toţi oamenii sunt „mântuiţi” prin faptul că vor fi înviaţi din morminte la judecată. Este ceea ce se numeşte „mântuirea generală” şi conform doctrinei SZU, se află la îndemâna tuturor, din cauza învierii lui Yah’shua. Totuşi, mormonul tipic NU îţi va spune aceasta. Îţi va spune doar că este mântuit.

Nu îl poţi întreba dacă este „născut din nou” fiindcă mormonii cred că sunt regeneraţi când sunt scufundaţi în baptisteriu. Nu-l poţi întreba dacă el crede că va merge în cer când va muri, pentru că ei cred că practic toată lumea va ajunge în unul dintre cele trei ceruri care sunt parte a doctrinei lor:

1.) Împărăţia Telestială – (cea mai de jos) este o existenţă similară cu existenţa noastră de acum de pe pământ. Numai că oamenii vor trăi pentru totdeauna. Este destinaţia eternă a „Jack Mormon-ilor” [cei care nu au fost botezaţi în Biserica SZU, dar au simpatizat cu membrii Bisericii şi doctrina SZU] (cei care au alunecat de la credinţă), şi a diferiţilor trândavi din toate celelalte religii, precum şi a beţivilor, curvarilor etc.

2.) Împărăţia Terestră – ca grădina Edenului – fără furtuni, boală etc. – este pentru credincioşii ne-mormoni care trăiesc cât de bine pot după lumina pe care a au – protestanţi, catolici, budişti etc. De asemenea, vasta majoritate a mormonilor vor sfârşi acolo, din moment ce puţini – dacă există aşa ceva – pot să ţină toate miile de porunci pe trebuie să le respecte SZU…

3.) Împărăţia Celestă – este speranţa finală pentru toţi SZU, şi este numită „înălţare”. Pentru a fi cu adevărat „mântuit” în sensul deplin al cuvântului, trebuie să ajungi acolo. Să ajungi în acea Împărăţie înseamnă să devii un zeu sau o zeiţă şi să-ţi păstrezi copiii cu tine în unitate, în eternitate. Destinul locuitorilor Împărăţiei este să meargă să populeze alte lumi cu spirite copii şi să le conducă ca zei şi zeiţe, la fel cum „Tatăl nostru Ceresc” şi „Mama noastră Cerească” domnesc peste noi.

Numai mormonii care s-au căsătorit în templu (pecetuiţi pentru timp şi pentru toată eternitatea) şi care rămân sinceri şi credincioşi tuturor legămintelor şi poruncilor lor, pot să ajungă acolo. Cu alte cuvinte, din motive practice, este ceea ce un expert creştin în mormonism, Bob White, numeşte „Misiune: Imposibilă”. Din cauza acestei diferenţe a termenilor, de obicei este să mai bine să nu intri într-o discuţie „mântuit – nemântuit”. Poate este mai bine să eviţi subiectul despre cum primim viaţa veşnică până mai târziu, în întâlnirea respectivă. Totuşi, dacă eşti îndemnat să începi cu el, poate vei vrea să procedezi în felul următor.

Mergând prin ceaţă

Din nefericire, din cauza diferenţelor în terminologie, trebuie să încerci să fii foarte precis în alegerea termenilor pe care îi foloseşti cu prietenul tău mormon. Antrenează-l într-o discuţie despre credinţa lui. Cei mai mulţi SZU iubesc să discute despre religia lor. Apoi pune-i această întrebare uşor diferită a „Întrebării de diagnosticare” din Evangelism Explosion:

„Dacă ai muri la noapte, eşti absolut sigur că ai primi viaţă eternă şi că ai fi cu Tatăl Ceresc în Împărăţia Celestă?”

Este important să spui „VIAŢĂ ETERNĂ”, fiindcă pentru cei mai mulţi SZU, viaţa eternă înseamnă „creşterea eternă a seminţei”, adică să trăieşti ca zeu/zeiţă şi să te răspândeşti prin copii. Teologul SZU Bruce R. McConkie a explicat aceasta astfel, în monumentala lui lucrare Mormon Doctrine:

„Viaţa eternă nu este un nume care se referă numai la durata fără sfârşit a vieţii viitoare; imortalitatea înseamnă să trăieşti pentru totdeauna în starea de înviere, şi prin harul lui Dumnezeu toţi oamenii vor dobândi această continuare fără sfârşit a vieţii. Dar numai cei care se supun întregii legi a Evangheliei vor moşteni viaţa eternă (D&C 29:43-44). Este „cel mai mare dintre toate darurile lui Dumnezeu” (D&C 14:7), pentru că este genul, statutul, tipul şi calitatea vieţii de care Se bucură Dumnezeu Însuşi. Astfel, cei care dobândesc viaţa eternă primesc înălţarea; ei sunt fiii lui Dumnezeu, împreună-moştenitori cu Hristos, membri ai Bisericii Celui Întâi Născut; ei înving toate lucrurile, au toată puterea şi primesc plinătatea Tatălui. Sunt Dumnezei.”

Este important să discuţi despre Tatăl Ceresc şi Împărăţia Celestă fiindcă numai mormonii demni de templu au speranţa să ajungă acolo. Nu am întâlnit NICIODATĂ un mormon care să poată răspundă afirmativ la ACEA ÎNTREBARE! Fiindcă ei se pot încrede în „Isus” al lor doar ca să-i scoată din mormânt în dimineaţa învierii. Restul depinde de ei! Ceea ce înseamnă că sunt în poziţia lui Israel din Romani 10:

Le mărturisesc că ei au râvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere: pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi şi nu s-au supus astfel neprihănirii pe care o dă Dumnezeu. – Romani 10:2-3

Mormonii sunt mântuiţi prin faptele lor. Prin urmare, nu este posibil să ştie cu siguranţă ce soartă eternă vor avea. Deci este o oportunitate pentru tine să te entuziasmezi şi să-i faci cunoscut că ai o veste minunată pentru el. Du-l la 1 Ioan 5:13 şi pune-l să citească cu glas tare din propria lui Biblie, Versiunea Regelui Iacov, dacă o are cu el!

V-am scris aceste lucruri ca să ştiţi că voi care credeţi în Numele Fiului lui Dumnezeu aveţi viaţa veşnică. – 1 Ioan 5:13

Explică-i că TU ŞTII că ai viaţa eternă fiindcă Biblia ţi-o promite limpede în engleză [română]. Spune-i că dacă este nesigur în ceea ce priveşte viaţa eternă, este din cauză că nu crede în adevăratul „Isus” (Yah’shua!). Arată-i din acest verset că ai deja viaţa eternă, chiar lucrul care se pare că îl ocoleşte pe el şi pentru care depune atâtea eforturi! Tu, un „sectar creştin” care nu face doi bani, ai viaţa eternă, iar el nu o are!

Poate că nu va fi de ajuns ca să-i convingă pe cei mai mulţi mormoni. Într-adevăr, îi încurajăm pe toţi credincioşii să nu lase niciodată ca un verset să fie un factor determinant pentru o doctrină. „Orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori.” (2 Corinteni 13:1) Astfel, este bine să mai ai şi alte versete în arsenalul tău pentru el:

Şi, după cum a înălţat Moise şarpele în pustiu, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. – Ioan 3:14-16

Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine. Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. – Ioan 10:27-28

Fă un „lanţ de versete” pe marginile Bibliei tale. Cu alte cuvinte, pe marginea lui 1 Ioan 5:13, scrie următorul verset la care trebuie să te duci: „Ioan 3:14-16”. Apoi întoarce paginile la Ioan 3:14-16 şi scrie pe margine „Ioan 10:27-28”. În timp ce aducem noi versete, adaugă-le „lanţului” tău, şi în felul acesta nu va trebui să te bazezi de la început pe memoria ta. Acum, înapoi la ultimul verset din Ioan 10.

Arată că în acel verset viaţa eternă este un DAR. Ceea ce înseamnă că nu poate fi câştigată!

Acest lucru este adeverit şi de alte versete (pune-le în lanţul tău): Ioan 17:2, Romani 6:23, 1 Ioan 5:11! A încerca să plăteşti pentru un dar este o insultă pentru cel care îl oferă. Prin urmare, este nevoie ca mormonul să vadă că trebuie doar să primească darul fără plată al lui Dumnezeu, în loc să încerce să lucreze pentru el. Întreabă-l pe mormon dacă i-ar plăcea să se roage cu tine să primească darul vieţii eterne.

Ocolind întrebarea despre mântuire

Cei mai mulţi SZU sunt atât de uimiţi că te gândeşti măcar să pui la îndoială relaţia lor cu

Domnul Yah’shua încât se vor ciondăni puţin cu tine şi numai pentru că sugerezi un asemenea lucru. Pe lângă problemele de terminologie, este motivul pentru care îţi recomandăm de fapt o abordare diferită.

Nu poţi să pregăteşti pe cineva să fie mântuit dacă nu crede mai întâi că este pierdut. Puţini dintre preţioşii mormoni ar crede vreodată că sunt pierduţi, şi chiar şi mai puţini ar admite-o faţă de cineva care nu este mormon. De fapt, SZU sunt obişnuiţi să creadă despre ei înşişi că sunt practic „super-creştini”. Ca mormon, credeam că am tot ce aveau „creştinii sectari” (vezi nota 3), şi mai multe! Aveam o Evanghelie „restaurată”, preoţia etc. Nu simţeam că aveam prea mare nevoie să fiu mântuit.

Cei mai mulţi SZU vor recunoaşte că comit păcate, dar nu se gândesc la ei înşişi ca la nişte păcătoşi. Nu cred în „păcatul original”, sau că Romani 3:10 sau 3:23 li se aplică într-adevăr lor, într-un mod plin de sens. Astfel, în loc să intri în acest gen de dispută, este deseori mai bine să începi în domenii care nu sunt chiar atât de neclare, nici explozive emoţional.

Practic, există două teme importante în Biblie cu care îi putem recomanda unui creştin să înceapă când îi vesteşte Evanghelia unui mormon (vezi nota 4):

• Natura (şi numărul) lui Dumnezeu

• Natura revelaţiei divine.

Aceste subiecte, care sunt de fapt părţi vitale ale creştinismului fundamental, de obicei nu sunt atât de inflamatoare ca discuţiile despre mântuire, sau Cartea lui Mormon, sau caracterul lui Joseph Smith. Fiindcă respectivele subiecte nu au un astfel de conţinut emoţional, adesea poţi înainta în ele cu mormonul, fără ca discuţia să se aprindă. Iată cum trebuie procedat.

Dumnezeu: „Câţi suntem Noi?”

Mormonii sunt POLIteişti. Este un cuvânt extravagant pentru oamenii care cred într-o „pluralitate de Dumnezei” (termenul profetului fondator al SZU, Joseph Smith). Este ca „poligamia” (a avea mai mult de o soţie). Credincioşii în Yah’shua (şi evreii şi musulmanii de fapt) au fost întotdeauna MONOteişti. Ne închinăm numai unui Creator adevărat şi viu.

În zilele noastre, o mulţime de mormoni se simt inconfortabil cu termenul „politeişti”, deoarece pare să-i pună în aceeaşi tabără cu hinduşii. Unii chiar vor nega, cu destulă blândeţe, că ei cred în mai mult de o zeitate. Alţii vor susţine că sunt doar „henoteişti”. Este un cuvânt care se găseşte rareori în afara textelor teologice greu de înţeles, iar folosirea sa este un semn că SZU cu care te confrunţi este probabil destul de bine pregătit.

Totuşi, poate să fie cât de bine pregătit posibil, şi tot să i se poată arăta adevărul. Eu am fost un astfel de mormon. (Vezi nota 5.)

„Henoteismul” este credinţa că există mulţi dumnezei ADEVĂRAŢI, dar ne închinăm doar unuia dintre ei. Este un fel de religie de „shopping mall”, unde verifici multe zeităţi diferite, aşa cum mergi în diferite magazine de îmbrăcăminte până ce găseşti ceva ce ţi se potriveşte. Toţi acei dumnezei sunt buni, dar se întâmplă că al tău îţi place cel mai mult. Se poate arăta cu uşurinţă că mormonii nu sunt nici monoteişti, nici henoteişti. Iată un mod destul de amabil de a o face.

Sunt ei politeişti?

Întreabă-l pe mormon dacă speră, într-o zi, să ajungă în Împărăţia Celestă şi să devină un dumnezeu. Dacă spune da (vezi nota 6), atunci arată-i că dacă ar fi un dumnezeu, şi „Tatăl Ceresc” ar fi un dumnezeu, ar însemna că ar fi doi dumnezei. Prin urmare este politeist.

Din moment ce se presupune că alţi mari oameni ai lui YHWH (Joseph Smith, Pavel, Moise etc.) au ajuns deja la destinul lor etern, atunci şi ei ar fi dumnezei, corect? (Mormonul ar trebui să răspundă da.) Atunci acolo există literalmente zeci de dumnezei deja. Acesta înseamnă evident politeism.

Dar henoteismul?

Fă-l pe mormon să confirme că nu crede în doctrina creştină a Trinităţii (Trei Persoane într-un Dumnezeu). Aproape sigur va spune că nu crede în ea. Apoi întreabă-l dacă el crede că Tatăl este un Dumnezeu, Fiul este un Dumnezeu şi Duhul Sfânt este un Dumnezeu. El va fi de acord că aşa stau lucrurile.

Acum mormonii, ca şi creştinii, cred că Tatăl, Fiul şi Duhul constituie Dumnezeirea. Doar că nu sunt de acord cu privire la natura relaţiei Trinitare. Ce este frumos în abordarea de faţă este că trebuie să ştii foarte puţin despre istoria şi teologia SZU, în schimb trebuie să ştii doar ce învaţă Biblia. Aceasta ar trebui să fie ceva ce orice creştin ar trebui să ştie.

Ceea ce ar trebui să facă ar fi să-l determini să-şi ia Biblia (dacă o are cu el – altminteri, foloseşte-o pe a ta) şi să-i ceri să citească Deuteronom 6:4: „Ascultă, Israele! DOMNUL Dumnezeul nostru este singurul Domn.”

Întreabă-l despre câţi „Dumnezei” învaţă versetul. Dă-i oportunitatea să se gândească şi să răspundă, apoi du-l la următoarele versete (versete puse în lanţ dinainte în Biblia ta, bineînţeles): Isaia 40:25, 41:4, 42:8, 43:10-11, 44:6-8. Atrage-i în mod special atenţia asupra ultimului verset.

Aşa vorbeşte DOMNUL, Împăratul lui Israel şi Răscumpărătorul lui, DOMNUL oştirilor: „Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe Urmă, şi afară de Mine, nu este alt Dumnezeu… Nu vă temeţi şi nu tremuraţi; căci nu ţi-am vestit şi nu ţi-am spus Eu demult lucrul acesta? Voi Îmi sunteţi martori! Este oare un alt Dumnezeu afară de Mine? Nu este altă Stâncă, nu cunosc alta!” – Isaia 44:6, 8

Cu blândeţe, întreabă-l pe mormon, dacă YHWH spune aici că nu cunoaşte niciun alt dumnezeu, cum se face că Joseph Smith a cunoscut alţi dumnezei? Apoi du-l la Isaia 45:5-6 şi fă-l să citească. Până acum i-ai împărtăşit OPT pasaje din Scriptură care ne învaţă clar că există un singur Dumnezeu. Întreabă-l pe mormon cum de poate fi Joseph Smith un profet adevărat şi să înveţe că există o „pluralitate de Dumnezei”, când Biblia spune atât de frecvent că există doar unul.

Mormonul se poate retrage la poziţia sa „heoteistă”, spunând că pasajele respective se referă doar la unicitatea Dumnezeului planetei şi sistemului nostru solar şi că mormonii se închină doar „Dumnezeului acestei lumi”. Există două moduri de a răspunde la aceasta prin Cuvântul lui Dumnezeu – un mod „frumos”, şi un mod puţin mai conflictual.

Nu folosi niciodată confruntarea dacă nu crezi cu adevărat că Duhul Sfânt te îndeamnă să o faci. Este prea uşor să răneşti persoana, să câştigi cearta şi să pierzi sufletul. Iată răspunsul numărul unu (cel „frumos”):

Dacă mormonul continuă să susţină că Dumnezeul lui, adevăratul Dumnezeu este un fel de „zeitate” locală doar a sistemului nostru solar, du-l la Isaia 45:12 şi pune-l să citească:

Eu am făcut pământul şi am făcut pe om pe el; Eu cu mâinile Mele am întins cerurile şi am aşezat toată oştirea lor.

Ceea ce arată clar că YHWH al Bibliei nu este doar un dumnezeu local, ci mai degrabă că El a creat cerurile (plural – însemnând atât norii, cât şi stelele şi galaxiile) şi „oştirea lor” – însemnând toate oştirile stelare (Geneza 2:1, 2 Împăraţi 17:16). „Oştire” înseamnă mii – ca într-un vast contingent militar (Exod 14:4, Numeri 2:8), deci vorbim aici despre mii de stele. Evident, Biblia învaţă aici că Domnul a creat toate galaxiile şi stelele şi le porunceşte. El nu este doar o zeitate locală, fără valoare.

Abordarea mai şocantă este să-l faci pe mormon să citească 2 Corinteni 4:4:

A căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu.

Contextul clar al pasajului este: „dumnezeul acestei lumi” este Satan! De aceea vrem să foloseşti acest răspuns cu grijă şi cu un sentiment real că Duhul Sfânt te călăuzeşte. Altminteri, îl poţi distruge acum pe mormon atât de complet, încât nu-şi va reveni niciodată. Ar putea să reacţioneze cu furie.

„Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu…”

De obicei, dacă poţi să ajungi cu mormonul atât de departe, va începe să atace Cartea pe care o foloseşti pentru a demola cu dragoste infrastructura religiei lui. Va spune fie: „Ei bine, este doar interpretarea ta pentru acest verset”, SAU: „Din Biblie s-au scos multe lucruri clare şi preţioase, şi nu poţi să ai încredere deplină în ea.”

Ar putea de asemenea să arate în mod util pentru el că astăzi avem Cartea lui Mormon şi un „profet în viaţă” care să ne ajute cu Biblia noastră imperfectă. Realizează că este practic un atac la infailibilitatea Bibliei – o tactică la fel de veche ca şarpele care a întrebat: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat…” (Geneza 3:1)

Este mai uşor să răspunzi la primul lui răspuns, pentru că este o chestiune mai puţin complexă. Du-l înapoi la ORICARE dintre versetele de mai sus şi pune-l să le recitească. Cu blândeţe, arată că sunt scrise în engleza [româna] simplă, şi nimeni nu ar trebui să interpreteze nimic! „Este oare un alt Dumnezeu afară de Mine? Nu este altă Stâncă”, este destul de clar pentru oricine are un nivel de citire de clasa a treia!

Fă aşa cu mai multe versete şi arată-i că nu cer nicio interpretare pentru a vedea că textul spune ce înseamnă, şi înseamnă ce spune! Dacă nu poţi ajunge la un rezultat cu el folosind această abordare, poate că ar trebui doar să te retragi şi să te rogi mai mult pentru el. Este prea orbit spiritual de „dumnezeul acestei lumi”.

A fost Biblia falsificată?

Aceasta, desigur, atinge chiar miezul chestiunii. Există două părţi ale problemei:

1.) Întrebarea dacă oamenii au falsificat textul Bibliei.

2.) Întrebarea dacă Dumnezeu are fie intenţia, fie puterea să prevină o asemenea falsificare.

Precum vom vedea, prima întrebare se sprijină esenţialmente pe a doua. Fiindcă DACĂ YHWH este atotputernic, atunci este logic că nicio fiinţă omenească nu ar putea falsifica ceva ce El protejează.

Mormonii sunt învăţaţi în Articole de Credinţă # 8: „Credem că Biblia este cuvântul lui Dumnezeu atât timp cât este tradusă corect; credem că şi Cartea lui Mormon este cuvântul lui Dumnezeu.” Astfel, mormonii nu au încredere în Dumnezeu că păstrează în mod perfect Cuvântul Lui, aşa cum a promis. Apostolul Bruce R. McConkie a scris:

„Traducători ignoranţi, cei care au transcris neatent sau cu gând rău, şi preoţii corupţi au comis multe erori – multe lucruri clare şi preţioase au fost şterse, consecinţa fiind că EROAREA ŞI FALSITATEA AU PĂTRUNS ÎN DIFERITELE BISERICI. Una dintre cele mai mari erezii ale creştinătăţii moderne este presupunerea nefondată că Biblia conţine toată învăţătura inspirată care se mai găseşte acum printre oameni!” (Vezi nota 8.)

Totuşi, cei mai rezonabili oameni vor recunoaşte că dacă YHWH spune că ceva se va întâmpla sau nu se va întâmpla, atunci spune adevărul. Fiindcă dacă Îşi pune mâna pe ceva pentru protecţie, cine – sau ce – este destul de puternic pentru a îndepărta degetele celui Atotputernic de pe acel ceva, ca să-l falsifice?

Du-l pe mormon la lanţul de versete şi arată-i că Dumnezeu a promis cu adevărat că va proteja Biblia. Începe cu promisiunile lui Yah’shua:

Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu va trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile. – Matei 5:18 (vezi şi Luca 16:17)

Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. – Marcu 13:31 (vezi şi Luca 21:33)

Arată că în ambele pasaje Yah’shua a pus deplina putere şi autoritate a încrederii Sale în spatele „cuvintelor” individuale (Marcu 13:31) sau chiar a trăsăturilor de condei – cele mai mici litere ale Alef Bet-ului evreiesc (Matei 5:18). Yah’shua promite că fiecare cuvânt în parte şi fiecare iotă şi titlu (vezi nota 9) din Cuvântul Său va fi păstrat. Acum, dacă Yah’shua (care nu poate minţi şi care este infinit de puternic) a promis ceva, cine ar putea avea puterea să nu ţină cont de promisiunea Lui şi să afirme că ale Lui cuvinte au fost falsificate?

Condu-l prin următorul lanţ de noi versete ca să-i arăţi că nu este vorba de o învăţătură izolată: 1 Împăraţi 8:56, 1 Petru 1:23-25, Ezechiel 12:25, Proverbe 30:5-6, Isaia 40:8, 51:6, Psalmi 119:89, 119:140, 12:6-7, 18:30, 19:7-8, 33:4, 111:7; 2 Timotei 3:16, Evrei 4:12. Aceasta va acentua adevărul că fiecare dintre cuvintele din Biblie (versiunea Regelui Iacov, bineînţeles) este curat şi adevărat.

Aceasta, desigur, îl pune pe mormon în poziţia de a crede cuvintele lui Yah’shua etc. SAU cuvintele lui Joseph Smith şi ale liderilor SZU. Arată-i cu blândeţe mormonului că dacă oameni ca Smith fac asemenea afirmaţii împotriva Bibliei – în faţa unei asemenea dovezi copleşitoare ale contrariului – atunci ei sunt cei care trebuie să dovedească ce spun! Cere-i să dovedească că lipsesc părţi mari din Biblie, dar prin surse arheologice obiective – nu doar prin Cartea lui Mormon! Apoi, ajută-l să vadă că:

DACĂ Dumnezeu este mai puternic decât noi (este) şi…

DACĂ promite să protejeze Cartea Lui şi să ne-o dea în stare perfectă (a făcut-o)… ATUNCI fie avem o Biblie perfectă, fie o DUMNEZEIRE care este mincinoasă!

„Dar cum rămâne cu profeţii noştri în viaţă?”

Celălalt principiu util de prezentat mormonului acum, este conceptul că REVELAŢIA ANTERIOARĂ TREBUIE SĂ JUDECE REVELAŢIA ULTERIOARĂ. Mormonii vor afirma că profetul lor în viaţă este capabil să-i ajute să corecteze şi să înţeleagă Biblia, pentru că are autoritatea divină să o facă. Totuşi, nu este o supoziţie logică. Dacă Dumnezeu nu Se schimbă niciodată (aici intervine din nou lanţul de versete):

Numeri 23:19 – Dumnezeu nu este un om ca să mintă, nici un fiu al omului, ca să-I pară rău. Ce a spus, oare nu va face? Ce a făgăduit, oare nu va împlini?

Numeri 23:20 – Iată că am primit poruncă să binecuvântez. Da, El a binecuvântat, şi eu nu pot întoarce.

Maleahi 3:6 – Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb; de aceea, voi, copii ai lui Iacov, n-aţi fost nimiciţi.

Evrei 13:8 – Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!

Iată alte câteva versete: 1 Samuel 15:29, Iov 23:13, Psalmi 33:11, Proverbe 19:21, Eclesiastul 3:14, 7:15; Isaia 31:2, 40:28; Romani 11:29, Evrei 6:17-18, Iacov 1:17. Prezintă-i mormonului raţionamentul în felul acesta:

DACĂ Dumnezeu nu Se schimbă niciodată (vezi versetele de mai sus)

ŞI DACĂ al Lui Cuvânt nu poate fi falsificat (precum am spus mai sus),

ATUNCI dacă Dumnezeu spune: „A” în 2000 î. Hr., El nu poate spune „nu A” în 1840 d. Hr.

Într-un exemplu concret, dacă Duhul Sfânt îi spune lui Moise: „Ascultă, Israele! Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn” (Deuteronom 6:4) în 1450 î. Hr., nu-i va spune lui Joseph Smith: „DOMNUL Dumnezeul tău este treisprezece”, în 1844 d. Hr. Yah’shua spune că Scriptura nu poate fi desfiinţată (Ioan 10:35), deci YHWH nu va renunţa la revelaţia pe care a dat-o în zilele lui Moise, în favoarea revelaţiei din vremea lui Joseph Smith!

Ceea ce înseamnă, practic, că orice verset sau „profet” care apare trebuie să fie evaluat prin Scriptura deja existentă. Revelaţia anterioară trebuie să judece revelaţia ulterioară. Isaia spune astfel:

Isaia 8:20 – La Lege şi la mărturie! Căci dacă nu vor vorbi aşa [Cuvântul lui Dumnezeu], nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.

Tot ce spune un „profet în viaţă” sau o „scriptură”, trebuie verificat cu ceea ce a spus deja Dumnezeu. Dacă se contrazic, atunci poţi să renunţi liniştit la profet! I-am dat deja mormonului multe versete care îi contrazic învăţăturile.

Întreabă-l pe mormon dacă are sens ca Dumnezeu să Se contrazică atât de evident. Întreabă-l dacă are sens ca un Dumnezeu atotputernic să promită continuu că al Lui Cuvânt va fi perfect, şi apoi să permită oamenilor finiţi, păcătoşi, să se amestece în el.

Isaia 14:27 – Domnul oştirilor a luat această hotărâre: cine I se va împotrivi? Mâna Lui este întinsă: cine o va abate?

Acea Biblie de aur!

Ultimul domeniu (dacă poţi să ajungi atât de departe cu un mormon) de care îţi recomandăm să te ocupi este celebrata Carte a lui Mormon – numită ocazional „Biblia de aur”, pentru că se presupune că a fost scrisă în original pe plăcuţe de aur. Profetul fondator al SZU, Joseph Smith a dat învăţătura: „Cartea lui Mormon a fost cea mai corectă din toate cărţile de pe pământ şi esenţa religiei noastre, şi un om s-ar apropia mai mult de Dumnezeu rămânând în preceptele ei, mai degrabă decât în ale oricărei alte cărţi.” (Vezi nota 10.)

Prin urmare, mormonul s-ar aştepta să găsească în paginile ei toate învăţăturile unice ale mormonismului. Într-o revelaţie presupusă a fi de la Dumnezeu, Joseph Smith a promis aceasta de fapt. (Vezi nota 11.) Totuşi, dacă prin rugăciune poţi ajunge atât de departe, este nevoie să-i arăţi că aproape toate învăţăturile CHEIE ale credinţei SZU sunt CONTRAZISE de o simplă citire a pasajelor din Cartea lui Mormon.

De exemplu, mormonii dau ca învăţătură o „Lege a Progresiei Eterne”, că Dumnezeu a fost cândva om şi a evoluat în Divinitate – pe scurt, că S-a schimbat sau Se schimbă. Totuşi, versete din Cartea lui Mormon ne învaţă:

Alma 41:8 – Acum, deciziile lui Dumnezeu sunt de neschimbat; de aceea, calea este pregătită pentru ca oricine care vrea să poată merge într-acolo şi să fie salvat.

3 Nefi 24:6 – Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb; de aceea, voi, fii ai lui Iacov, nu sunteţi nimiciţi.

Mormon 9:9 – Căci nu citim noi că Dumnezeu este acelaşi ieri, astăzi şi în vecii vecilor, iar în El nu este nici o schimbare sau o umbră de schimbare?

Mormon 9:10 – Şi acum, dacă voi v-aţi închipuit pentru voi înşivă un Dumnezeu care se schimbă şi în care este o umbră de schimbare, atunci voi v-aţi închipuit pentru voi înşivă un Dumnezeu care nu este un Dumnezeu al minunilor.

Moroni 8:18 – Căci eu ştiu că Dumnezeu nu este un Dumnezeu părtinitor şi nici o fiinţă schimbătoare; ci El este neschimbător în vecii vecilor.

Evident, dacă „dumnezeul” SZU se schimbă de-a lungul epocilor, atunci nu este nici Dumnezeirea Bibliei, nici a Cărţii lui Mormon. Mormonii sunt învăţaţi că Trinitatea (Trei Persoane într-un Dumnezeu) este o învăţătură falsă, dar Cartea lui Mormon ne spune:

2 Nefi 31:21 – Şi acum iată, fraţii mei preaiubiţi, aceasta este calea; şi nu este nici o altă cale şi nici un alt nume dat sub cer prin care omul să poată fi salvat în împărăţia lui Dumnezeu. Şi acum, aceasta este doctrina lui Hristos, singura şi adevărata doctrină a Tatălui şi a Fiului şi a Duhului Sfânt, care este un Dumnezeu, fără de sfârşit. Amin.

Mosia 2 – Şi pentru că va trăi în carne, El va fi numit Fiul lui Dumnezeu; şi fiindcă Şi-a pus carnea sub voinţa Tatălui, fiind Tatăl şi Fiul —

3 Tatăl, pentru că a fost conceput prin puterea lui Dumnezeu; şi Fiul, din cauza cărnii; astfel devenind Tatăl şi Fiul —

4 Şi Ei sunt un Dumnezeu, da, chiar Tatăl cel Veşnic al cerului şi al pământului.

5 Şi astfel, carnea devenind supusă Spiritului, sau Fiul Tatălui, fiind un singur Dumnezeu, rabdă ispita, dar nu cedează ispitei, ci rabdă să fie batjocorit şi biciuit, alungat şi tăgăduit de către poporul Său.

Alma 11:44 – Acum, această reconstituire o să vină la toţi, bătrân şi tânăr, sclav şi liber, bărbat şi femeie, nedrept şi drept; şi va fi aşa încât nici un fir de păr de pe capul lor nu va fi pierdut; fiecare lucru va fi reconstituit în forma lui perfectă, aşa cum este acum în corp şi vor fi aduşi la judecată în faţa scaunului de judecată al lui Hristos Fiul şi al lui Dumnezeu Tatăl şi al Spiritului Sfânt, care este un Dumnezeu Veşnic, să fie judecaţi după faptele lor, fie că sunt bune, fie că sunt rele.

3 Nefi 11:27 – Şi în felul acesta îi veţi boteza pe ei în numele Meu; căci iată, adevărat vă spun Eu vouă, că Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfânt sunt una; iar Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine, iar Tatăl şi Eu suntem una.

Acum mormonii ar putea să spună: „Aceea înseamnă unul în spirit”, dar apoi adaugă „cea mai corectă carte care a fost scrisă vreodată”. Cum îndrăznesc? Dacă Biblia spune că Dumnezeu este trei în unul (1 Ioan 5:7) şi Cartea lui Mormon spune la fel, atunci de ce liderii SZU neagă Trinitatea?

Acestea sunt doar două exemple ale dogmei centrale SZU care sunt negate de Cartea lui Mormon. Iată alte învăţături cheie care sunt contrazise de Cartea lui Mormon:

• MÂNTUIREA PRIN HAR (nu prin fapte, aşa cum li se spune mormonilor) este dată ca învăţătură în: 2 Nefi 9:21-23, Mosia 3:18, 5:7, 27:24-26; Alma 5:21, 11:40-41, Helaman 5:9-11, 3 Nefi 11:33, Mormon 9:23-24, Eter 3:14, 4:18; Moroni 8:23.

• CĂSĂTORIA PLURALĂ ca poruncă sacră a Evangheliei este denunţată de: Iacov 1:15, 2:22-27, 3:5; Mosia 11:2, Eter 10:5.

• BOTEZUL PENTRU MORŢI ca principiu al Evangheliei este negat de Alma 34:32-35.

• PLURALITATEA DUMNEZEILOR este negată de Alma 11:26-33.

Spaţiul nu ne permite o enumerare completă a versetelor – toate negând unele învăţături esenţiale SZU. După ce i-am arătat mormonului cum Dumnezeu este UNUL şi cum Biblia este perfectă şi în mod logic, de neschimbat, i-am arătat că nici măcar Cartea lui Mormon nu este în acord cu propria lui teologie. (Vezi nota 12.)

De asemenea, se poate demonstra că au existat mii de erori în Cartea lui Mormon. S-au făcut mai mult de 3900 de schimbări în textul Cărţii lui Mormon, de când a fost prima oară publicată în 1830. Zeci dintre acele schimbări sunt extrem de importante doctrinal. Nu toate sunt doar greşeli de tipografie, cum ar vrea să ne facă să credem „fraţii”. Nu avem nici timpul, nici spaţiul să intrăm în chestiunile respective, dar poţi face rost de material contactându-ne. (Vezi nota 13.)

După ce ne-am ocupat de toate aceste chestiuni, este timpul să începem să stăruim ca mormonul să ia decizia dacă va alege sau nu să se încreadă în cuvintele lui Yah’shua, sau în cuvintele lui Joseph Smith. Eu am luat decizia în 1984, şi aleg să-L urmez pe Yah’shua. Nu am regretat nicio clipă. Ajută-l să ajungă la ea făcându-i cunoscute aceste versete din Biblie şi aceste fapte. Poate că vei fi surprins şi binecuvântat de recolta pe care o vei culege.

Note finale

1.) Bineînţeles, nu poţi să ştii totdeauna dinainte – ca atunci când rău-famaţii misionari mormoni apar la uşa ta neanunţaţi. Totuşi, chiar şi atunci, poţi trimite o „săgeată a rugăciunii” rapidă, în şoaptă, în timp ce deschizi uşa, precum: „Doamne, în Numele lui Yah’shua, Te rog îngăduie ca Duhul Sfânt să-mi dea cuvintele de care am nevoie, şi Te rog, Tată, să legi toate duhurile mincinoase şi înşelătoare ale mormonismului, departe de aceşti oameni, în Numele lui Yah’shua. Amin!” Evident, Dumnezeu Se poate ocupa de asemenea detalii.

2.) Aşa cum ştiu mulţi creştini, numele „Mormo” este de fapt numele unui demon bătrân, identificat în Biblia Satanică a lui Anton LaVey (Avon, 1969) ca „Regele Vampirilor”, p. 59. Un vampir este cineva care trăieşte în morminte şi se hrăneşte cu oameni morţi. O „zeitate” potrivită pentru o biserică obsedată de genealogie şi de „răscumpărarea morţilor”.

3.) Este un termen pe care îl folosesc mormonii pentru protestanţi şi catolici în general. Ne deosebeşte pe noi, „sectarii”, de „creştinii” SZU, care de fapt nu sunt creştini!

4.) Îi sunt foarte îndatorat bunului meu prieten James R. Spencer pentru programul de bază pentru vestirea Evangheliei conturat aici. Este luat din excelenta lui carte, Have You Witnessed to a Mormon Lately? (Chosen Books, 1986). Poate fi contactat la Through The Maze Ministries, P.O. Box 8656, Boise, ID. 83707, Tel. (208) 322-7120.

5.) Pentru a primi înregistrarea mărturiei lui Bill Schnoebelen, trimite $ 7.00 – taxele poştale incluse – la With One Accord Ministries 3500 Dodge St., Ste 7-290 Dubuque Iowa 52003.

6.) Dacă spune „nu”, atunci realizează că fie ai de-a face cu un mormon care este foarte de curând în credinţă, sau prost informat despre ea, sau ai de-a face cu un mormon care vrea să te mintă ca să-şi facă religia să sune mai bine. Oricum ar fi, poate că este nevoie să te retragi şi – dacă te simţi competent ca să o faci – să-i demonstrezi că doctrina mormonă învaţă cu adevărat faimoasa „Lege a Progresiei Eterne”: „Cum este omul, a fost cândva Dumnezeu; cum este Dumnezeu, poate deveni omul” – spusă prima oară de „profetul” SZU Lorenzo Snow.

7.) Deşi nu se întâmpla cu câţiva ani în urmă, am descoperit că tot mai mulţi mormoni (şi misionari SZU) cu care am vorbit, spun că se închină Domnului Yah’shua Hristos. Fie că este o declaraţie reală, fie că este doar ceva ce li s-a zis să spună creştinilor, este o schimbare radicală în doctrina SZU. Foloseşte-o în avantajul tău.

8.) Bruce R. McConkie, Mormon Doctrine, Bookcraft, p. 81-82.

9.) O „iotă”, de exemplu, este o transliterare în engleză [română] a cuvântului grecesc IOTA, care este echivalentul celei mai mici litere din alfabetul evreiesc, YOD, care abia dacă arată ca un punct stilizat (y).

10.) Joseph Smith, History of the Church, vol. 4, p. 461.

11.) Doctrină şi Legăminte 135:3.

12.) Mare parte din materialul despre diferenţele dintre doctrina mormonă şi învăţăturile Cărţii lui Mormon sunt extrase dintr-un excelent tractat, care m-a ajutat să ies din Biserica Mormonă: „Those Plain and Precious Things”, de Saints Alive, P.O. Box 1076, Issaquah, WA 98027. (206) 2280175.

13.) Contactează With One Accord Ministries pentru un exemplar STRAIGHT TALK despre schimbările din Cartea lui Mormon.

[William J. Schnoebelen, Straight Talk # 57 On Witnessing to Mormons. Copyright © 2010 William J. Schnoebelen. Tradus şi publicat cu permisiune. Pentru articolul în engleză, clic pe www.withoneaccord.org.]

Homosexualitatea, stil de viaţă alternativ sau perversiune?

„Veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi.” Ioan 8:32

Levitic 18:22-24 „Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie. Este o urâciune. Să nu te culci cu o vită, ca să te pângăreşti cu ea. Femeia să nu se apropie de o vită, ca să curvească cu ea. Este o mare mişelie. Să nu vă spurcaţi cu niciunul din aceste lucruri, căci prin toate aceste lucruri s-au spurcat neamurile pe care le voi izgoni dinaintea voastră.”

Contrar cu ceea ce vrea să creadă comunitatea homosexuală, oamenii nu se nasc homosexuali sau lesbiene. Dumnezeu nu te-a făcut aşa şi El nu crede că este OK. Dumnezeu i-a făcut pe Adam şi Eva, nu pe Adam şi Ştefan! Să ne uităm la câteva versete şi să vedem ce are de spus Dumnezeu.

Nu, nu sunt bigot, nici homofob. Sunt un credincios care crede în Sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu şi dacă Biblia spune că este greşit, este greşit. Dacă citeşti aceasta şi crezi că te urăsc, vei simţi ură.

Romani 1:16-32 „Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a iudeului, apoi a grecului; deoarece în ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă, după cum este scris: „Cel neprihănit va trăi prin credinţă.” Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbuşă adevărul în nelegiuirea lor. Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi; fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit; ci s-au dedat la gândiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s-a întunecat. S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit; şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare. De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile; căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin. Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase; căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor în una care este împotriva firii; tot astfel, şi bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor. Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite. Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sunt şoptitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi, fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă. Şi, măcar că ştiu hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuşi, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac.”

Acum, aşa cum vedem aici din cuvintele lui Dumnezeu, homosexualitatea nu este de la Dumnezeu. Dacă eşti homosexual, Dumnezeu te iubeşte, dar nu aprobă ce faci, indiferent ce îţi spun predicatorii sau Casa Albă!

Dumnezeu i-a îngăduit lui Satan să aibă control asupra ta, după cum vezi în versetele 26 şi 27. Dacă o persoană se naşte aşa, de ce au fost eliberaţi atât de mulţi de perversiune, prin sângele lui Isus? Dacă te aştepţi să mergi în cer când trăieşti astfel, din nefericire te înşeli.

1 Corinteni 16:9-10 „Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii, nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.”

Iuda 1:7 „Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care se dăduseră ca şi ele la curvie şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veşnic.”

Dumnezeu a distrus Sodoma şi Gomora pentru perversiunea care avea loc. Poţi să citeşti tu însuţi despre aceasta în Geneza 18:1-19:29.

Geneza 13:13 „Oamenii din Sodoma erau răi şi afară din cale de păcătoşi împotriva Domnului.”

Geneza 19:1-5 „Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara; şi Lot şedea la poarta Sodomei. Când i-a văzut Lot, s-a sculat, le-a ieşit înainte şi s-a plecat până la pământ. Apoi a zis: „Domnii mei, intraţi, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămâneţi peste noapte în ea şi spălaţi-vă picioarele; mâine vă veţi scula de dimineaţă şi vă veţi vedea de drum.” „Nu”, au răspuns ei, „ci vom petrece noaptea în uliţă.” Dar Lot a stăruit de ei până au venit şi au intrat în casa lui. Le-a pregătit o cină, a pus să coacă azime şi au mâncat. Dar nu se culcaseră încă, şi oamenii din cetate, bărbaţii din Sodoma, tineri şi bătrâni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colţurile. Au chemat pe Lot şi i-au zis: „Unde sunt oamenii care au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate-i afară la noi, ca să ne împreunăm cu ei.”

Ce te face să crezi că Dumnezeu Şi-a schimbat părerea? Fum şi pucioasă poate că nu cad din cer, dar boala pe care Dumnezeu a îngăduit-o, este sigur că pătrunde în mediul tău! Este greşit, este dezgustător şi este imoral. Dacă eşti homosexual sau lesbiană, eşti sub stăpânirea demonilor şi ai nevoie să fii eliberat.

Isus aşteaptă să-I ceri să intre în viaţa ta. Te va curăţa de perversiune. Cere-I să vină astăzi.

„Deci dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi.” Ioan 8:36

[Alternate Life Style or Perversion? Copyright © Exposing Satanism Witchcraft and the New World Order. Tradus şi publicat cu permisiune. Pentru articolul în engleză, clic pe www.exposingsatanism.org.]

Fapte despre satanism

Satanismul există din două motive. Unul este ca să batjocorească şi să se răzvrătească împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Al doilea, ca să acopere şi să distragă atenţia de la adevăraţii satanişti şi de la agenda care se desfăşoară în timp ce citeşti articolul de faţă. Aceşti oameni nu sunt copii care aleargă prin jur cântând „Trăiască Satan” şi care desenează cu spray simboluri satanice ca să le vadă toţi. Ei sunt elita globală, cei bogaţi şi puternici. Sunt liderii guvernului nostru, medicii şi avocaţii noştri. Există multe afirmaţii false şi care trădează ignoranţa despre satanism. Majoritatea celor care îşi spun satanişti sunt cetăţeni morali care respectă legea. Sunt oameni obişnuiţi, neştiuţi de societate. Cei mai mulţi nici nu cred că există aşa ceva. Cei mai mulţi nu cred nici că există un Dumnezeu.

Sunt şi unii care omoară şi care au comis crime oribile, şi aceia sunt cei care apar în titlurile ziarelor. Biserica atacă rapid şi puternic asemenea ştiri care trezesc interes pentru ceea ce se crede că se întâmplă. Da, există grupuri subterane care omoară şi da, există jertfe de animale în unele grupuri. Astfel de grupuri sunt puţine şi foarte secrete, aşa că ce vezi la ştiri este ceea ce prezintă mass-media ca pe nişte excentrici care fac lucruri nebuneşti.

Eu cred că acestea sunt cultele satanice de mai mică importanţă… şi ele fac jertfe de animale şi jertfe de copii, pentru că aceasta îndepărtează atenţia publicului de la chestiunile mai importante şi îi face pe oameni să se gândească la nebuni şi la culte satanice, dar nu aceasta este imaginea importantă. Grupurile cultelor satanice de mai mică importanţă sunt doar pioni într-un joc global URIAŞ, pe care nu-l pot vedea sau înţelege. Ceea ce menţine atenţia publicului focalizată pe jertfe şi nebuni, în timp ce jucătorii din vârf continuă cu fermitate să construiască Noua Ordine Mondială şi Guvernul Mondial!

Aici, pe această pagină vom spune în ce constă practica pionilor mai mici din satanism. Dacă vrei informaţii despre elita superioară şi despre cum vor aduce Noua Ordine Mondială, vizitează Government Propaganda.com

The Bohemian Grove – liderii lumii care se închină dumnezeului focului, Moloh

Skull and Cross Bones – grupul satanic al Universităţii Yale

Satanism and the New World Order – Lucis Trust şi Noua Ordine Mondială

Mi-ar plăcea să le spun sataniştilor şi wiccanilor, faptul că nu credeţi că Satan este real şi că spuneţi că religia voastră nu îl recunoaşte, nu îl face să plece!

[Facts about Satanism. Copyright © Exposing Satanism Witchcraft and the New World Order. Tradus şi publicat cu permisiune. Tradus şi publicat cu permisiune. Pentru articolul în engleză, clic pe www.exposingsatanism.org.]

Pentru ca lanţurile să cadă

Sergine Snanoudj – Pentru ca lanţurile să cadă

Pentru ca lanturile sa cada

PARTEA ÎNTÂI
LEGĂTURILE TRUPEŞTI
Lanţurile cărnii
Introducere
Cine poate să-i dezlege pe cei posedaţi de demoni?
Invidia şi gelozia
Minciuna
Avariţia, zgârcenia
Egoismul
Necredinţa
Curvia – preacurvia
Băutura

PARTEA A DOUA
LEGĂTURILE MAGIEI
Lanţurile vrăjitoriei
Pactul cu Satan (legământul cu diavolul)
Magia albă
Superstiţiile
Superstiţiile de la ţară
Descoperiri de izvoare (fântâni şi surse)
Tămăduitorii
Spiritismul
Telepatia
Lanţurile de rugăciune
Astrologia (citirea în stele)
Simbolurile
Muzica rock (rock ‘n roll)

PARTEA A TREIA
LEGĂTURILE SECTELOR
Sectele
Cultul lui Anton
Ştiinţa creştină
Mormonii
Francmasoneria
Martorii Iui Iehova
“Crucea Roz”
Meditaţia transcedentală
Moonismul
Krishna
Voodoo
Doctrina Zen

PARTEA A PATRA
ŞTIINŢELE MEDICALE PARALELE
Yoga
Dinamica de grup
Hipnotismul
Psihanaliza
Iridiologia
Radiestezia
Homeopatia
Acupunctura
Auriculoterapia
Chirurgul de pe lumea cealaltă
Sofrologia
Noua eră îl va introduce oare pe Anticrist?

Pentru a downloada, clic pe Pentru ca lanţurile să cadă!

Să vorbim deschis despre homosexualitate şi războiul spiritual

de Bill Schnoebelen

Bill Schnoebelen

Bill Schnoebelen

Tot astfel, şi bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor. – Romani 1:27

Ca să fiu sincer, nu m-am gândit niciodată că va trebui să scriu acest articol. Suntem în misiune din 1986. De atunci am scris multe avertizări pentru Trupul lui Hristos despre sistemele religioase false: Mormonii, Francmasonii etc.

Totuşi, nu am visat niciodată că lucrurile se vor înrăutăţi atât de mult încât va trebui să discut secta ascunsă a homosexualităţii. Folosesc cuvântul „sectă” cu mare grijă, fiindcă este într-adevăr o sectă cu propriile sale dogme religioase, valori şi etici ciudate. Are chiar şi propria sa biserică, Biserica Comunităţii Metropolitane.

Ultimele câteva decenii au văzut un asalt fără precedent asupra valorilor tradiţionale cu privire la masculinitate, rolurile sexuale şi în special homosexualitate. Atacul a atins un crescendo în 2003:

„Gay-i” sunt acum promovaţi cu neruşinare de televiziune, în emisiuni, de la filme dramatice la sitcomuri.

• În 2003 Curtea Supremă a înlăturat statutul anti-sodomie în Texas.

• New York City a deschis recent un liceu de 3,2 milioane de dolari pentru elevii homosexuali, bisexuali etc.

• Biserica Episcopală a ordinat cel puţin un episcop care este în mod deschis sodomit, un bărbat care şi-a părăsit soţia şi cei doi copii cu 13 ani în urmă, ca să trăiască cu un alt bărbat.

Această ultimă ştire este excepţional de bizară, pentru că Pavel ne dă indicaţii clare despre cine poate fi episcop. Printre acestea sunt:

Dar trebuie ca episcopul să fie fără prihană, bărbatul unei singure neveste, cumpătat, înţelept, vrednic de cinste, primitor de oaspeţi, în stare să înveţe pe alţii. – 1 Timotei 3:2

Dacă este cineva fără prihană, bărbat al unei singure neveste, având copii credincioşi, care să nu fie învinuiţi de destrăbălare sau neascultare. – Tit 1:6

Este ciudat să o spunem, nu există nimic aici despre un episcop care se află într-o „relaţie fidelă, monogamă” cu un bărbat. Dar acelaşi episcop ales, al cărui nume este Gene Robinson (poate vei vrea să te rogi pentru el), a declarat public că condamnarea de către Biblie a „stilului de viaţă gay” nu înseamnă nimic pentru el. Totuşi, acestui tip i se încredinţează grija spirituală pentru o întreagă dioceză. Să mai spunem că avem probleme de conducere în biserica noastră!

Înşelând şi fiind înşelaţi!

Scriptura avertizează în termeni fără echivoc despre pericolele unor astfel de oameni de a fi înşelaţi. Pavel, din nou, avertizează: „Dar oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău, vor amăgi pe alţii şi se vor amăgi şi pe ei înşişi.” – 2 Timotei 3:13. Ca o infecţie, conştiinţa arsă cu fierul roşu al acestui om va acoperi întreaga lui dioceză cu un văl! Preaiubiţilor, este o problemă de război spiritual!

Deci ce este dogma „evangheliei roz” a homosexualităţii? Ea se bazează pe şase „articole de credinţă” principale:

1.) Homosexualitatea este înnăscută (ei se nasc aşa) şi nu se poate lupta împotriva ei, sau nu poate fi schimbată în personalitatea umană. Nu este o boală mintală (chiar dacă psihiatrii au crezut până foarte recent că este (vezi nota 1)). Aceasta este convingerea lor principală, pe care se bazează toate celelalte.

2.) Din această cauză, homosexualii au nevoie de protecţie specială şi de „drepturi” prin Constituţie. Dezaprobarea „stilului de viaţă gay” este bigotism şi ură, asemenea rasismului.

3.) Homofobia (teama de homosexuali) este o crimă de gândire căreia trebuie să i se pună capăt cu orice preţ. Este nevoie de legislaţie pentru aceasta. Spectacolele de televiziune şi filmele trebuie să-i înveţe aceasta pe copiii noştri.

4.) „Gay-i” nu numai că au dreptul să facă orice vor în intimitatea caselor lor, ei au şi dreptul de a-şi etala comportamentul în public ca să ajute la „evanghelizarea” altor homosexuali ascunşi. Este forma lor de „câştigare a sufletelor”.

5.) Când religiile (în special creştinismul) condamnă homosexualitatea, este din cauza traducerilor greşite ale Bibliei sau a scrierilor unor „gay” care se urau pe sine, ca apostolul Pavel. Yah’shua (numele evreiesc al lui Isus) era probabil „gay” şi avea o relaţie cu „Ioan, ucenicul iubit”. (Vezi nota 2.) Condamnările biblice ale homosexualităţii sunt îndreptate numai împotriva „gay-lor” care trăiesc în promiscuitate, precum „prostituaţii de la templu”. (Vezi nota 3.)

6.) Deoarece să fii homosexual este perfect sănătos şi normal, nu este doar potrivit, ci minunat dacă „gay-i” sunt profesori, educatori, lideri cercetaşi etc. Oricine nu este de acord ca homosexualii să aibă grijă de copiii lor este un homofob şi vinovat de crimă de gândire. Un corolar al acestei dogme este ideea că copiii trebuie să fie învăţaţi de la cea mai fragedă vârstă cât de minunată este homosexualitatea, de către sistemul educaţional. Aceasta va garanta că nu vor deveni homofobi şi că dacă sunt „gay”, se vor iubi pe ei înşişi necondiţionat.

Acesta se întâmplă peste tot! Această evanghelie corectă din punct de vedere politic s-a răspândit la locul de muncă, între profesioniştii din sănătate, în guvern şi chiar în biserici. Mai multe din principalele denominaţiuni (altele decât episcopalienii) au oameni care sunt homosexuali în mod deschis în rândurile lor şi unii nici nu au probleme cu clericii homosexuali din conducere.

Când am lucrat ca consilier pentru abuzul de substanţe în cadrul secular, am avut un client cu adicţii care a fost încarcerat pentru transmiterea criminală a virusului SIDA şi pentru abuz sexual asupra copilului. Dar regulile din departamentul de sănătate al statului nostru mi-ar interzice şi doar să-i sugerez că poate stilul de viaţă „gay” a ruinat viaţa lui şi viaţa a cel puţin unei alte persoane.

Chiar dacă frecventezi o biserică mai conservatoare, unde homosexualitatea nu este sprijinită, tot mai sunt probleme. Datorită reglementărilor IRS, este tot mai greu să predici împotriva sodomiei, din cauză că o asemenea predicare este contrară politicilor guvernului SUA. Dacă biserica ta este o biserică „aprobată de IRS” (ceea ce într-adevăr NU ar trebui să fie! Corporaţiile 501-c-3 sunt nebiblice), pastorului tău i s-ar putea închide gura în ceea ce priveşte asemenea subiecte „sensibile”. În multe ţări, este acum ilegal să vorbeşti împotriva homosexualităţii sau chiar să citezi pasaje din Biblie care o condamnă. Asemenea activităţi sunt acum etichetate ca „vorbire plină de ură”.

Precum am menţionat mai sus, partea majoră a acestei înşelări este promovarea ideii că nu poţi să faci nimic ca să nu fii „gay”. Politica de partid este că oamenii se nasc homosexuali. Aceasta, bineînţeles, elimină homosexualitatea ca problemă comportamentală şi o face similară faptului de te naşte femeie, african sau asiatic. Este una dintre acele MINCIUNI MARI care, dacă sunt spuse destul de des, ajung să fie „ceva cunoscute pe cale largă”. Apoi aceasta deschide calea ca homosexualitatea să fie o problemă care ţine de drepturile civile.

Ştiinţă neclară?

De fapt, nici cercetătorii homosexuali nu au fost capabili să izoleze o „genă gay” sau orice alt predeterminant biologic. (Vei nota 4.) În afară de predispoziţia noastră, a tuturor de a ne naşte păcătoşi din cauza căderii lui Adam, nimeni nu are o asemenea predispoziţie care să poată fi stabilită într-un laborator. Pe scurt, nu există mai multă bază pentru a te naşte „gay” decât există pentru discreditata teorie a evoluţiei. Amândouă sunt poveşti pentru oameni mari (fără intenţia unui joc de cuvinte!).

Pe lângă aceasta, este un fapt că există mai multe misiuni importante care îi ajută cu mult succes pe oameni să fie eliberaţi de robia de a fi homosexuali. Evident, dacă „a fi gay” ar fi o trăsătură genetică, nimeni nu ar putea fi eliberat de ea, nu mai mult decât poate fi cineva eliberat de faptul că este alb.

Chiar şi unora dintre politicienii şi erudiţii conservatori le este teamă să atace subiectul, spunând că este o „chestiune privată” sau că guvernul nu are treabă cu dormitorul. Aceasta, desigur, este un nonsens. De-a lungul secolelor şi în cea mai mare parte a istoriei SUA, homosexualitatea a fost privită ca un delict grav. Există mai multe motive pentru aceasta decât mandatul biblic.

Tot felul de probleme de sănătate publică îşi au originea în actele homosexuale. Aceasta face din homosexualitate mai mult decât o „chestiune intimă”. Dacă guvernul nostru poate să dea legi care îi obligă pe oameni să poarte centuri de siguranţă în maşini din cauza problemelor de sănătate publică şi a costurilor asigurării, cu siguranţă poate reglementa comportamentul sexual care aduce cu el o mulţime de probleme cauzate de boli, multe dintre ele fatale.

Bug chaser-ii [cei care încearcă să se infecteze intenţionat cu HIV] şi aşa mai departe…

Infecţia HIV este doar cea mai cunoscută dintre aceste boli, dar în niciun caz nu este singura. Camerele de urgenţă din San Francisco sunt pline aproape în fiecare noapte cu „parteneri gay” care sunt aduşi după ce înfăptuiesc acte violente, de nerostit unul asupra celuilalt, în numele „dragostei”. Cele mai multe dintre ele sunt atât de dezgustătoare încât nu pot fi menţionate într-o publicaţie decentă. Dacă cineva doreşte documentare medicală despre aceasta, Dr. Paul Cameron a făcut o treabă excelentă de cercetare în pamfletul „Medical Consequences of What Homosexuals Do” [Consecinţele medicale a ceea ce fac homosexualii]. (Vezi nota de final 5.) Dar nu este o lectură pentru cei sensibili.

Multe dintre aceste tragedii medicale au de-a face cu activităţi sado-masochiste ca lovirea, biciuirea, arderea cu fierul roşu etc. Trebuie să ne întrebăm ce arată asemenea activităţi despre sănătatea emoţională şi spirituală a adepţilor lor. S-ar părea că există multă ură de sine printre „gay-i fericiţi”.

Pe lângă aceasta, există multe alte boli la care homosexualii sunt mai susceptibili. Doar ca exemplu, cam 70% dintre homosexuali raportează că au avut o boală transmisă sexual. Cât despre anul 1992, 83% dintre cazurile de SIDA la albi au apărut la homosexuali. Între 25-39% dintre homosexuali au infestări cu paraziţi intestinali. (Nu te vom dezgusta cu detalii!)

Aceste probleme se dezvoltă parţial din cauza promiscuităţii extreme a bărbaţilor homosexuali şi datorită condiţiilor neigienice ale întâlnirilor lor (băi publice, partea din spate a magazinelor de pornografie etc.) Într-un studiu din Seattle, „bărbatul gay” obişnuit a raportat că avea mai mult de 100 de parteneri sexuali diferiţi într-un an, făcând tot felul de activităţi dezgustătoare cu ei. 10% dintre bărbaţii respectivi au descoperit că aveau hepatita B, iar 7% au contractat hepatita A în timpul perioadei de şase luni a studiului. (Vezi nota 6.)

Conform unui studiu al anunţurilor mortuare din jurnalele homosexuale, vârsta mediană la deces pentru bărbaţii homosexuali era de 42 de ani, iar pentru lesbiene, de 44 ani. Mai puţin de 2% dintre bărbaţii homosexuali au murit de bătrâneţe, 20% dintre femeile homosexuale au murit la o vârstă înaintată. Fă o comparaţie cu statisticile generale: vârsta mediană la deces pentru bărbaţii căsătoriţi este de 75 de ani, pentru bărbaţii necăsătoriţi sau divorţaţi este de 57 de ani. Vârsta mediană la deces pentru femeile căsătorite este de 79 de ani. Pentru femeile necăsătorite şi pentru cele divorţate este de 71 de ani. 80% dintre bărbaţii căsătoriţi au murit de bătrâneţe şi 32% dintre bărbaţii necăsătoriţi au murit de bătrâneţe. 85% dintre femeile căsătorite au murit bătrâne şi 60% dintre femeile necăsătorite au murit de bătrâneţe. Sunt cifre îngrozitoare! (Vezi nota 7.)

Multe dintre victimele violenţei homosexuale sau ale bolilor homosexuale sfârşesc în spitale sau aziluri pentru muribunzi. Gândeşte-te la aceasta. Cineva trebuie să plătească pentru îngrijirea lor. Chiar dacă au asigurare, asemenea activităţi fac ca orice asigurare medicală să crească brusc. Precum scrie Cameron:

Homosexualii au dat buzna în răsăritul libertăţii sexuale şi s-au întors cu o maladie care dă toate indicaţiile că îi distruge pe cei mai mulţi dintre ei. Cei care tratează pacienţii cu SIDA se află într-o situaţie de mare risc, nu numai din cauza infectării cu HIV, care în 1992 a implicat peste 100 de lucrători în domeniul sănătăţii, ci şi din cauza tuberculozei şi a apariţiei altor boli. Cei care locuiesc cu pacienţi cu SIDA se află de asemenea într-o situaţie de risc. Dr. Max Essex, preşedinte al Institutului Harward pentru SIDA, a avertizat Congresul în 1992 că „SIDA a condus deja la alte feluri de epidemii periculoase… Dacă SIDA nu este eliminată, alţi microbi noi, letali vor apărea, şi nici sexul sigur, nici practicile care nu implică drogurile nu-i vor preveni.” Cel puţin 8 şi poate până la 20 de pacienţi au fost infectaţi cu HIV de lucrătorii în sănătate în 1992. (Vezi nota 8.)

Homosexualii prezintă de asemenea un risc mult mai ridicat pentru depresie, probleme mintale şi sinucidere. Homosexualii prezintă un risc de 24 de ori mai mare să se sinucidă decât membrii de aceeaşi vârstă din populaţia „hetero”. Apărătorii homosexualităţii susţin că depresia şi rata de sinucidere se datorează persecuţiei şi homofobiei de aici. (Vezi nota 9.) Dar chiar şi în Suedia, care este o utopie pentru homosexuali şi este foarte liberală faţă de ei, sinuciderea şi depresia printre homosexuali este destul de ridicată. Pe scurt, viaţa „gay” este oricum numai veselă nu! [Joc de cuvinte intraductibil. În engleză, „gay” înseamnă „vesel”.]

O practică şi mai incredibilă, care fără îndoială va sfârşi prin a costa plătitorii de taxe şi companiile de asigurări milioane, este practica „bug-chasing”. Celebrata revistă de cultură rock Rolling Stone a scris un articol despre această ultimă nebunie din cadrul comunităţii homosexuale. Bug chaser-ii sunt bărbaţii sodomiţi pentru care infectarea cu SIDA este cea mai mare senzaţie sexuală. (Vezi nota 10.)

Scopul principal al vieţilor acelor homosexuali este să caute să găsească pe cineva care să-i infecteze cu HIV. Aspectul interzis al întreţinerii de relaţii sexuale neprotejate cu cineva care este HIV-pozitiv este ceea ce dă calitatea de excitaţie acestui „stil de viaţă alternativ” care îţi dă fiori. Acesta dă un înţeles nou, nihilistic expresiei „flirtând cu moartea”.

Escrocheria numerelor

Pe lângă aceasta, este important să înţelegem că homosexualii exercită o influenţă în naţiunea noastră care depăşeşte cu mult numărul lor. În parte fiindcă multe figuri puternice din industria divertismentului, politică şi mass-media sunt homosexuali. Evident, asemenea oameni sunt foarte bogaţi.

Influenţa lor a crescut şi pentru că au făcut organizaţia politică să creadă minciuna că aproximativ 10% din populaţie este „gay”. Numerele au fost umflate iniţial în infamul „Raport Kinsey” şi au fost mai apoi umflate de Masters şi Johnson, proeminenţii „sexologi” ai anilor 1970. S-a constatat că felul în care acei oameni au folosit statistica şi ştiinţa ca să ajungă la numerele lor, este foarte problematic.

Evident, cei mai mulţi politicieni vor acorda atenţie unui bloc de votanţi bine organizat (şi înstărit) care cuprinde o zecime din alegători. Homosexualii, proeminenţi în arte (film, artă, dans, design) tind să fie disproporţional de bogaţi şi astfel pot să sponsorizeze cu o mulţime de bani politicienii care depun eforturi ca să le facă pe plac. În mod ironic, cifrele reale despre populaţia homosexuală sunt probabil mai apropiate de 0,5-1%. (Vezi nota 11.)

Un al treilea mod în care sodomiţii au reuşit să înşele populaţia acestei ţări este prin folosirea periculosului concept „crime de ură”. Americanii sunt oameni care cred în protejarea celor victimizaţi. Susţinând că sunt persecutaţi, ei au obţinut mult suport.

Desigur, aceasta face un delict împotriva unui sodomit mai grav decât un delict împotriva unui heterosexual. Ce s-a întâmplat cu asigurarea egalităţii protecţiei conform legii? De asemenea, întregul concept presupune noţiunea orwelliană de „crime de gândire”, în care o persoană poate fi condamnată pentru ce avea în minte în timpul crimei. Este, bineînţeles, o abordare foarte bizară pentru respectarea legii. Este dificil de stabilit cu adevărat ce era în mintea unei persoane în momentul pretinsei crime.

Activiştilor homosexuali le place să facă să pară că ar exista o „epidemie” (cuvântul lor favorit) de violenţă împotriva homosexualilor. De fapt, statisticile crimelor nu confirmă aceasta. De exemplu, în 1997 au fost 20000 de crime, şi numai 9 au fost privite ca „crime de ură”. (Vezi nota 12.) Ceea ce înseamnă 0,5%! Procentaje similare apar şi pentru atacuri şi violuri.

Prin aceasta nu spunem că violenţa împotriva homosexualilor este permisă. Bineînţeles că nu este! Toţi oamenii, chiar şi cei care I se împotrivesc lui YHWH, au dreptul la protecţia legii. (Vezi nota 13.)

Dar nu ar trebui să fie o clasă protejată special! Aceasta este adevărat în special în lumina faptului că în mod frecvent sodomiţii au ca ţintă adolescenţii şi tinerii heterosexuali, pe care îi abuzează teribil sau chiar îi omoară. Dar aceasta nu este o crimă de ură. Are sens?

A existat un protest zgomotos uriaş al mass-media când Matthey Shephard, tânărul „gay” a fost omorât cu brutalitate cu câţiva ani în urmă. Dar în acelaşi an, un adolescent afro-american a fost ştrangulat de doi sodomiţi cu lenjeria lui de corp, iar mass-media de-abia dacă a aruncat o privire. Este culmea ipocriziei, folosită în încercarea de a exercita presiune politică.

Echipe de doi luptători şi tunele

Există însă şi o altă latură a epidemiei – consecinţele spirituale. Există motive foarte temeinice pentru care YHWH a interzis sodomia în ambele Testamente. El nu încerca doar să fie homofob sau să strice plăcerea altora. Sodomia era o parte cheie în religiile antice ale misterului şi se pare că a făcut parte din practica păgânilor care înconjurau Israelul (aminteşte-ţi de Sodoma!).

De multe ori, se credea că preoţii unor astfel de secte trebuiau să păstreze legătura cu latura lor „feminină”. Acesta se obţinea adesea prin bisexualitate sau sodomie. Deseori, preoţii se şi îmbrăcau ca femeile. Acesta ar putea foarte bine să fie originea antică şi uitată a „preoţilor în veştminte lungi” din Biserica Romană.

Mulţi dintre acei zei păgâni erau androgini (atât bărbaţi, cât şi femei). Un exemplu este Baphomet, zeul secret al Lojei, care este zugrăvit ca o zeitate cu cap de capră, cu caracteristicile sexuale atât ale unui bărbat, cât şi ale unei femei.

Satan foloseşte o echipă de doi luptători ca să facă să se întâmple toate acestea. Isaia 19:11-14 ne avertizează că cei care urmează preoţia falsă sau merg în „Egipt” vor fi chinuiţi de un duh pervers. Aici Satan a făcut aceasta făcându-ne să ne luptăm cu două entităţi puternice, Biserica Romei şi Loja.

Se pare că unde Biserica Romei are cea mai mare putere (în partea de nord a SUA printre populaţia imigrantă), Loja nu este atât de puternică. Dar în sud (centura Bibliei), catolicismul poate că este mai slab, dar Loja este mai puternică.

Este o influenţă puternică, multigeneraţională. Există un motiv pentru plaga preoţilor pedofili din Biserica Romei. Ei sunt chinuiţi de un duh pervers. Cifre ridicate precum 70% sunt citate pentru numărul preoţilor din Biserica Romei care sunt „gay”.

Similar, Loja se bazează pe religia antică egipteană a lui Osiris. Osiris este „zeul ucis şi înviat” al ştiinţei egiptene. El a fost omorât de zeul cel rău, Set, şi dezmembrat. Set i-a împrăştiat rămăşiţele peste tot prin ţară. Isis, mama şi soţia lui, a plâns şi a jelit. A călătorit prin jur şi a găsit aproape toate părţile lui, cu excepţia organului sexual. A fost în stare să-l învieze din moarte, dar într-un mod oarecum imperfect – aşa că el a trebuit să meargă să domnească în împărăţia morţilor, lumea subterană egipteană.

Mitul central al masonieriei, numit „Legenda Hiramică” este o versiune uşor voalată a acestei drame. Hiram este presupusul maestru arhitect al templului lui Solomon. El este omorât, iar trupul lui, ascuns. Când Regele Solomon şi Regele Hiram al Tirului în sfârşit îl găsesc, îl înviază cu puterea secretului masonic. Dar partea lui din Cuvântul Secret al Maestrului este „pierdut pentru totdeauna”, la fel ca organul lipsă al lui Osiris. Există prea multe paralele pentru a le putea examina în articolul de faţă. (Vezi nota 14.)

Este de ajuns să spunem că masoneria este întru totul egipteană, şi chiar se laudă cu acest fapt. Multe loje au arhitectură egipteană. De fapt, Casa Templului, sediul suprem al Ritului Scoţian în America (din Washington DC) are sfincşi gemeni uriaşi chiar pe treptele din faţă. Ce poate fi mai egiptean de atât?

Astfel, francmasoneria oferă o sursă de contaminare pentru aceste perversiuni. Deşi implicarea Lojei în sodomie nu este la fel de evidentă ca scandalul romano-catolic care a reţinut recent atenţia publicului, noi am slujit multor, multor oameni (de ambele sexe) care au fost victimizaţi de pedofili masoni. Există acum grupuri de suport pentru astfel de supravieţuitori. Ca mason, ştiu că personal m-am luptat cu ispite de sodomie şi pedofilie care au dispărut imediat ce am renunţat la Lojă. Din fericire, nu am cedat niciodată acelor impulsuri rele.

Loja sprijină această tendinţă cu simboluri subtile. De exemplu, precum am susţinut cu dovezi altundeva, „zeul” masonilor este falusul. (Vezi nota 15.) Puţini masoni o ştiu, desigur. Dar este motivul pentru care monumentele pe care le vedem în cimitirele masonilor includ adesea obeliscul, un simbol falic. (Monumentul lui Washington este cel mai bun exemplu!) Când bărbaţii se adună împreună, fără să fie nicio femeie prezentă, pentru a se închina unui falus, poţi doar să ghiceşti consecinţele spirituale ale unei asemenea activităţi. (Vezi nota 16.)

„Sfânta sfintelor” masonică (organul masculin) este învelit de şorţul pe care îl poartă toţi masonii. El serveşte pentru a atrage atenţia asupra zonei respective. Şorţul însuşi este sfinţit în Cabala pentru zeul Mercur care era androgin.

Tendinţa masoneriei înspre homosexualitate a fost cu adevărat „încurajată” de către cel mai infam mason al ultimului secol, Aleister Crowley. Fiindcă spaţiul nu permite o privire completă asupra impactului pe care l-a avut Crowley asupra răspândirii homosexualităţii în Lojă şi societate, ajunge să spunem că el şi-a întemeiat noua religie, Thelema, parţial pe sistemul magic care includea modul în care trebuia să funcţioneze gradul XI (gradul unsprezece). (Vezi nota 17.) Acesta era sexul magic homosexual – despre care nu se auzise în tradiţia magiei vestice.

Fiind complexă, partea cheie a funcţionării gradului XI este ideea că prin sodomie poţi să ai acces la părţile interzise ale Copacului Cabalistic al Vieţii şi să deschizi Tunelele lui Typhon! Odată deschise, canalele respective pot să dea acces (se presupune) la tot felul de zei întunecaţi ca să vină şi să recâştige controlul asupra societăţii noastre. Aceasta înseamnă accesarea părţii din spate a Copacului Vieţii, numită Qlifot (care în ebraică înseamnă „scoici” sau „târfe”). (Vezi nota 18.) Este cel mai rău tip de magie neagră.

Deschizând ecluzele

Activitatea normală heterosexuală în afara căsătoriei, ceea ce Biblia numeşte „curvie”, este deja un canal major pentru ca spiritele demonice să călătorească între cele două părţi. Este ceea ce numim „legătură sufletească păcătoasă”. Orice spirit rău pe care îl are Partea Unu se va duce la cealaltă Parte, când cei doi devin o carne într-un mod care Creatorul a intenţionat să aibă loc numai în căsătorie.

O simplă rugăciune poate rupe legătura sufletească, dacă eşti creştin şi ai autoritatea să o faci. (Vezi nota 19.) Altminteri, o persoană va avea sex cu fiecare persoană cu care partenerul său a avut sex sau VA AVEA vreodată sex, iar prezervativele nu reprezintă o protecţie. Dacă unii dintre acei oameni au infestări demonice, demonii respectivi vor trece prin legătura legământului (faptul că ai fost „o carne”) în TINE şi te vor oprima. De aceea YHWH a sfătuit atât de puternic împotriva relaţiilor sexuale în afara căsătoriei şi adulterului şi ne-a asigurat…

Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea, şi patul să fie nespurcat, căci Dumnezeu va judeca pe curvari şi pe preacurvari. – Evrei 13:4

Orice poate spune cineva despre curvie şi legături păcătoase, are de patru ori mai multă putere pentru activităţile homosexuale. Din cauza motoarelor magice antice ale dobândirii puterilor răului prin sodomie, cei care o practică accesează locuri ale răului cel mai profund (numite în ocult Spaţiul „Transyuggothian” sau Transplutonian). Nu este de mirare că bărbaţii homosexuali tind să fie atât de violenţi, să se urască atât de mult pe sine şi să fie atât de promiscui (toate, caracteristici ale demonizaţilor în Biblie). (Vezi nota 20.)

Din propria mea implicare în Magia Transyuggothiană, pot să-ţi spun că componentul cheie este o obsesie pentru moarte şi distrugere şi pentru perversiunea sexuală. Acest fel de energie este curată „anti-viaţă”, într-un fel în care puţini oameni înţeleg. Nu este de mirare că homosexualii au o durată a vieţii atât de scurtă. Activităţile lor îi vampirizează, scoţând viaţa din ei!

Crowley „a învârtit o cheie” în împărăţia iadului (cu ajutor demonic) şi a transformat actele de sodomie în porţi magice pentru entităţi foarte rele. Nu este de mirare că cei mai mulţi sodomiţi au probleme demonice atât de serioase! Preaiubiţilor, trebuie să ne rugăm împotriva acestor duhuri şi să ne rugăm ca sodomiţii să fie mântuiţi şi eliberaţi. Trebuie de asemenea să ne rugăm pentru naţiunea noastră!

Tactici pentru rugăciune

O ilustrare a cât de serioasă este problema din punct de vedere spiritual este să privim la Ţara Sfântă ca parabolă. Fără a dori să par prea mistic, este evident că Domnul Dumnezeu a plănuit căsătoria ca un schimb de dragoste şi un schimb de energie. Când un soţ şi o soţie întreţin relaţii sexuale în cadrul conjugal, este cam ca cei doi poli ai unei baterii care se unesc. Dragostea – dragostea adevărată, creştină (ca şi dragostea erotică) poate să curgă liber şi să-i învioreze pe soţ şi soţie.

Domnul Yah’shua Mesia este prezent ca a treia Parte în fiecare căsătorie creştină, şi binecuvântează legăturile conjugale într-un mod incredibil de profund. Profunzimea este ilustrată în Cântarea Cântărilor, unde caracterul sacru al dragostei erotice în cadrul căsătoriei este celebrat ca unul dintre cele mai mari daruri ale Creatorului.

Nu este doar o coincidenţă că Pavel a folosit starea căsătoriei o metaforă pentru relaţia dintre Yah’shua şi biserica Lui (Efeseni 5:31-31). Adevărata dragoste creştină este unul dintre cele mai importante acte ale închinării, fiindcă aşa participăm la puterea abilităţii lui Dumnezeu de a crea viaţa – şi fiindcă aşa celebrăm dragostea pe care o avem unul pentru celălalt, într-un mod sacru şi unic, care Dumnezeu nu a intenţionat niciodată să fie experimentat în afara căsătoriei.

Transmiterea dragostei dintre soţ şi soţie în ambele sensuri reprezintă ceea ce este atât de restaurator şi plin de viaţă. Dar în actul homosexual se întâmplă exact opusul.

Putem găsi o paralelă şi o parabolă în geografia Ţării Sfinte.

Marea Galileii este un lac cu apă proaspătă care este o sursă minunată de apă proaspătă şi de peşte pentru întreaga regiune. Este literalmente plină de viaţă. Aceasta fiindcă se varsă la sud în Râul Iordan. Dă din ea însăşi în mod liber şi îşi îngăduie să fie din nou umplută în mod liber. Este o metaforă pentru căsătorie aşa cum a intenţionat-o Dumnezeu.

Îndreaptă-te spre sud câteva mile, şi vei găsi un cu totul alt fel de apă. Marea Moartă nu are loc pentru ca apa ei să circule. Ia din Iordan, dar nu dă nimic înapoi. Este simbolul final al egoismului. În aceasta, este precum actul homosexual, care nu poate să dea nimic din cauză că „polarităţile” (dacă vrei) sunt toate greşite.

Deşi homosexualii pot crede că dau şi iubesc, nu pot să o facă – fiindcă YHWH nu a creat un canal pentru ca presupusa lor dragoste sau energie să se transmită în acest mod. Asemenea activităţi sunt cu adevărat crime împotriva naturii. Precum cei doi poli pozitivi (sau negativi) ai unui magnet se resping unul pe celălalt, la fel afecţiunile pe care aceşti oameni (să sperăm) le simt unul pentru celălalt, doar se resping una pe cealaltă.

De aceea este atât de greu pentru sodomiţi să rămână în relaţii fidele. Ceva adânc în sufletele lor este dezgustat de ceea ce fac. Ei iau în mod greşit acea repulsie drept aversiune pentru partenerul lor şi drept o dorinţă de nepotolit pentru următoarea „întâlnire fierbinte”. Precum Marea Moartă, relaţiile lor devin stagnante şi lipsite de viaţă. Nimic nu poate trăi în Marea Moartă. Este unul din cele mai joase şi mai distruse locuri de pe pământ – la fel cum starea minţii şi inima multor oameni „gay” este foarte deprimată şi pustie.

Într-adevăr, nu este o coincidenţă că regiunea sudică a Mării Moarte este locul unde mulţi erudiţi cred că se află ruinele Sodomei. Întreaga regiune este o ilustrare concretă a inutilităţii stilului de viaţă „gay”: îngropată de pucioasă şi plină de mizerie şi disperare, dincolo de puterea de înţelegere a oricuiincluzându-i aici pe „gay-i” înşişi.

Mulţi nu ştiu cât de nenorociţi sunt cu adevărat. Totuşi, caută să-şi amorţească golul spiritual din ei înşişi cu nenumărate legături sexuale, alcool, droguri şi comportament sexual atât de ciudat încât este cu neputinţă de descris. Au o gaură adâncă, întunecată în ei pe care numai Yah’shua o poate umple. Totuşi, refuză să renunţe la stilul lor de viaţă care îi mănâncă de vii.

Am cunoscut mulţi homosexuali şi fără excepţie, mi-au dat impresia că sunt lipsiţi de viaţă, amari şi plini de ură. Sunt cei mai lipsiţi de bucurie oameni pe care i-am întâlnit vreodată – „Mări Moarte” mici, individuale care merg la întâmplare, căutând pe cineva pe care să-l vampirizeze.

Spre deosebire de „vampirii” reali, ei sunt cel mai apropiat lucru de o „gaură neagră” spirituală pe care l-ai putea întâlni. Fiindcă se satisfac sexual prin moduri, canale şi orificii care sunt cu totul nenaturale şi cu totul închise posibilităţii de a crea o nouă viaţă.

Dar care este soluţia din punct de vedere spiritual? Ei bine, mai întâi de toate – nu-i putem privi pe homosexuali ca fiind duşmanul. Ei sunt prinşi în capcană de puterile spirituale ale întunericului care ţin în lanţuri întreaga lume (Efeseni 6:12). Chiar dacă defechează în bisericile noastre, sau aruncă bombe incendiare în ele, sau încearcă să atace creştinismul în orice mod pot (vezi nota 21), noi putem şi trebuie să le arătăm dragostea lui Yah’shua.

Deşi este un clişeu să o spun, cei mai mulţi sodomiţi sunt fie supravieţuitori ai unor copilării foarte disfuncţionale, fie ai abuzului sexual în copilărie. Când am fost implicat în experimentarea cu stilul de viaţă homosexual în liceu, la seminar, gluma pe care o auzeam deseori era: „Mama mea m-a făcut homosexual.” La care venea replica: „Ei bine, dacă îi dau materialul necesar, îmi face şi pe mie unul?” Personal nu am întâlnit niciodată un homosexual care nu s-a simţit sufocat sau brutalizat de mamă, sau practic ignorat de tată.

Deşi ei încearcă să nege, pe scară largă este adevărat. De aceea, sunt înfometaţi după dragoste – şi numai dragostea lui Yah’shua poate împlini o asemenea nevoie extraordinară. Chiar mai important decât aceasta, dacă este posibil aşa ceva, sodomiţii au nevoie să simtă dragostea Tatălui ceresc!

Cei mai mulţi, bărbaţi sau femei, nu relaţionează bine cu taţii lor pământeşti, fie din cauză că au fost abuzivi sau prădători din punct de vedere sexual – SAU – fiindcă au fost distanţi sau absenţi. Numai Tatăl de mai sus le poate împlini nevoia. Iar noi putem ajunge la Tatăl numai prin Fiul, Stăpânul nostru Yah’shua Mesia.

De aceea, trebuie să ne rugăm pentru sodomiţi să se pocăiască şi să fie mântuiţi. Trebuie să ne rugăm ca Duhul să vină şi să le prezinte dragostea Tatălui şi darul jertfitor al Fiului. Trebuie să fim blânzi, fără teamă şi cu îndrăzneală în mărturia noastră faţă de ei. Este greu pentru ei să-şi părăsească stilul de viaţă, fiindcă este atât de adictiv. Dar Yah’shua poate zdrobi puterea oricărei adicţii.

Dacă eşti chemat la un câmp de „luptă” mai mare în războiul împotriva acestui gen de terorism spiritual (pentru că aceasta este), poţi începe să lucrezi în comunitatea ta. (Vezi nota 22.) Poţi să faci „Plimbări de Rugăciune” şi să te rogi vizavi de barurile pentru homosexuali şi băile publice, dacă ştii vreunele în comunitatea ta. Roagă-te vizavi de orice Biserică a Comunităţii Metropolitane (care sunt principala denominaţie „gay”) care se află în oraşul tău. Dacă este posibil, unge acele locuri cu ulei de ungere şi roagă-te împotriva duhurilor care le stăpânesc. Ţi-aş recomanda să te rogi împotriva următoarelor căpetenii:

• Duh pervers

• Duh de robie

• Duh de legiune

• Duh de curvie

• Duh mut şi surd

În paranteză, am ajuns să cred că un duh care este frecvent identificat în ziua de astăzi şi în epoca noastră are de asemenea de-a face cu aceasta. Deşi nu este menţionat în Biblie, este „duhul lui Ahab”. El îşi ia numele de regele rău Ahab din Biblie care era manipulat de Izabela (1 Împăraţi 16:30 etc.). Bărbaţii homosexuali, conform experienţei noastre, par să aibă un duh al lui Ahab (care este susţinătorul sau complementarul duhului Izabelei, atât de bine cunoscut în războiul spiritual de eliberare).

Ahab a renunţat la autoritatea lui patriarhală în faţa răului, a soţiei lui controlatoare şi a lăsat-o pe ea să conducă împărăţia – în pare parte în defavoarea Israelului. În mod similar, mulţi bărbaţi homosexuali par să aibă taţi slabi sau absenţi şi mame controlatoare, abuzive şi agreabile. Conform experienţei noastre, este de folos să ne rugăm împotriva duhurilor lui Ahab şi a Izabelei când avem de-a face cu acest gen de război spiritual.

Esenţa duhului lui Ahab, aşa cum mi s-a arătat în misiunea noastră, este văzută în bărbatul care refuză să-şi impună autoritatea de drept. (Nu mă înţelege greşit, există femei care au duhuri ale lui Ahab, la fel cum există bărbaţi care au duhuri ale Izabelei.) Sodomia este un asalt asupra bărbăţiei. Un duh masculin schilodit este un teren fertil pentru infestarea cu duhul lui Ahab. Ridică-te împotriva acelui duh, în special din sodomiţii pentru care mijloceşti.

În sfârşit, realizează că în ceea ce priveşte sodomia, totul este în cele din urmă „anti-viaţă”. Cât de îngrozitor de sinistru este că principalul fruct biologic al homosexualităţii este SIDA, o boală care atacă şi distruge sistemul imunitar al trupului. La fel cum sodomiţii s-au ridicat împotriva propriilor trupuri şi a întrebuinţării lor naturale (Romani 1:26), la fel şi-au dat trupurile ca un teren fertil în care poate înflori o boală care le întoarce sistemele imunitare împotrivă. (Vezi nota 23.) Ce ar putea fi mai „anti-viaţă”?

Că eşti bărbat sau femeie, homosexualitatea este renunţarea la viaţa pe care Creatorul a intenţionat să o avem, atât fizic (în termenii procreării), cât şi emoţional şi spiritual. Nu am întâlnit încă un homosexual care să nu fie trunchiat emoţional într-un anumit mod. Cumva, maturizarea lor emoţională s-a oprit sau a fost împiedicată. Ei sunt ca o plantă care are rădăcini, dar se află într-un ghiveci prea mic pentru ea.

Cu siguranţă există excepţii la această regulă, dar în înţelegerea generală – tot ce este viu şi minunat se ofileşte în umbra otrăvitoare a „căpeteniei gay”.

Din cauza aceasta, în rugăciunea şi mijlocirea noastră pentru naţiune, trebuie să-L chemăm pe Domnul Vieţii (Shaddai el Chaim) să vină să ne vindece ţara – să înlăture forţele anti-viaţă care par să aibă multe faţete: homosexualitate, avort, eutanasie, terorism etc. Trebuie să vestim mesajul clar al lui Hristos, care a spus:

Ioan 10-10 – Hoţul nu vine decât să fure, să înjunghie şi să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug.

Note finale

1.) Asociaţia Americană de Psihiatrie a fost bruscată şi intimidată de lobby-ul pentru „drepturile gay”, pentru ca să scoată homosexualitatea de pe lista lor de tulburări mentale din „biblia” lor, Manualului de Diagnostic şi Statistică în ediţia revizuită (DSMIII-R).

2.) De de ani de zile, episcopul episcopal John Spong dă învăţătură că Pavel era un homosexual ascuns al cărui dispreţ de sine şi vină patologică l-au făcut să scrie lucruri homofobe în epistole. De aceea, ele pot fi respinse ca deliruri ale unei minţi tulburate, în loc să fie Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu.

3.) Putem mulţumi NIV pentru sprijinirea acestei idei ciudate. Cel puţin un editor al comitetului de traducere NIV era lesbiană şi activistă homosexuală, Virginia Mollenkott. Ea s-a asigurat că toate referinţele din Biblie la „sodomiţi” au fost înlocuite cu „prostituaţii templului”.

4.) Vezi www.narth.com/docs/innate.html.

5.) Pentru o versiune online care poate fi tipărită, du-te la https://www.familyresearchinst.org/2009/02/medical-consequences-of-what-homosexuals-do/.

 6.) Cifrele sunt citate din pamfletul lui Cameron menţionat mai sus, la nota finală 5.

7.) Ibid.

8.) Ibid.

9.) Aşa cum au observat mai mulţi predicatori, nu este vorba de homofobie, ci de homo-silă! Asemenea activităţi le fac greaţă oamenilor decenţi de orice credinţă.

10.) Citat din David Kupelian, „The Marketing of Evil”, în revista WHISTLEBLOWER, vol. 12, nr. 12, Decembrie 2003, p. 13.

11.) Vezi articolul de la https://traditionalvalues.org/urban/two.php.

12.) Vezi https://traditionalvalues.org/urban/four.php.

13.) Desigur, în Vechiul Testament, sub Moise, asemenea activităţi (sodomia etc.) erau pedepsite cu moartea. Dar noi nu trăim sub Legea mozaică, nici într-o societate care mai respectă Tora lui Dumnezeu. Dar acesta ar fi un alt articol!

14.) Pentru o discuţie mai cuprinzătoare despre aceasta şi despre chestiuni similare cu privire la fundalul ocult/falic al francmasoneriei, vezi videoul nostru „The Light Behind Masonry”, disponibil la misiunea noastră.

15.) Schnoebelen, MASONRY BEYOND THE LIGHT, Chick Publications, 1991, p. 156-160.

16.) Bineînţeles, nu uita de ierarhia complet masculină de la Vatican, care este şi ea construită (literalmente) în jurul unui simbol falic uriaş, un obelisc în centrul Pieţii Sfântul Petru. Nu poţi să nu te gândeşti că excluderea totală a femeilor şi concentrarea asupra simbolului falic au condus de-a lungul secolelor la unele din păcatele evidente ale clerului Bisericii Romei.

17.) Observă că numeralul „11” reprezintă două simboluri falice erecte, care reflectă ca într-o oglindă stâlpii gemeni ai lui Boaz şi Jachin care împodobesc fiecare templu masonic. Toate acestea sunt simboluri subtile a doi bărbaţi care sunt împreună sexual. Mai mult, Crowley a creat un joc de cuvinte şi mai întunecat numind gradul respectiv, gradul unsprezece (XI), fiindcă gradul nouă, care învăţa magia sexului heterosexual, era bineînţeles IX, imaginea în oglindă. Aceasta îi dă o idee cititorului despre cât de profund poate fi simbolismul în aceste contexte magice.

18.) O discuţie mai amplă poate fi găsită în cartea noastră, LUCIFER DETHRONED, Chick Publications, 1993, p. 201-216.

19.) Oferim gratuit un model de rugăciune pentru aceasta la www.withoneaccord.org la „Free Ministry Resources”.

20.) Un studiu complet depăşeşte scopul articolului de faţă. Totuşi, trăsăturile tipice ale demonizaţilor văzute în Biblie includ nuditatea exagerată, activitatea sexuală, comportamentul autodistructiv (lovirea capului, aruncarea în foc, apă etc.), furia, teroarea, violenţa, puterea fizică şi ura faţă de orice este sfânt. Multe dintre trăsăturile respective pot fi văzute în comportamentul homosexual descris mai sus.

21.) Pentru o poveste care dă fiori despre cât de violentă şi plină de ură poate fi „comunitatea gay”, citeşte cartea lui Chuck şi Donna McIlhenny, WHEN THE WICKED SEIZE A CITY, Author’s Choice Press, 1993, 2000. Ea prezintă ce s-a întâmplat când un pastor din San Francisco a îndrăznit să predice împotriva homosexualităţii. Ar trebui să ne dea de gândit cu privire la felul de societate în care vrem să trăiască copiii noştri.

22.) Împotrivirea faţă de aceste acest gen de stăpâniri nu ar trebui să fie făcută cu uşurinţă. Ea nu este pentru un luptător novice în rugăciune. Este mai bine să fie făcută de creştini maturi şi în grupuri mici, sub acoperirea deplină a unui pastor care crede în Biblie şi înţelege războiul spiritual.

23.) Nu am eu dreptul să judec dacă HIV este o plagă împotriva homosexualităţii trimisă de Cel Atotputernic. Am toate motivele să cred că SIDA este un virus făcut de om, proiectat să omoare câteva miliarde de oameni. Nu cred cu adevărat că YHWH lucrează într-un asemenea mod. Yah’shua a venit să ne dea viaţă. Este adevărat că plata păcatului este moartea, dar mă împotrivesc ideii că YHWH îi loveşte pe homosexuali cu SIDA. Cred mai degrabă că răspândirea SIDA în comunitatea homosexuală este un rezultat firesc al naturii păcatului lor. Este o temă spirituală profundă şi una pentru care încă mă mai rog. Orice cunoştinţe despre subiect ar fi apreciate.

[William J. Schnoebelen, Straight Talk #33 On Homosexuality and Spiritual Warfare. Copyright © 2003 William J. Schnoebelen. Tradus şi publicat cu permisiune. Pentru articolul în engleză, clic pe www.withoneaccord.org.]