Să vorbim deschis despre homosexualitate şi războiul spiritual

de Bill Schnoebelen

Bill Schnoebelen

Bill Schnoebelen

Tot astfel, şi bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor. – Romani 1:27

Ca să fiu sincer, nu m-am gândit niciodată că va trebui să scriu acest articol. Suntem în misiune din 1986. De atunci am scris multe avertizări pentru Trupul lui Hristos despre sistemele religioase false: Mormonii, Francmasonii etc.

Totuşi, nu am visat niciodată că lucrurile se vor înrăutăţi atât de mult încât va trebui să discut secta ascunsă a homosexualităţii. Folosesc cuvântul „sectă” cu mare grijă, fiindcă este într-adevăr o sectă cu propriile sale dogme religioase, valori şi etici ciudate. Are chiar şi propria sa biserică, Biserica Comunităţii Metropolitane.

Ultimele câteva decenii au văzut un asalt fără precedent asupra valorilor tradiţionale cu privire la masculinitate, rolurile sexuale şi în special homosexualitate. Atacul a atins un crescendo în 2003:

„Gay-i” sunt acum promovaţi cu neruşinare de televiziune, în emisiuni, de la filme dramatice la sitcomuri.

• În 2003 Curtea Supremă a înlăturat statutul anti-sodomie în Texas.

• New York City a deschis recent un liceu de 3,2 milioane de dolari pentru elevii homosexuali, bisexuali etc.

• Biserica Episcopală a ordinat cel puţin un episcop care este în mod deschis sodomit, un bărbat care şi-a părăsit soţia şi cei doi copii cu 13 ani în urmă, ca să trăiască cu un alt bărbat.

Această ultimă ştire este excepţional de bizară, pentru că Pavel ne dă indicaţii clare despre cine poate fi episcop. Printre acestea sunt:

Dar trebuie ca episcopul să fie fără prihană, bărbatul unei singure neveste, cumpătat, înţelept, vrednic de cinste, primitor de oaspeţi, în stare să înveţe pe alţii. – 1 Timotei 3:2

Dacă este cineva fără prihană, bărbat al unei singure neveste, având copii credincioşi, care să nu fie învinuiţi de destrăbălare sau neascultare. – Tit 1:6

Este ciudat să o spunem, nu există nimic aici despre un episcop care se află într-o „relaţie fidelă, monogamă” cu un bărbat. Dar acelaşi episcop ales, al cărui nume este Gene Robinson (poate vei vrea să te rogi pentru el), a declarat public că condamnarea de către Biblie a „stilului de viaţă gay” nu înseamnă nimic pentru el. Totuşi, acestui tip i se încredinţează grija spirituală pentru o întreagă dioceză. Să mai spunem că avem probleme de conducere în biserica noastră!

Înşelând şi fiind înşelaţi!

Scriptura avertizează în termeni fără echivoc despre pericolele unor astfel de oameni de a fi înşelaţi. Pavel, din nou, avertizează: „Dar oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău, vor amăgi pe alţii şi se vor amăgi şi pe ei înşişi.” – 2 Timotei 3:13. Ca o infecţie, conştiinţa arsă cu fierul roşu al acestui om va acoperi întreaga lui dioceză cu un văl! Preaiubiţilor, este o problemă de război spiritual!

Deci ce este dogma „evangheliei roz” a homosexualităţii? Ea se bazează pe şase „articole de credinţă” principale:

1.) Homosexualitatea este înnăscută (ei se nasc aşa) şi nu se poate lupta împotriva ei, sau nu poate fi schimbată în personalitatea umană. Nu este o boală mintală (chiar dacă psihiatrii au crezut până foarte recent că este (vezi nota 1)). Aceasta este convingerea lor principală, pe care se bazează toate celelalte.

2.) Din această cauză, homosexualii au nevoie de protecţie specială şi de „drepturi” prin Constituţie. Dezaprobarea „stilului de viaţă gay” este bigotism şi ură, asemenea rasismului.

3.) Homofobia (teama de homosexuali) este o crimă de gândire căreia trebuie să i se pună capăt cu orice preţ. Este nevoie de legislaţie pentru aceasta. Spectacolele de televiziune şi filmele trebuie să-i înveţe aceasta pe copiii noştri.

4.) „Gay-i” nu numai că au dreptul să facă orice vor în intimitatea caselor lor, ei au şi dreptul de a-şi etala comportamentul în public ca să ajute la „evanghelizarea” altor homosexuali ascunşi. Este forma lor de „câştigare a sufletelor”.

5.) Când religiile (în special creştinismul) condamnă homosexualitatea, este din cauza traducerilor greşite ale Bibliei sau a scrierilor unor „gay” care se urau pe sine, ca apostolul Pavel. Yah’shua (numele evreiesc al lui Isus) era probabil „gay” şi avea o relaţie cu „Ioan, ucenicul iubit”. (Vezi nota 2.) Condamnările biblice ale homosexualităţii sunt îndreptate numai împotriva „gay-lor” care trăiesc în promiscuitate, precum „prostituaţii de la templu”. (Vezi nota 3.)

6.) Deoarece să fii homosexual este perfect sănătos şi normal, nu este doar potrivit, ci minunat dacă „gay-i” sunt profesori, educatori, lideri cercetaşi etc. Oricine nu este de acord ca homosexualii să aibă grijă de copiii lor este un homofob şi vinovat de crimă de gândire. Un corolar al acestei dogme este ideea că copiii trebuie să fie învăţaţi de la cea mai fragedă vârstă cât de minunată este homosexualitatea, de către sistemul educaţional. Aceasta va garanta că nu vor deveni homofobi şi că dacă sunt „gay”, se vor iubi pe ei înşişi necondiţionat.

Acesta se întâmplă peste tot! Această evanghelie corectă din punct de vedere politic s-a răspândit la locul de muncă, între profesioniştii din sănătate, în guvern şi chiar în biserici. Mai multe din principalele denominaţiuni (altele decât episcopalienii) au oameni care sunt homosexuali în mod deschis în rândurile lor şi unii nici nu au probleme cu clericii homosexuali din conducere.

Când am lucrat ca consilier pentru abuzul de substanţe în cadrul secular, am avut un client cu adicţii care a fost încarcerat pentru transmiterea criminală a virusului SIDA şi pentru abuz sexual asupra copilului. Dar regulile din departamentul de sănătate al statului nostru mi-ar interzice şi doar să-i sugerez că poate stilul de viaţă „gay” a ruinat viaţa lui şi viaţa a cel puţin unei alte persoane.

Chiar dacă frecventezi o biserică mai conservatoare, unde homosexualitatea nu este sprijinită, tot mai sunt probleme. Datorită reglementărilor IRS, este tot mai greu să predici împotriva sodomiei, din cauză că o asemenea predicare este contrară politicilor guvernului SUA. Dacă biserica ta este o biserică „aprobată de IRS” (ceea ce într-adevăr NU ar trebui să fie! Corporaţiile 501-c-3 sunt nebiblice), pastorului tău i s-ar putea închide gura în ceea ce priveşte asemenea subiecte „sensibile”. În multe ţări, este acum ilegal să vorbeşti împotriva homosexualităţii sau chiar să citezi pasaje din Biblie care o condamnă. Asemenea activităţi sunt acum etichetate ca „vorbire plină de ură”.

Precum am menţionat mai sus, partea majoră a acestei înşelări este promovarea ideii că nu poţi să faci nimic ca să nu fii „gay”. Politica de partid este că oamenii se nasc homosexuali. Aceasta, bineînţeles, elimină homosexualitatea ca problemă comportamentală şi o face similară faptului de te naşte femeie, african sau asiatic. Este una dintre acele MINCIUNI MARI care, dacă sunt spuse destul de des, ajung să fie „ceva cunoscute pe cale largă”. Apoi aceasta deschide calea ca homosexualitatea să fie o problemă care ţine de drepturile civile.

Ştiinţă neclară?

De fapt, nici cercetătorii homosexuali nu au fost capabili să izoleze o „genă gay” sau orice alt predeterminant biologic. (Vei nota 4.) În afară de predispoziţia noastră, a tuturor de a ne naşte păcătoşi din cauza căderii lui Adam, nimeni nu are o asemenea predispoziţie care să poată fi stabilită într-un laborator. Pe scurt, nu există mai multă bază pentru a te naşte „gay” decât există pentru discreditata teorie a evoluţiei. Amândouă sunt poveşti pentru oameni mari (fără intenţia unui joc de cuvinte!).

Pe lângă aceasta, este un fapt că există mai multe misiuni importante care îi ajută cu mult succes pe oameni să fie eliberaţi de robia de a fi homosexuali. Evident, dacă „a fi gay” ar fi o trăsătură genetică, nimeni nu ar putea fi eliberat de ea, nu mai mult decât poate fi cineva eliberat de faptul că este alb.

Chiar şi unora dintre politicienii şi erudiţii conservatori le este teamă să atace subiectul, spunând că este o „chestiune privată” sau că guvernul nu are treabă cu dormitorul. Aceasta, desigur, este un nonsens. De-a lungul secolelor şi în cea mai mare parte a istoriei SUA, homosexualitatea a fost privită ca un delict grav. Există mai multe motive pentru aceasta decât mandatul biblic.

Tot felul de probleme de sănătate publică îşi au originea în actele homosexuale. Aceasta face din homosexualitate mai mult decât o „chestiune intimă”. Dacă guvernul nostru poate să dea legi care îi obligă pe oameni să poarte centuri de siguranţă în maşini din cauza problemelor de sănătate publică şi a costurilor asigurării, cu siguranţă poate reglementa comportamentul sexual care aduce cu el o mulţime de probleme cauzate de boli, multe dintre ele fatale.

Bug chaser-ii [cei care încearcă să se infecteze intenţionat cu HIV] şi aşa mai departe…

Infecţia HIV este doar cea mai cunoscută dintre aceste boli, dar în niciun caz nu este singura. Camerele de urgenţă din San Francisco sunt pline aproape în fiecare noapte cu „parteneri gay” care sunt aduşi după ce înfăptuiesc acte violente, de nerostit unul asupra celuilalt, în numele „dragostei”. Cele mai multe dintre ele sunt atât de dezgustătoare încât nu pot fi menţionate într-o publicaţie decentă. Dacă cineva doreşte documentare medicală despre aceasta, Dr. Paul Cameron a făcut o treabă excelentă de cercetare în pamfletul „Medical Consequences of What Homosexuals Do” [Consecinţele medicale a ceea ce fac homosexualii]. (Vezi nota de final 5.) Dar nu este o lectură pentru cei sensibili.

Multe dintre aceste tragedii medicale au de-a face cu activităţi sado-masochiste ca lovirea, biciuirea, arderea cu fierul roşu etc. Trebuie să ne întrebăm ce arată asemenea activităţi despre sănătatea emoţională şi spirituală a adepţilor lor. S-ar părea că există multă ură de sine printre „gay-i fericiţi”.

Pe lângă aceasta, există multe alte boli la care homosexualii sunt mai susceptibili. Doar ca exemplu, cam 70% dintre homosexuali raportează că au avut o boală transmisă sexual. Cât despre anul 1992, 83% dintre cazurile de SIDA la albi au apărut la homosexuali. Între 25-39% dintre homosexuali au infestări cu paraziţi intestinali. (Nu te vom dezgusta cu detalii!)

Aceste probleme se dezvoltă parţial din cauza promiscuităţii extreme a bărbaţilor homosexuali şi datorită condiţiilor neigienice ale întâlnirilor lor (băi publice, partea din spate a magazinelor de pornografie etc.) Într-un studiu din Seattle, „bărbatul gay” obişnuit a raportat că avea mai mult de 100 de parteneri sexuali diferiţi într-un an, făcând tot felul de activităţi dezgustătoare cu ei. 10% dintre bărbaţii respectivi au descoperit că aveau hepatita B, iar 7% au contractat hepatita A în timpul perioadei de şase luni a studiului. (Vezi nota 6.)

Conform unui studiu al anunţurilor mortuare din jurnalele homosexuale, vârsta mediană la deces pentru bărbaţii homosexuali era de 42 de ani, iar pentru lesbiene, de 44 ani. Mai puţin de 2% dintre bărbaţii homosexuali au murit de bătrâneţe, 20% dintre femeile homosexuale au murit la o vârstă înaintată. Fă o comparaţie cu statisticile generale: vârsta mediană la deces pentru bărbaţii căsătoriţi este de 75 de ani, pentru bărbaţii necăsătoriţi sau divorţaţi este de 57 de ani. Vârsta mediană la deces pentru femeile căsătorite este de 79 de ani. Pentru femeile necăsătorite şi pentru cele divorţate este de 71 de ani. 80% dintre bărbaţii căsătoriţi au murit de bătrâneţe şi 32% dintre bărbaţii necăsătoriţi au murit de bătrâneţe. 85% dintre femeile căsătorite au murit bătrâne şi 60% dintre femeile necăsătorite au murit de bătrâneţe. Sunt cifre îngrozitoare! (Vezi nota 7.)

Multe dintre victimele violenţei homosexuale sau ale bolilor homosexuale sfârşesc în spitale sau aziluri pentru muribunzi. Gândeşte-te la aceasta. Cineva trebuie să plătească pentru îngrijirea lor. Chiar dacă au asigurare, asemenea activităţi fac ca orice asigurare medicală să crească brusc. Precum scrie Cameron:

Homosexualii au dat buzna în răsăritul libertăţii sexuale şi s-au întors cu o maladie care dă toate indicaţiile că îi distruge pe cei mai mulţi dintre ei. Cei care tratează pacienţii cu SIDA se află într-o situaţie de mare risc, nu numai din cauza infectării cu HIV, care în 1992 a implicat peste 100 de lucrători în domeniul sănătăţii, ci şi din cauza tuberculozei şi a apariţiei altor boli. Cei care locuiesc cu pacienţi cu SIDA se află de asemenea într-o situaţie de risc. Dr. Max Essex, preşedinte al Institutului Harward pentru SIDA, a avertizat Congresul în 1992 că „SIDA a condus deja la alte feluri de epidemii periculoase… Dacă SIDA nu este eliminată, alţi microbi noi, letali vor apărea, şi nici sexul sigur, nici practicile care nu implică drogurile nu-i vor preveni.” Cel puţin 8 şi poate până la 20 de pacienţi au fost infectaţi cu HIV de lucrătorii în sănătate în 1992. (Vezi nota 8.)

Homosexualii prezintă de asemenea un risc mult mai ridicat pentru depresie, probleme mintale şi sinucidere. Homosexualii prezintă un risc de 24 de ori mai mare să se sinucidă decât membrii de aceeaşi vârstă din populaţia „hetero”. Apărătorii homosexualităţii susţin că depresia şi rata de sinucidere se datorează persecuţiei şi homofobiei de aici. (Vezi nota 9.) Dar chiar şi în Suedia, care este o utopie pentru homosexuali şi este foarte liberală faţă de ei, sinuciderea şi depresia printre homosexuali este destul de ridicată. Pe scurt, viaţa „gay” este oricum numai veselă nu! [Joc de cuvinte intraductibil. În engleză, „gay” înseamnă „vesel”.]

O practică şi mai incredibilă, care fără îndoială va sfârşi prin a costa plătitorii de taxe şi companiile de asigurări milioane, este practica „bug-chasing”. Celebrata revistă de cultură rock Rolling Stone a scris un articol despre această ultimă nebunie din cadrul comunităţii homosexuale. Bug chaser-ii sunt bărbaţii sodomiţi pentru care infectarea cu SIDA este cea mai mare senzaţie sexuală. (Vezi nota 10.)

Scopul principal al vieţilor acelor homosexuali este să caute să găsească pe cineva care să-i infecteze cu HIV. Aspectul interzis al întreţinerii de relaţii sexuale neprotejate cu cineva care este HIV-pozitiv este ceea ce dă calitatea de excitaţie acestui „stil de viaţă alternativ” care îţi dă fiori. Acesta dă un înţeles nou, nihilistic expresiei „flirtând cu moartea”.

Escrocheria numerelor

Pe lângă aceasta, este important să înţelegem că homosexualii exercită o influenţă în naţiunea noastră care depăşeşte cu mult numărul lor. În parte fiindcă multe figuri puternice din industria divertismentului, politică şi mass-media sunt homosexuali. Evident, asemenea oameni sunt foarte bogaţi.

Influenţa lor a crescut şi pentru că au făcut organizaţia politică să creadă minciuna că aproximativ 10% din populaţie este „gay”. Numerele au fost umflate iniţial în infamul „Raport Kinsey” şi au fost mai apoi umflate de Masters şi Johnson, proeminenţii „sexologi” ai anilor 1970. S-a constatat că felul în care acei oameni au folosit statistica şi ştiinţa ca să ajungă la numerele lor, este foarte problematic.

Evident, cei mai mulţi politicieni vor acorda atenţie unui bloc de votanţi bine organizat (şi înstărit) care cuprinde o zecime din alegători. Homosexualii, proeminenţi în arte (film, artă, dans, design) tind să fie disproporţional de bogaţi şi astfel pot să sponsorizeze cu o mulţime de bani politicienii care depun eforturi ca să le facă pe plac. În mod ironic, cifrele reale despre populaţia homosexuală sunt probabil mai apropiate de 0,5-1%. (Vezi nota 11.)

Un al treilea mod în care sodomiţii au reuşit să înşele populaţia acestei ţări este prin folosirea periculosului concept „crime de ură”. Americanii sunt oameni care cred în protejarea celor victimizaţi. Susţinând că sunt persecutaţi, ei au obţinut mult suport.

Desigur, aceasta face un delict împotriva unui sodomit mai grav decât un delict împotriva unui heterosexual. Ce s-a întâmplat cu asigurarea egalităţii protecţiei conform legii? De asemenea, întregul concept presupune noţiunea orwelliană de „crime de gândire”, în care o persoană poate fi condamnată pentru ce avea în minte în timpul crimei. Este, bineînţeles, o abordare foarte bizară pentru respectarea legii. Este dificil de stabilit cu adevărat ce era în mintea unei persoane în momentul pretinsei crime.

Activiştilor homosexuali le place să facă să pară că ar exista o „epidemie” (cuvântul lor favorit) de violenţă împotriva homosexualilor. De fapt, statisticile crimelor nu confirmă aceasta. De exemplu, în 1997 au fost 20000 de crime, şi numai 9 au fost privite ca „crime de ură”. (Vezi nota 12.) Ceea ce înseamnă 0,5%! Procentaje similare apar şi pentru atacuri şi violuri.

Prin aceasta nu spunem că violenţa împotriva homosexualilor este permisă. Bineînţeles că nu este! Toţi oamenii, chiar şi cei care I se împotrivesc lui YHWH, au dreptul la protecţia legii. (Vezi nota 13.)

Dar nu ar trebui să fie o clasă protejată special! Aceasta este adevărat în special în lumina faptului că în mod frecvent sodomiţii au ca ţintă adolescenţii şi tinerii heterosexuali, pe care îi abuzează teribil sau chiar îi omoară. Dar aceasta nu este o crimă de ură. Are sens?

A existat un protest zgomotos uriaş al mass-media când Matthey Shephard, tânărul „gay” a fost omorât cu brutalitate cu câţiva ani în urmă. Dar în acelaşi an, un adolescent afro-american a fost ştrangulat de doi sodomiţi cu lenjeria lui de corp, iar mass-media de-abia dacă a aruncat o privire. Este culmea ipocriziei, folosită în încercarea de a exercita presiune politică.

Echipe de doi luptători şi tunele

Există însă şi o altă latură a epidemiei – consecinţele spirituale. Există motive foarte temeinice pentru care YHWH a interzis sodomia în ambele Testamente. El nu încerca doar să fie homofob sau să strice plăcerea altora. Sodomia era o parte cheie în religiile antice ale misterului şi se pare că a făcut parte din practica păgânilor care înconjurau Israelul (aminteşte-ţi de Sodoma!).

De multe ori, se credea că preoţii unor astfel de secte trebuiau să păstreze legătura cu latura lor „feminină”. Acesta se obţinea adesea prin bisexualitate sau sodomie. Deseori, preoţii se şi îmbrăcau ca femeile. Acesta ar putea foarte bine să fie originea antică şi uitată a „preoţilor în veştminte lungi” din Biserica Romană.

Mulţi dintre acei zei păgâni erau androgini (atât bărbaţi, cât şi femei). Un exemplu este Baphomet, zeul secret al Lojei, care este zugrăvit ca o zeitate cu cap de capră, cu caracteristicile sexuale atât ale unui bărbat, cât şi ale unei femei.

Satan foloseşte o echipă de doi luptători ca să facă să se întâmple toate acestea. Isaia 19:11-14 ne avertizează că cei care urmează preoţia falsă sau merg în „Egipt” vor fi chinuiţi de un duh pervers. Aici Satan a făcut aceasta făcându-ne să ne luptăm cu două entităţi puternice, Biserica Romei şi Loja.

Se pare că unde Biserica Romei are cea mai mare putere (în partea de nord a SUA printre populaţia imigrantă), Loja nu este atât de puternică. Dar în sud (centura Bibliei), catolicismul poate că este mai slab, dar Loja este mai puternică.

Este o influenţă puternică, multigeneraţională. Există un motiv pentru plaga preoţilor pedofili din Biserica Romei. Ei sunt chinuiţi de un duh pervers. Cifre ridicate precum 70% sunt citate pentru numărul preoţilor din Biserica Romei care sunt „gay”.

Similar, Loja se bazează pe religia antică egipteană a lui Osiris. Osiris este „zeul ucis şi înviat” al ştiinţei egiptene. El a fost omorât de zeul cel rău, Set, şi dezmembrat. Set i-a împrăştiat rămăşiţele peste tot prin ţară. Isis, mama şi soţia lui, a plâns şi a jelit. A călătorit prin jur şi a găsit aproape toate părţile lui, cu excepţia organului sexual. A fost în stare să-l învieze din moarte, dar într-un mod oarecum imperfect – aşa că el a trebuit să meargă să domnească în împărăţia morţilor, lumea subterană egipteană.

Mitul central al masonieriei, numit „Legenda Hiramică” este o versiune uşor voalată a acestei drame. Hiram este presupusul maestru arhitect al templului lui Solomon. El este omorât, iar trupul lui, ascuns. Când Regele Solomon şi Regele Hiram al Tirului în sfârşit îl găsesc, îl înviază cu puterea secretului masonic. Dar partea lui din Cuvântul Secret al Maestrului este „pierdut pentru totdeauna”, la fel ca organul lipsă al lui Osiris. Există prea multe paralele pentru a le putea examina în articolul de faţă. (Vezi nota 14.)

Este de ajuns să spunem că masoneria este întru totul egipteană, şi chiar se laudă cu acest fapt. Multe loje au arhitectură egipteană. De fapt, Casa Templului, sediul suprem al Ritului Scoţian în America (din Washington DC) are sfincşi gemeni uriaşi chiar pe treptele din faţă. Ce poate fi mai egiptean de atât?

Astfel, francmasoneria oferă o sursă de contaminare pentru aceste perversiuni. Deşi implicarea Lojei în sodomie nu este la fel de evidentă ca scandalul romano-catolic care a reţinut recent atenţia publicului, noi am slujit multor, multor oameni (de ambele sexe) care au fost victimizaţi de pedofili masoni. Există acum grupuri de suport pentru astfel de supravieţuitori. Ca mason, ştiu că personal m-am luptat cu ispite de sodomie şi pedofilie care au dispărut imediat ce am renunţat la Lojă. Din fericire, nu am cedat niciodată acelor impulsuri rele.

Loja sprijină această tendinţă cu simboluri subtile. De exemplu, precum am susţinut cu dovezi altundeva, „zeul” masonilor este falusul. (Vezi nota 15.) Puţini masoni o ştiu, desigur. Dar este motivul pentru care monumentele pe care le vedem în cimitirele masonilor includ adesea obeliscul, un simbol falic. (Monumentul lui Washington este cel mai bun exemplu!) Când bărbaţii se adună împreună, fără să fie nicio femeie prezentă, pentru a se închina unui falus, poţi doar să ghiceşti consecinţele spirituale ale unei asemenea activităţi. (Vezi nota 16.)

„Sfânta sfintelor” masonică (organul masculin) este învelit de şorţul pe care îl poartă toţi masonii. El serveşte pentru a atrage atenţia asupra zonei respective. Şorţul însuşi este sfinţit în Cabala pentru zeul Mercur care era androgin.

Tendinţa masoneriei înspre homosexualitate a fost cu adevărat „încurajată” de către cel mai infam mason al ultimului secol, Aleister Crowley. Fiindcă spaţiul nu permite o privire completă asupra impactului pe care l-a avut Crowley asupra răspândirii homosexualităţii în Lojă şi societate, ajunge să spunem că el şi-a întemeiat noua religie, Thelema, parţial pe sistemul magic care includea modul în care trebuia să funcţioneze gradul XI (gradul unsprezece). (Vezi nota 17.) Acesta era sexul magic homosexual – despre care nu se auzise în tradiţia magiei vestice.

Fiind complexă, partea cheie a funcţionării gradului XI este ideea că prin sodomie poţi să ai acces la părţile interzise ale Copacului Cabalistic al Vieţii şi să deschizi Tunelele lui Typhon! Odată deschise, canalele respective pot să dea acces (se presupune) la tot felul de zei întunecaţi ca să vină şi să recâştige controlul asupra societăţii noastre. Aceasta înseamnă accesarea părţii din spate a Copacului Vieţii, numită Qlifot (care în ebraică înseamnă „scoici” sau „târfe”). (Vezi nota 18.) Este cel mai rău tip de magie neagră.

Deschizând ecluzele

Activitatea normală heterosexuală în afara căsătoriei, ceea ce Biblia numeşte „curvie”, este deja un canal major pentru ca spiritele demonice să călătorească între cele două părţi. Este ceea ce numim „legătură sufletească păcătoasă”. Orice spirit rău pe care îl are Partea Unu se va duce la cealaltă Parte, când cei doi devin o carne într-un mod care Creatorul a intenţionat să aibă loc numai în căsătorie.

O simplă rugăciune poate rupe legătura sufletească, dacă eşti creştin şi ai autoritatea să o faci. (Vezi nota 19.) Altminteri, o persoană va avea sex cu fiecare persoană cu care partenerul său a avut sex sau VA AVEA vreodată sex, iar prezervativele nu reprezintă o protecţie. Dacă unii dintre acei oameni au infestări demonice, demonii respectivi vor trece prin legătura legământului (faptul că ai fost „o carne”) în TINE şi te vor oprima. De aceea YHWH a sfătuit atât de puternic împotriva relaţiilor sexuale în afara căsătoriei şi adulterului şi ne-a asigurat…

Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea, şi patul să fie nespurcat, căci Dumnezeu va judeca pe curvari şi pe preacurvari. – Evrei 13:4

Orice poate spune cineva despre curvie şi legături păcătoase, are de patru ori mai multă putere pentru activităţile homosexuale. Din cauza motoarelor magice antice ale dobândirii puterilor răului prin sodomie, cei care o practică accesează locuri ale răului cel mai profund (numite în ocult Spaţiul „Transyuggothian” sau Transplutonian). Nu este de mirare că bărbaţii homosexuali tind să fie atât de violenţi, să se urască atât de mult pe sine şi să fie atât de promiscui (toate, caracteristici ale demonizaţilor în Biblie). (Vezi nota 20.)

Din propria mea implicare în Magia Transyuggothiană, pot să-ţi spun că componentul cheie este o obsesie pentru moarte şi distrugere şi pentru perversiunea sexuală. Acest fel de energie este curată „anti-viaţă”, într-un fel în care puţini oameni înţeleg. Nu este de mirare că homosexualii au o durată a vieţii atât de scurtă. Activităţile lor îi vampirizează, scoţând viaţa din ei!

Crowley „a învârtit o cheie” în împărăţia iadului (cu ajutor demonic) şi a transformat actele de sodomie în porţi magice pentru entităţi foarte rele. Nu este de mirare că cei mai mulţi sodomiţi au probleme demonice atât de serioase! Preaiubiţilor, trebuie să ne rugăm împotriva acestor duhuri şi să ne rugăm ca sodomiţii să fie mântuiţi şi eliberaţi. Trebuie de asemenea să ne rugăm pentru naţiunea noastră!

Tactici pentru rugăciune

O ilustrare a cât de serioasă este problema din punct de vedere spiritual este să privim la Ţara Sfântă ca parabolă. Fără a dori să par prea mistic, este evident că Domnul Dumnezeu a plănuit căsătoria ca un schimb de dragoste şi un schimb de energie. Când un soţ şi o soţie întreţin relaţii sexuale în cadrul conjugal, este cam ca cei doi poli ai unei baterii care se unesc. Dragostea – dragostea adevărată, creştină (ca şi dragostea erotică) poate să curgă liber şi să-i învioreze pe soţ şi soţie.

Domnul Yah’shua Mesia este prezent ca a treia Parte în fiecare căsătorie creştină, şi binecuvântează legăturile conjugale într-un mod incredibil de profund. Profunzimea este ilustrată în Cântarea Cântărilor, unde caracterul sacru al dragostei erotice în cadrul căsătoriei este celebrat ca unul dintre cele mai mari daruri ale Creatorului.

Nu este doar o coincidenţă că Pavel a folosit starea căsătoriei o metaforă pentru relaţia dintre Yah’shua şi biserica Lui (Efeseni 5:31-31). Adevărata dragoste creştină este unul dintre cele mai importante acte ale închinării, fiindcă aşa participăm la puterea abilităţii lui Dumnezeu de a crea viaţa – şi fiindcă aşa celebrăm dragostea pe care o avem unul pentru celălalt, într-un mod sacru şi unic, care Dumnezeu nu a intenţionat niciodată să fie experimentat în afara căsătoriei.

Transmiterea dragostei dintre soţ şi soţie în ambele sensuri reprezintă ceea ce este atât de restaurator şi plin de viaţă. Dar în actul homosexual se întâmplă exact opusul.

Putem găsi o paralelă şi o parabolă în geografia Ţării Sfinte.

Marea Galileii este un lac cu apă proaspătă care este o sursă minunată de apă proaspătă şi de peşte pentru întreaga regiune. Este literalmente plină de viaţă. Aceasta fiindcă se varsă la sud în Râul Iordan. Dă din ea însăşi în mod liber şi îşi îngăduie să fie din nou umplută în mod liber. Este o metaforă pentru căsătorie aşa cum a intenţionat-o Dumnezeu.

Îndreaptă-te spre sud câteva mile, şi vei găsi un cu totul alt fel de apă. Marea Moartă nu are loc pentru ca apa ei să circule. Ia din Iordan, dar nu dă nimic înapoi. Este simbolul final al egoismului. În aceasta, este precum actul homosexual, care nu poate să dea nimic din cauză că „polarităţile” (dacă vrei) sunt toate greşite.

Deşi homosexualii pot crede că dau şi iubesc, nu pot să o facă – fiindcă YHWH nu a creat un canal pentru ca presupusa lor dragoste sau energie să se transmită în acest mod. Asemenea activităţi sunt cu adevărat crime împotriva naturii. Precum cei doi poli pozitivi (sau negativi) ai unui magnet se resping unul pe celălalt, la fel afecţiunile pe care aceşti oameni (să sperăm) le simt unul pentru celălalt, doar se resping una pe cealaltă.

De aceea este atât de greu pentru sodomiţi să rămână în relaţii fidele. Ceva adânc în sufletele lor este dezgustat de ceea ce fac. Ei iau în mod greşit acea repulsie drept aversiune pentru partenerul lor şi drept o dorinţă de nepotolit pentru următoarea „întâlnire fierbinte”. Precum Marea Moartă, relaţiile lor devin stagnante şi lipsite de viaţă. Nimic nu poate trăi în Marea Moartă. Este unul din cele mai joase şi mai distruse locuri de pe pământ – la fel cum starea minţii şi inima multor oameni „gay” este foarte deprimată şi pustie.

Într-adevăr, nu este o coincidenţă că regiunea sudică a Mării Moarte este locul unde mulţi erudiţi cred că se află ruinele Sodomei. Întreaga regiune este o ilustrare concretă a inutilităţii stilului de viaţă „gay”: îngropată de pucioasă şi plină de mizerie şi disperare, dincolo de puterea de înţelegere a oricuiincluzându-i aici pe „gay-i” înşişi.

Mulţi nu ştiu cât de nenorociţi sunt cu adevărat. Totuşi, caută să-şi amorţească golul spiritual din ei înşişi cu nenumărate legături sexuale, alcool, droguri şi comportament sexual atât de ciudat încât este cu neputinţă de descris. Au o gaură adâncă, întunecată în ei pe care numai Yah’shua o poate umple. Totuşi, refuză să renunţe la stilul lor de viaţă care îi mănâncă de vii.

Am cunoscut mulţi homosexuali şi fără excepţie, mi-au dat impresia că sunt lipsiţi de viaţă, amari şi plini de ură. Sunt cei mai lipsiţi de bucurie oameni pe care i-am întâlnit vreodată – „Mări Moarte” mici, individuale care merg la întâmplare, căutând pe cineva pe care să-l vampirizeze.

Spre deosebire de „vampirii” reali, ei sunt cel mai apropiat lucru de o „gaură neagră” spirituală pe care l-ai putea întâlni. Fiindcă se satisfac sexual prin moduri, canale şi orificii care sunt cu totul nenaturale şi cu totul închise posibilităţii de a crea o nouă viaţă.

Dar care este soluţia din punct de vedere spiritual? Ei bine, mai întâi de toate – nu-i putem privi pe homosexuali ca fiind duşmanul. Ei sunt prinşi în capcană de puterile spirituale ale întunericului care ţin în lanţuri întreaga lume (Efeseni 6:12). Chiar dacă defechează în bisericile noastre, sau aruncă bombe incendiare în ele, sau încearcă să atace creştinismul în orice mod pot (vezi nota 21), noi putem şi trebuie să le arătăm dragostea lui Yah’shua.

Deşi este un clişeu să o spun, cei mai mulţi sodomiţi sunt fie supravieţuitori ai unor copilării foarte disfuncţionale, fie ai abuzului sexual în copilărie. Când am fost implicat în experimentarea cu stilul de viaţă homosexual în liceu, la seminar, gluma pe care o auzeam deseori era: „Mama mea m-a făcut homosexual.” La care venea replica: „Ei bine, dacă îi dau materialul necesar, îmi face şi pe mie unul?” Personal nu am întâlnit niciodată un homosexual care nu s-a simţit sufocat sau brutalizat de mamă, sau practic ignorat de tată.

Deşi ei încearcă să nege, pe scară largă este adevărat. De aceea, sunt înfometaţi după dragoste – şi numai dragostea lui Yah’shua poate împlini o asemenea nevoie extraordinară. Chiar mai important decât aceasta, dacă este posibil aşa ceva, sodomiţii au nevoie să simtă dragostea Tatălui ceresc!

Cei mai mulţi, bărbaţi sau femei, nu relaţionează bine cu taţii lor pământeşti, fie din cauză că au fost abuzivi sau prădători din punct de vedere sexual – SAU – fiindcă au fost distanţi sau absenţi. Numai Tatăl de mai sus le poate împlini nevoia. Iar noi putem ajunge la Tatăl numai prin Fiul, Stăpânul nostru Yah’shua Mesia.

De aceea, trebuie să ne rugăm pentru sodomiţi să se pocăiască şi să fie mântuiţi. Trebuie să ne rugăm ca Duhul să vină şi să le prezinte dragostea Tatălui şi darul jertfitor al Fiului. Trebuie să fim blânzi, fără teamă şi cu îndrăzneală în mărturia noastră faţă de ei. Este greu pentru ei să-şi părăsească stilul de viaţă, fiindcă este atât de adictiv. Dar Yah’shua poate zdrobi puterea oricărei adicţii.

Dacă eşti chemat la un câmp de „luptă” mai mare în războiul împotriva acestui gen de terorism spiritual (pentru că aceasta este), poţi începe să lucrezi în comunitatea ta. (Vezi nota 22.) Poţi să faci „Plimbări de Rugăciune” şi să te rogi vizavi de barurile pentru homosexuali şi băile publice, dacă ştii vreunele în comunitatea ta. Roagă-te vizavi de orice Biserică a Comunităţii Metropolitane (care sunt principala denominaţie „gay”) care se află în oraşul tău. Dacă este posibil, unge acele locuri cu ulei de ungere şi roagă-te împotriva duhurilor care le stăpânesc. Ţi-aş recomanda să te rogi împotriva următoarelor căpetenii:

• Duh pervers

• Duh de robie

• Duh de legiune

• Duh de curvie

• Duh mut şi surd

În paranteză, am ajuns să cred că un duh care este frecvent identificat în ziua de astăzi şi în epoca noastră are de asemenea de-a face cu aceasta. Deşi nu este menţionat în Biblie, este „duhul lui Ahab”. El îşi ia numele de regele rău Ahab din Biblie care era manipulat de Izabela (1 Împăraţi 16:30 etc.). Bărbaţii homosexuali, conform experienţei noastre, par să aibă un duh al lui Ahab (care este susţinătorul sau complementarul duhului Izabelei, atât de bine cunoscut în războiul spiritual de eliberare).

Ahab a renunţat la autoritatea lui patriarhală în faţa răului, a soţiei lui controlatoare şi a lăsat-o pe ea să conducă împărăţia – în pare parte în defavoarea Israelului. În mod similar, mulţi bărbaţi homosexuali par să aibă taţi slabi sau absenţi şi mame controlatoare, abuzive şi agreabile. Conform experienţei noastre, este de folos să ne rugăm împotriva duhurilor lui Ahab şi a Izabelei când avem de-a face cu acest gen de război spiritual.

Esenţa duhului lui Ahab, aşa cum mi s-a arătat în misiunea noastră, este văzută în bărbatul care refuză să-şi impună autoritatea de drept. (Nu mă înţelege greşit, există femei care au duhuri ale lui Ahab, la fel cum există bărbaţi care au duhuri ale Izabelei.) Sodomia este un asalt asupra bărbăţiei. Un duh masculin schilodit este un teren fertil pentru infestarea cu duhul lui Ahab. Ridică-te împotriva acelui duh, în special din sodomiţii pentru care mijloceşti.

În sfârşit, realizează că în ceea ce priveşte sodomia, totul este în cele din urmă „anti-viaţă”. Cât de îngrozitor de sinistru este că principalul fruct biologic al homosexualităţii este SIDA, o boală care atacă şi distruge sistemul imunitar al trupului. La fel cum sodomiţii s-au ridicat împotriva propriilor trupuri şi a întrebuinţării lor naturale (Romani 1:26), la fel şi-au dat trupurile ca un teren fertil în care poate înflori o boală care le întoarce sistemele imunitare împotrivă. (Vezi nota 23.) Ce ar putea fi mai „anti-viaţă”?

Că eşti bărbat sau femeie, homosexualitatea este renunţarea la viaţa pe care Creatorul a intenţionat să o avem, atât fizic (în termenii procreării), cât şi emoţional şi spiritual. Nu am întâlnit încă un homosexual care să nu fie trunchiat emoţional într-un anumit mod. Cumva, maturizarea lor emoţională s-a oprit sau a fost împiedicată. Ei sunt ca o plantă care are rădăcini, dar se află într-un ghiveci prea mic pentru ea.

Cu siguranţă există excepţii la această regulă, dar în înţelegerea generală – tot ce este viu şi minunat se ofileşte în umbra otrăvitoare a „căpeteniei gay”.

Din cauza aceasta, în rugăciunea şi mijlocirea noastră pentru naţiune, trebuie să-L chemăm pe Domnul Vieţii (Shaddai el Chaim) să vină să ne vindece ţara – să înlăture forţele anti-viaţă care par să aibă multe faţete: homosexualitate, avort, eutanasie, terorism etc. Trebuie să vestim mesajul clar al lui Hristos, care a spus:

Ioan 10-10 – Hoţul nu vine decât să fure, să înjunghie şi să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug.

Note finale

1.) Asociaţia Americană de Psihiatrie a fost bruscată şi intimidată de lobby-ul pentru „drepturile gay”, pentru ca să scoată homosexualitatea de pe lista lor de tulburări mentale din „biblia” lor, Manualului de Diagnostic şi Statistică în ediţia revizuită (DSMIII-R).

2.) De de ani de zile, episcopul episcopal John Spong dă învăţătură că Pavel era un homosexual ascuns al cărui dispreţ de sine şi vină patologică l-au făcut să scrie lucruri homofobe în epistole. De aceea, ele pot fi respinse ca deliruri ale unei minţi tulburate, în loc să fie Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu.

3.) Putem mulţumi NIV pentru sprijinirea acestei idei ciudate. Cel puţin un editor al comitetului de traducere NIV era lesbiană şi activistă homosexuală, Virginia Mollenkott. Ea s-a asigurat că toate referinţele din Biblie la „sodomiţi” au fost înlocuite cu „prostituaţii templului”.

4.) Vezi www.narth.com/docs/innate.html.

5.) Pentru o versiune online care poate fi tipărită, du-te la https://www.familyresearchinst.org/2009/02/medical-consequences-of-what-homosexuals-do/.

 6.) Cifrele sunt citate din pamfletul lui Cameron menţionat mai sus, la nota finală 5.

7.) Ibid.

8.) Ibid.

9.) Aşa cum au observat mai mulţi predicatori, nu este vorba de homofobie, ci de homo-silă! Asemenea activităţi le fac greaţă oamenilor decenţi de orice credinţă.

10.) Citat din David Kupelian, „The Marketing of Evil”, în revista WHISTLEBLOWER, vol. 12, nr. 12, Decembrie 2003, p. 13.

11.) Vezi articolul de la https://traditionalvalues.org/urban/two.php.

12.) Vezi https://traditionalvalues.org/urban/four.php.

13.) Desigur, în Vechiul Testament, sub Moise, asemenea activităţi (sodomia etc.) erau pedepsite cu moartea. Dar noi nu trăim sub Legea mozaică, nici într-o societate care mai respectă Tora lui Dumnezeu. Dar acesta ar fi un alt articol!

14.) Pentru o discuţie mai cuprinzătoare despre aceasta şi despre chestiuni similare cu privire la fundalul ocult/falic al francmasoneriei, vezi videoul nostru „The Light Behind Masonry”, disponibil la misiunea noastră.

15.) Schnoebelen, MASONRY BEYOND THE LIGHT, Chick Publications, 1991, p. 156-160.

16.) Bineînţeles, nu uita de ierarhia complet masculină de la Vatican, care este şi ea construită (literalmente) în jurul unui simbol falic uriaş, un obelisc în centrul Pieţii Sfântul Petru. Nu poţi să nu te gândeşti că excluderea totală a femeilor şi concentrarea asupra simbolului falic au condus de-a lungul secolelor la unele din păcatele evidente ale clerului Bisericii Romei.

17.) Observă că numeralul „11” reprezintă două simboluri falice erecte, care reflectă ca într-o oglindă stâlpii gemeni ai lui Boaz şi Jachin care împodobesc fiecare templu masonic. Toate acestea sunt simboluri subtile a doi bărbaţi care sunt împreună sexual. Mai mult, Crowley a creat un joc de cuvinte şi mai întunecat numind gradul respectiv, gradul unsprezece (XI), fiindcă gradul nouă, care învăţa magia sexului heterosexual, era bineînţeles IX, imaginea în oglindă. Aceasta îi dă o idee cititorului despre cât de profund poate fi simbolismul în aceste contexte magice.

18.) O discuţie mai amplă poate fi găsită în cartea noastră, LUCIFER DETHRONED, Chick Publications, 1993, p. 201-216.

19.) Oferim gratuit un model de rugăciune pentru aceasta la www.withoneaccord.org la „Free Ministry Resources”.

20.) Un studiu complet depăşeşte scopul articolului de faţă. Totuşi, trăsăturile tipice ale demonizaţilor văzute în Biblie includ nuditatea exagerată, activitatea sexuală, comportamentul autodistructiv (lovirea capului, aruncarea în foc, apă etc.), furia, teroarea, violenţa, puterea fizică şi ura faţă de orice este sfânt. Multe dintre trăsăturile respective pot fi văzute în comportamentul homosexual descris mai sus.

21.) Pentru o poveste care dă fiori despre cât de violentă şi plină de ură poate fi „comunitatea gay”, citeşte cartea lui Chuck şi Donna McIlhenny, WHEN THE WICKED SEIZE A CITY, Author’s Choice Press, 1993, 2000. Ea prezintă ce s-a întâmplat când un pastor din San Francisco a îndrăznit să predice împotriva homosexualităţii. Ar trebui să ne dea de gândit cu privire la felul de societate în care vrem să trăiască copiii noştri.

22.) Împotrivirea faţă de aceste acest gen de stăpâniri nu ar trebui să fie făcută cu uşurinţă. Ea nu este pentru un luptător novice în rugăciune. Este mai bine să fie făcută de creştini maturi şi în grupuri mici, sub acoperirea deplină a unui pastor care crede în Biblie şi înţelege războiul spiritual.

23.) Nu am eu dreptul să judec dacă HIV este o plagă împotriva homosexualităţii trimisă de Cel Atotputernic. Am toate motivele să cred că SIDA este un virus făcut de om, proiectat să omoare câteva miliarde de oameni. Nu cred cu adevărat că YHWH lucrează într-un asemenea mod. Yah’shua a venit să ne dea viaţă. Este adevărat că plata păcatului este moartea, dar mă împotrivesc ideii că YHWH îi loveşte pe homosexuali cu SIDA. Cred mai degrabă că răspândirea SIDA în comunitatea homosexuală este un rezultat firesc al naturii păcatului lor. Este o temă spirituală profundă şi una pentru care încă mă mai rog. Orice cunoştinţe despre subiect ar fi apreciate.

[William J. Schnoebelen, Straight Talk #33 On Homosexuality and Spiritual Warfare. Copyright © 2003 William J. Schnoebelen. Tradus şi publicat cu permisiune. Pentru articolul în engleză, clic pe www.withoneaccord.org.]

One comment

  1. Necunoscutu says:

    1. „Homosexualii” sunt în general persoane cu o mare sensibilitate, ce pot „simţi” mai bine decât alţii efluviile de IUBIRE dumnezeiască, pură, provenite în general de la persoane cu o sensibilitate cel puţin asemănătoare, indiferent de sex (ca explicaţie suplimentară, IUBIREA este atotcuprinzătoare, însă nu trebuie confundată cu atracţia – ceea ce se petrece în acest caz –, atracţie ce există numai între sexe diferite, fiind denumită şi Dragoste – Îndrăgostire).

    2. Însă, cum se spune, necuratul încearcă de fiecare dată, cu „mărinimia încuviinţării” lui DUMNEZEU, să atragă sufletele aflate în ipostaze sensibile, (în care prima alegere, cea intuitivă, este întotdeauna cea corectă), să introducă îndoiala în această primă alegere – oare chiar este bine, sau este rău – cu aceasta dând ghes către următoarea mutare.

    3. Dacă aceste prime semne sunt interpretate corect – este bine că există aceste efluvii, această atracţie inconfundabilă – îndoiala afirmă, în urma antecedentelor milenare – bine, bine, dar cu ce mă aleg din asta.

    4. (Iubirea pură, DUMNEZEIASCĂ, ar trebui să fie considerată ca dăruire sufletească şi primar umană, de slujire a celuilalt, de înţelegere, de sacrificiu aparent, aparent deoarece tot binele se întoarce. Iubirea faţă de aproapele şi, mai ales, faţă de duşman, are frumuseţea ei, răsplata ei, colosală, de negândit până nu o trăieşti.)

    5 Bine, bine spune Cel rău, dar cu sexul cum rămâne, că de, fără el nu se poate – zice el.

    5. bis – Ba, spunem noi, se poate şi încă foarte bine, pentru că nu degeaba spune învăţătura, „creşteţi şi vă înmulţiţi”, ceea ce nu se poate decât în condiţiile bine ştiute.

    6. Înţelegerea acestor comandamente, respectarea lor, ne dă realizarea sufletească supremă, fără a ne îndepărta de la simţirile noastre, de la IUBIREA ce există indiferent de vrerea noastră, dar o canalizează pe căi BUNE, CURATE, CREATOARE.

    7. Oare a citit cineva cartea în care se spune că aceia ce cad în „mrejele” necuratului au în ei pedeapsa pentru faptele (nu simţirile) lor? Şi aceasta este scrisă acum 2000 de ani, iar acum câţiva ani a fost certificată de către oamenii de ştiinţă-medici.

    8. Deocamdată acestea sunt doar consideraţii pe „marginea” acestui subiect, însă prin analiză şi înţelegere proprie a experienţelor proprii sau ale celorlalţi, putem trage propriile concluzii necesare.

    9. DUMNEZEU nu ne obligă să venim spre/la El, ci ne lasă liberul arbitru, pentru a vedea la ce nivel de înţelepciune şi determinare spre cele bune am ajuns. Dacă nu răspundem corect acestui test, necuratul este lăsat să ne mai chinuiască un pic, în aparenţă plăcut, dar trecător, cu consecinţe dezastruoase de obicei, până ne „vine mintea la cap” şi putem accede la următorul test, de obicei cel final, ce ne poate salva chiar şi în ultima nanosecundă, dacă demonstrăm că am înţeles „lecţia.”

    10. Să începem cu bacteriile şi microbii – exact despre ele vorbeşte SCRIPTURA când spune de „pedeapsa ce o poartă în el cel ce păcătuieşte” prin homosexualitate, iar acest lucru a fost atestat de ultimele cercetări ştiinţifice medicale.

    11. Homosexualii nu sunt trataţi special de către societate, ci ei se apără, câteodată agresiv sau persuasiv, de cei ce nu îi înţeleg, ei fiind primii ce nu pricep „cum vine asta”.

    12. Prin cele scrise de mine, s-ar putea ca ei să fie primii care să-şi facă o analiză pertinentă, în cunoştinţă de cauză şi să tragă concluziile corecte (poate eu să greşesc în vreun fel) şi, de asemenea, să acţioneze (neuitând că prima decizie este cea bună) corect în consecinţă. IUBIREA rămâne, însă interpretarea poate fi cea corectă. Vezi nr.4 şi 8.

    13. Eu nu fac filozofie, ci interpretez cât mai concis, corect, imparţial. Ceea ce am văzut, citit, trăit etc.

    14. În creierul omului există un ghem negru, format din toate „vorbele de duh” lăsate oamenilor ce au putut fi păcăliţi de către necuratul, un fel de Program ce se derulează la fiecare situaţie, cu mare viteză, pentru a nu avea timp de răspuns preopinentul, ce în felul acesta este anihilat pe moment. Tot programul este bazat pe minciună în subsidiar. Şi este relativ normal, deoarece DUMNEZEU este ADEVĂRUL-IUBIREA-LUMINA , iar necuratul este minciuna-ura-întunericul.

    15. Din ghem au mai rămas doar firicele plăpânde, amintire a avantajelor ce le ofereau „mincinoşilor”, fire ce, prin expunerea lor la lumină, adevăr, cad în uitare. Pentru cine crede, acesta este un fragment de răspuns la ceea ce va urma probabil destul de repede să se petreacă – „întâmple” – asta pentru că de fapt nu există întâmplare.

    16. Citirea, subliniez, citirea Bibliei, în totalitate, fără a eluda nici semnele de punctuaţie, nici listele lungi, aparent plictisitoare, de nume, înseamnă cam ca la computer, introducerea unui program perfect, ce va reacţiona de fiecare dată, la orice apel al vieţii, va da soluţia perfectă aplicabilă momentului dat şi va extrage învăţăturile directe, folosibile pe mai departe, prin siguranţa ce o dă rezolvarea pozitivă a fiecărei probleme, gradual.

    Cu sinceră iubire de Adevăr,

    Un om

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *