de Bill Schnoebelen

Afro-americanii se interesează deseori despre masoneria din comunităţile lor. De fapt, există o minoritate substanţială a oamenilor de culoare (în special dintre cei mai în vârstă) în francmasonerie sau în organizaţiile ei auxiliare.

Ei întreabă: „Masoneria pe care o practică unii dintre noi prezintă aceleaşi pericole spirituale precum ritualurile convenţionale englezeşti, franţuzeşti sau germane al Lojei, aşa cum sunt ele practicate de albi?” Masoneria în comunităţile afro-americane ale acestei naţiuni s-a limitat în principal la Masoneria Prince Hall.

Cu privire la Masoneria Prince Hall, este important să realizăm că în cea mai mare parte a existenţei ei, francmasoneria a fost o instituţie foarte rasistă. Negrii erau în mod tradiţional excluşi din Breaslă pe motivul că un candidat mason trebuie să fie „bărbat, născut liber, cu o bună reputaţie şi cu bune recomandări”. (Vezi nota de final 1.) Evident, calificarea „născut liber” nu putea fi folosită de către negri, şi de fapt A FOST folosită timp de secole ca să-i ţină pe bărbaţii negri în afara Lojei, deoarece cei mai mulţi negri americani se trăgeau din sclavi. Doar din anii ’80 sau cam aşa ceva, toate Marile Loje „legale” din Statele Unite au binevoit să-i primească pe negri, şi atunci doar de teama sancţiunii guvernului (revocarea statutului non-profit).

Totuşi, ca şi în alte situaţii segregaţioniste, a apărut o alternativă la aparţinerea de una dintre Marile Loje legal constituite. Ea a fost numită Marea Lojă Prince Hall (în prezent cu sediul în Milwaukee, Wisconsin).

Loja Prince Hall a fost numită după un bărbat afro-american, unul dintre cei paisprezece iniţiaţi în masonerie pe 6 martie 1775, într-o lojă militară a armatei britanice în Boston, Massachusetts. Acei bărbaţi au solicitat o împuternicire de la Loja Mamă din Anglia (o împuternicire de a avea statut legal şi dreptul de a funcţiona ca Lojă legal constituită). În cele din urmă au primit-o în 1787 şi s-au constituit ca „Loja Africană # 429” din Boston.

Cu toate acestea, loja a fost ştearsă din registrele Lojei Mamă (se presupune că pentru neplata îndatoririlor) la începutul secolului 19; şi a dispărut din vedere. Apoi a reînviat în anii 1820 şi a aplicat pentru recunoaştere în Anglia, ceea ce i s-a refuzat fără multe explicaţii. De aceea, în 1827, şi-a proclamat independenţa faţă de Loja Mamă şi s-a reconstituit ca Marea Lojă Prince Hall. Acel act, desigur, era ilegal conform etaloanelor masonice; şi Prince Hall a fost (şi este, în cele mai multe cazuri) considerată o „lojă clandestină” de către masonii din Statele Unite şi cei britanici. (Vezi nota de final 2). (Lojele clandestine sunt acele loje care funcţionează fără mandat legal, iar masonilor obişnuiţi li se interzice să discute cu ei, prin jurămintele lor.)

Aceasta nu a deranjat Prince Hall prea mult, şi astăzi, după câte înţeleg eu, este complet echipată cu toate organizaţiile auxiliare (Ritul de York, Shrine, Ordinul Steaua Răsăritului şi ordinele pentru tineri) care sunt parte a Marii Loje Masonice a Statelor Unite. De aceea, sunt „separate, dar egale”. Bineînţeles, Masoneria Prince Hall nu a avut niciodată membrii, bogăţia şi influenţa politică a echivalentului ei pentru albi; de aceea lojele sale tind să fie mai puţine şi mai modeste ca înfăţişare. Totuşi, trebuie să se înţeleagă: nu există o diferenţă substanţială între ritualurile ce au loc în Masoneria Prince Hall şi cele ale Masoneriei Marii Loje.

Aceasta înseamnă că Masoneria Prince Hall este la fel de păcătoasă şi de idolatră ca echivalentul ei pentru albi! Înseamnă de asemenea că oricare dintre articolele şi cărţile în care ne-am ocupat de Masoneria Marii Loje se va aplica probabil în egală măsură şi Masoneriei Prince Hall. Astfel, masonilor de la Prince Hall li se poate sluji în mare parte la fel ca unui mason alb.

Aceasta înseamnă şi că legăturile spirituale ale masonului alb sunt la fel de mult şi asupra masonului Prince Hall. Înseamnă şi că blestemele ancestrale care pot să pună o povară atât de grea asupra copiilor şi nepoţilor masonilor obişnuiţi pot să lovească şi familiile afro-americane, şi trebuie să ne ocupăm de ea prin puterea Crucii şi a Sângelui.

În timp ce evident există multe motive pentru tragediile sociale care au lovit comunitatea afro-americană în ultimele câteva generaţii (crime, sărăcie, un număr uriaş de naşteri în afara căsătoriei, droguri etc.), cred în mod serios că o parte a motivelor se pot datora faptului că părinţii şi bunicii (şi strămoşii) acestor tineri au fost implicaţi în închinarea la Baal – în masonerie! Vestea bună este că mare parte din puterea spirituală întunecată poate fi zdrobită prin credinţa în Hristos şi prin nişte rugăciuni simple.

Dacă ştii un bărbat creştin sau o femeie creştină care sunt în Masoneria Prince Hall (sau în grupuri auxiliare ca Steaua Răsăritului), este nevoie să te rogi pentru a-i confrunta cu dragoste în aceste privinţe. (Vezi nota de final 3.) Ei trebuie să renunţe în mod formal la să fie membri în ea, înaintea lui Iahve, şi să trimită o scrisoare de demisie fiecărei loje şi adunări generale de care aparţin (Vezi nota de final 4.)

Poate că vei dori să îi conduci într-o rugăciune de renunţare care ar suna cam aşa:

„Tată, în Numele puternic al lui Isus Îţi cer iertare pentru implicarea mea în Masoneria Prince Hall (specifică grupul). Acum ştiu că a fost greşit să mă leg împreună cu cei care se închină lui Baal. Îţi mulţumesc pentru iertare şi o primesc, în Numele puternic al lui Isus. Amin.”

„Tată, în Numele puternic al lui Isus, renunţ formal să fiu membru în orice organizaţie şi în toate organizaţiile Prince Hall, şi Te rog să iei sabia Duhului şi să rupi legăturile spirituale care pot să existe între mine şi frăţietate. În Numele Domnului Isus Hristos, poruncesc oricăror duhuri necurate care pot să fi intrat în mine [sau în familia mea/în copiii mei] din cauza implicării mele în Masoneria Prince Hall să mă părăsească de îndată şi să nu se întoarcă niciodată. Mă ridic în special împotriva duhurilor lui Baal, Tubalcain, Dagon, Baphomet şi Jahbulon. (Vezi nota de final 6.) Vă leg pe toate şi vă poruncesc să mergeţi unde Domnul Yah’shua Mesia vă porunceşte să mergeţi, prin vocea Duhului Sfânt.”

„Abba Tată, în Numele lui Isus, Te rog cu smerenie să închizi orice uşi din viaţa mea [sau din viaţa familiei mele/din vieţile copiilor mei] care au fost deschise prin implicarea mea în Masoneria Prince Hall, şi Te rog să sigilezi acele uşi închizându-le pentru totdeauna prin sângele Mielului vărsat pe cruce la Calvar, şi Îţi mulţumesc că faci aceasta în Numele lui Isus. Amin.”

Note de final

1. Malcom C. Duncan, Duncan’s Ritual Monitor of Freemasonry, David McKay Company, Inc., New York, (n.d.), p. 29

2. Arthur Edward Waite, A New Encyclopedia of Freemasonry, Weathervane Books, 1970, vol.2, p. 178-179.

3. Vezi articolul nostru Să vorbim deschis despre cum îi vestim Evanghelia unui mormon; şi principala carte despre masonerie a autorului, Masonry: Beyond the Light.

4. O scrisoare de demisie este o cerere formală de a fi „demis” dintr-o Lojă. Găseşti un model la finalul cărţii Masonry: Beyond the Light sau o poţi downloada gratuit de pe site-ul nostru.

5. Ieșua este numele evreiesc al lui Isus. Aşa Îl numeau cei care Îl urmau când umbla pe pământ. De fapt, numele Isus datează doar din secolul 17. Credem că este mai respectuos şi are mai multă putere (ca reper în războiul spiritual) să folosim Numele Lui evreiesc. Evident, trebuie să faci ceea ce crezi că este cel mai bine, după ce te rogi în această privinţă.

6. Aceste nume ciudate îi reprezintă pe conducătorii sau domniile asociate cu francmasoneria de secole de închinare şi evocare. Ele sunt măşti pentru demoni la care trebuie să se renunţe şi care trebuie să fie alungaţi.

[William J. Schnoebelen, Straight Talk #4 On Prince hall (African-American) Freemasonry. Copyright © 2010 William J. Schnoebelen. Tradus şi publicat cu permisiune.]

de Bill Schnoebelen

Ori de câte ori avem ca „ţintă” pe cineva dintr-un cult şi încercăm să îl facem să-L primească pe Mesia prin credinţa mântuitoare – chiar şi un francmason – trebuie să înţelegem dinainte că este în primul rând o întâlnire spirituală, nu una intelectuală. Depunerea mărturiei faţă de un necredincios şi în special faţă de cineva care face parte dintr-un cult este mai mult decât un schimb intelectual de idei. Creştinul ar trebui să ştie că ereziile francmasoneriei nu sunt doar idei rele, sau doar teologie rea, ci sunt de la cel rău.

În alte domenii ale discursului uman (politică, sport etc.), poţi să întorci chestiunea pe toate părţile până ce una dintre părţi este convinsă. Totuşi, depunerea mărturiei faţă de un membru al unei religii care are deja capul plin de minciunile lui Satan nu poate – nu putem să ne asumăm acest risc – să fie doar o dispută! El trebuie să fie tratată ca o întâlnire spirituală – ca război spiritual.

Când depui mărturie faţă de un mason, dacă ai putea vedea în domeniul spiritual, ai fi uimit de ceea ce ai vedea. Când încerci să-i arăţi versete din Biblie unui mason – chiar şi unuia care afirmă că este creştin, roiuri de spirite înşelătoare (1 Timotei 4:1) bâzâie în jurul capului lui ca ţânţarii. Ele vor face tot ce pot ca să împiedice continuarea depunerii mărturiei.

Interferenţa poată să includă apeluri telefonice, oameni care vin la uşă neinvitaţi, copii care cad de pe scaunele de bebeluşi etc. Astfel, dacă ştii – în avans – că vei depune mărturie faţă de un mason, ar trebui să te rogi pentru aceasta în felul următor:

1.) Roagă-te să fii cu adevărat în stare să îi faci cunoscute adevărul şi DRAGOSTEA lui Isus Hristos.

2.) Roagă-te ca Duhul Sfânt să-ţi dea versete cheie din Biblie pe care masonul are cu adevărat nevoie să le audă, şi ca inima lui să fie deschisă să le audă!

3.) Roagă-te pentru sensibilitatea (şi discernământul) de a fi conştient de nevoile speciale ale masonului. Fii dornic – dacă este necesar – să pui deoparte orice planuri şi doar să răspunzi la întrebările lui. Nu presupune că toţi membrii Lojei sunt fanatici! Mulţi au îndoieli, dar le este teamă să le dea glas.

4.) Roagă-te ca toate spiritele mincinoase, înşelătoare ale Lojei masonice să fie legate pentru a nu interfera în timpul mărturiei, cel puţin pentru un timp. Cele mai importante sunt:

• spiritul lui Baal (Vezi nota 1)

• spiritul lui Tubalcain (Vezi nota 2)

• spiritul lui Baphomet (Vezi nota 3)

• spiritul lui Dagon (Vezi nota 4)

• spiritul lui Jah-Bal-On (Vezi nota 5)

5.) Roagă-te ca Duhul Adevărului să fie în întâlnirea de mărturisire.

6.) Roagă-te ca vălurile înşelăciunii să fie ridicate de pe ochii masonului şi să-şi poată aduce aminte de adevăratul Yah’shua în toată puterea şi gloria Lui. Odată ce te-ai rugat în acest mod, vei fi pregătit să depui mărturie faţă de prietenul tău mason „creştin”.

Dacă masonul nu este creştin, evident trebuie să fie născut din nou. Un păgân are tot „dreptul” să aparţină unei societăţi secrete ca Loja. Astfel, îl poţi trata pe mason ca pe orice altă persoană nemântuită faţă de care depui mărturie. Prin urmare, cea mai mare parte a acestui articol se adresează depunerii mărturiei faţă de un mason care fie este – fie susţine că este creştin.

De ce este mason?

Cei mai mulţi masoni creştini nu au idee în ce s-au băgat, dar s-au alăturat Lojei din motive legate de familie sau afaceri. Este trist, acestor oameni le poate lipsi o înţelegere deplină a sfinţeniei lui Iahve; şi poate că nu ştiu prea multe despre Lojă SAU despre Biblie. Osea 4:6 ne avertizează:

„Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă. Fiindcă ai lepădat cunoştinţa, şi Eu te voi lepăda şi nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita şi Eu pe copiii tăi!”

Ignoranţa nu este o scuză când diavolul caută o şansă de a unelti împotriva ta sau a familiei tale. Poţi să bei otravă crezând că este o băutură nealcoolică, dar otrava tot te va omorî! Puţini masoni îşi fac timp pentru a citi cărţile ezoterice din bibliotecile lor masonice, sau ca să privească dincolo de platitudinile pioase pe care le aud de la Marele Maestru despre „prietenie, moralitate şi dragoste frăţească”. De aceea Loja îi otrăveşte pe ei şi familiile lor.

Masoneria are ca ţintă impulsurile umane normale: dorinţa de a face bine, de a aparţine la ceva secret şi de a fi parte a ceva mai mare decât tine. Nu mulţi masoni privesc dincolo de strângerile de mână călduroase pentru a vedea motorul infernal care conduce cu adevărat masoneria. Ei văd faţada şi o confundă cu substanţa. Loja exploatează încrederea lor naivă.

Mulţi masoni se alătură Lojei din cauză că cineva pe care deja îl cunosc şi îl respectă este mason. Din moment ce prietenul (sau ruda) lor a acceptat masoneria, trebuie să fie în ordine – o concluzie falsă care îi atrage în Lojă pe bărbaţii care nu folosesc standarde critice în evaluare. Noii masoni nu reuşesc să vadă că prietenul lor s-a alăturat Lojei pe baza unei ignoranţe pline de voie bună, forjând astfel încă o za în lanţul „frumos” al încrederii, ataşat la o minge de fier ce urmează să fie aruncată în iad.

Prin urmare este o problemă de restaurare a „dragostei dintâi” a masonului creştin pentru Isus (Apocalipsa 2:4). Focul spiritual al celor mai mulţi masoni a fost zăgăzuit de ani de zile de înăbuşire în Lojă. Aminteşte-i masonului de sfinţenia lui Iahve şi cum El aşteaptă să ne despărţim de necredincioşi:

Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? Cum se împacă templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem templul Dumnezeului celui Viu, cum a zis Dumnezeu: „Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.” De aceea: „Ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi.” – 2 Corinteni 6:14-17

Reînvie-i amintirea despre realitatea că Isus l-a iubit suficient de mult încât să moară pentru el. Doar glorifică-L pe Isus şi temperatura spirituală se va ridica sigur.

Ajungând la detalii

Apoi arată-i cu blândeţe cuvintele lui Isus din Matei 5:34:

Dar Eu vă spun: să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu; nici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru. Felul vostru de vorbire să fie: „Da, da; nu, nu”; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău. – Matei 34-37

Porunca este repetată în termeni şi mai puternici în Epistola lui Iacov:

Mai presus de toate, fraţii mei, să nu vă juraţi nici pe cer, nici pe pământ, nici cu vreun altfel de jurământ. Ci „da” al vostru să fie „da”, şi „nu” să fie „nu” ca să nu cădeţi sub judecată. – Iacov 5:12

Creează un „lanţ al Scripturii” pe marginile Bibliei tale pentru aceasta. Mergi la Matei 5:37 şi scrie pe margine: Iacov 5:12. Apoi du-te la Iacov 5:12 şi scrie pe margine următorul verset pe care îţi vom sugera să i-l faci cunoscut. În felul acesta te poţi duce repede de la un verset la celălalt.

Revenind la întâlnirea de mărturisire, întreabă-l pe mason cum poate să calce porunca lui Isus făcând jurămintele de sânge masonice. Cunoştinţa despre aceste jurăminte este larg răspândită. El poate spune că creştinii depun jurăminte la tribunal. Îi poţi răspunde spunând că creştinilor li se permite să se reţină de la a face astfel de jurăminte de către Primul Amendament. De asemenea, astfel de jurăminte au un caracter serios, pe viaţă şi pe moarte, pe care Isus Însuşi l-a recunoscut (vezi Matei 26:63-64), în timp ce jurămintele masonice cu greu sunt cerute de vreun statut!

Întreabă-l pe mason ce ar gândi Isus despre depunerea de jurăminte de sânge violând poruncile Lui. Arată-i că trupul lui este templul Duhului Sfânt (1 Corinteni 6:19-20) şi că depunerea unui jurământ că ar trebui să fie mutilat şi ucis este un afront împotriva lui Mesia.

Ce poruncă să călcăm?

Porunca a şaptea (Exod 20:13) interzice uciderea! Dacă el spune că jurământul este doar simbolic şi nu ca să fie luat în serios, atunci întreabă-l dacă a-L folosi pe Domnul pentru a depune un jurământ fals nu înseamnă să iei Numele lui Iahve în deşert: porunca a treia (Exod 20:7)! Aceasta ar trebui să facă o spărtură în armura lui şi ar fi un moment important pentru a-i face cunoscută o carte precum Masonry: Beyond the Light.

De obicei merită să păstrezi artileria grea (să vorbeşti despre Albert Pike (Vezi nota 6), ocultism şi închinarea la Baal) pentru mai târziu, fiindcă masonii nu au auzit de asemenea lucruri şi ar găsi astfel de afirmaţii greu de crezut. Masonii susţin deseori că RITUAL ŞI DOGMĂ a lui Pike sau lucrările lui Albert Mackey (amândoi masoni de gradul 33) care fac clară teologia ocultă a masoneriei sunt doar părerile lor sau „neoficiale”. Este ca şi cum ai spune că un act al Congresului nu este oficial! Decât să intri în dispută, mai degrabă evită cearta folosind lucrurile despre care TOŢI masonii cred că sunt oficiale; chiar ritualurile. Jurămintele SUNT în monitoarele despre ritualuri (Vezi nota 7).

În afara problemei jurământului, o altă „perlă” din monitoarele despre ritualuri care poate fi minată este că primul act pe care îl îndeplineşte masonul ca şi candidat ucenic este negarea lui Hristos! Candidatul creştin este dezbrăcat, îmbrăcat într-un veşmânt ca pijamaua, apoi legat la ochi şi legat cu o frânghie numită ştreang (Vezi nota 8) în jurul gâtului şi dus la uşa Lojei unde bate de trei ori. Apoi este întrebat de Diaconul Senior (un ofiţer al Lojei). Răspunsul lui ritualic îi este dat de către Diaconul Junior:

„Domnul Smith, care este de mult timp în întuneric şi acum caută să fie adus la lumină şi să primească o parte din drepturile şi beneficiile acestei Loje înălţate, ridicate către Dumnezeu şi către Sfântul Ioan, precum toţi fraţii şi tovarăşii au făcut înaintea lui.”

Îţi poţi imagina aşa ceva? Un creştin – un om care Îl are pe Isus, „Lumina lumii” în el – spunând că „este de mult timp în întuneric”?

Întreabă-l pe om cu blândeţe ce poate oferi masoneria unui creştin? Confruntă-l cu aceasta! Ce are masoneria de oferit şi Isus, Regele Universului, nu are? Cum poate să fie comparată lumina ei cu lumina lui Hristos?

„Ce ar folosi…?”

În acel moment creştinul mason L-a tăgăduit pe Hristos – fie că ştia, fie că nu ştia! Cum a putut să stea acolo şi să permită o asemenea blasfemie? Duhul Sfânt este învăţătorului lui (1 Ioan 2:27). Ce îi poate oferi masoneria? Dacă Isus este lumina lui, de ce are nevoie de „mai multă lumină”?

Dacă omul vrea părtăşie, cele mai multe biserici au studii biblice şi grupuri de părtăşie pentru bărbaţi. Dacă vrea să facă milostenie, atunci să dea misiunilor şi societăţilor de binefacere creştine astfel încât Numele lui Hristos să fie glorificat! Masoneria se onorează pe ea însăşi cu caritatea ei (şi aceasta pentru cât mai multe articole favorabile în presă pe care le poate obţine cu forţa de la o comunitate), împotriva învăţăturilor clare ale lui Isus.

Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri. Tu, dar, când faci milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata. Ci tu, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti. – Matei 6:1-4

Timpul petrecut cu Loja este timp departe de Yah’shua. În sens etern, masoneria este o tragică pierdere de timp; pe lângă faptul că este păcat! Vom da într-o zi socoteală pentru fiecare „cuvânt nefolositor” precum cele de mai sus înaintea tronului lui Isus (Matei 12:36). Orice mason ştie că masoneria este plină de „cuvinte nefolositoare”.

Păcatele taţilor şi ale mamelor!

Când adaugi la toate aceste motive de preocupare gravele pericole spirituale pentru familia masonului, poate fi destul de înspăimântător. Deoarece creştinul mason îngenunchează la altarul lui Baal şi se supune (chiar şi din ignoranţă) „Maestrului Înălţat”, gardul de protecţie pe care Iahve îl pune în jurul familiilor creştine este rupt uşor de Satan.

Nenumărate familii creştine au descoperit că unul sau mai mulţi membri se află în păcat serios şi rebeliune, fără o cauză evidentă. Apoi, când părintele implicat în masonerie sau într-o organizaţie masonică auxiliară (ca Ordinul Steaua Răsăritului) se pocăieşte şi renunţă la membralitate, se pot ocupa de acea uşă deschisă pentru Satan şi păcat sau rebeliune.

Iahve nu Se va lăsa batjocorit şi acei copii ai Lui care îşi pleacă genunchiul înaintea „Marelui Arhitect al Universului” (dumnezeul francmasoneriei) pot să descopere că nu merită să rişte pericole pentru familia lor pentru ospitalitatea veselă a Lojei. Poate că va fi nevoie să-i explici principiile conducerii (1 Corinteni 11:3-12, Rut 3:9, Exod 20:5). Pentru ajutor suplimentar, avem un articol SĂ VORBIM DESCHIS similar cu acesta, postat online, despre conducere.

Fiind la acest subiect, trebuie să menţionăm pe scurt organizaţiile auxiliare: Ordinul Steaua Răsăritului (pentru femei), DeMolay (pentru bărbaţii tineri) şi Fiicele Curcubeului şi Fiicele lui Iov (pentru femeile tinere), precum şi alte grupuri precum Shrine, Fiicele Nilului, Amaranth etc.

Cele mai multe dintre tacticile menţionate în acest articol nu funcţionează cu femeile şi tinerii implicaţi în organizaţii auxiliare. Aceasta fiindcă ele sunt concepute cu atenţie ca să pară destul de nevinovate. Pe lângă o anumită cantitate de pietate de genul „mântuire-prin-fapte”, există puţine lucruri cărora cei mai mulţi membri le-ar găsi vreo vină.

Nu există jurăminte groaznice cu consecinţe care fac să-ţi îngheţe sângele în vine, dacă există vreun lucru greşit. Totuşi, se ignoră o chestiune mai profundă, de care trebuie să li se amintească tuturor membrilor acelor grupuri:

Sub a cui autoritate…?

Fiecare dintre acele grupuri, fără excepţie, funcţionează sub autoritatea legală şi spirituală a masonilor. Cele mai multe nu pot să aibă o întâlnire fără ca un Maestru Mason să nu fie prezent. Nu poţi aparţine niciunuia dintre acele grupuri dacă nu ai o rudă care este mason. (Vezi nota 9) Prin urmare, puterile spirituale ale închinării la Baal şi toţi conducătorii diabolici listaţi mai sus deţin puterea asupra întâlnirilor.

Când o femeie îngenunchează la altarul Ordinului Steaua Răsăritului (care apropo, este pentagrama întoarsă – un simbol al închinării la Satan universal recunoscut) sau când o fată sau un băiat îngenunchează la altarul lui DeMolay şi al Curcubeului, se pun pe ei înşişi în robie spirituală faţă de acele puteri întunecate. Cu siguranţă că ei nu realizează, dar este ceea ce se întâmplă.

Gândeşte-te la aceasta ca la o slujbă a Bisericii Mormone. Dacă ar fi să mergi la o slujbă la Biserica Mormonă (destul de ciudat, un cult care a apărut din masonerie), probabil ai găsi că este foarte pioasă şi înălţătoare. Nu ai găsi nimic în ea care să-ţi ofenseze sensibilitatea creştină. Totuşi, influenţa preoţilor şi puterea luciferică domnesc suverane asupra acelei slujbe la biserică, în ciuda faptului că pare atât de nevinovată. Similar, puterea lui Satan atârnă ca un nor întunecat peste toate organizaţiile auxiliare ale masoneriei, chiar dacă ele cântă imnuri precum „Dulce oră de rugăciune” şi predică despre personaje biblice.

Acest argument este greu de adus, fiindcă se referă la principii spirituale intangibile. Niciunul dintre aceşti oameni nu a văzut vreodată jurămintele rele ale Lojei. Vor trebui să te creadă pe cuvânt. Aceasta este dificil, când oamenii în care au încredere şi pe care îi venerează (deseori părinţi sau alte rude) sunt de mult timp membri.

Cu toate acestea, să mergi la o întâlnire a unei organizaţii auxiliare este la fel de periculos spiritual ca şi cum ai merge la o întâlnire a unei adunări de vrăjitoare. Poate chiar mai mult, fiindcă cel puţin la o întâlnire a unei astfel de adunări, mama sau copilul ei sunt pregătiţi şi ştiu la ce să se aştepte. Aici, în organizaţiile masonice auxiliare, „magia neagră” este acoperită cu un strat subţire de pietate biblică. Cu toate acestea, trebuie să încerci să-i faci cunoscute persoanei pericolele şi să o faci să citească materiale scrise de foşti masoni care acum sunt slujitori ai lui Isus. (Vezi nota 10)

Acest gen de mărturie este rareori primit bine. Masonii şi rudele lor pot să se supere destul de tare dacă le calci în picioare „idolul”. Fii pregătit pentru mânie, dar continuă să te rogi şi să rosteşti adevărul în dragoste, şi în cele din urmă vei reuşi.

Note finale

1) Baal, un zeu antic canaanit al fertilităţii (închinării sexuale), se află în inima spiritualităţii masoneriei. Pentru detalii, vezi Masonry: Beyond the Light de autor (Chick Publications, 1990).

2) Se spune că Tubalcain a fost primul mason. El este din linia blestemată a lui Cain (Geneza 4:22) şi a fost un fel de inventator al lucrării în metal. Numele lui secret este „parola” pentru Gradul 3. Cu greu poate fi considerat un „sfânt patron” favorabil.

3) Baphomet este un „zeu” misterios din Estul Mijlociu căruia i se închinau infamii Cavaleri Templieri – strămoşii spirituali ai masonilor. El este adesea prezentat ca o creatură cu capul şi picioarele unei capre, trunchiul unei femei şi părţile genitale ale unui bărbat. Pentru mai multe despre Baphomet şi Templieri, vezi cartea autorului Masonry: Beyond the Light (Chick Publications, 1990), în special capitolul „Copiii lui Baphomet”.

4) Dagon, zeul păgân al filistenilor (vezi Judecători 16:23) este una dintre principalele puteri din spatele masoneriei şi în special din spatele Ordinului Steaua Răsăritului.

5) Jah-Bal-On este numele secret al „zeului” francmasoneriei aşa cum este revelat în gradul Arca Regală a Ritului de York. Un mason care a fost doar în Loja Albastră a Ritului Scoţian nu va şti despre aceasta. Este format luând adevăratul Nume al lui Dumnezeu (ca în Aleluia) şi combinându-l cu numele lui Baal şi On (numele lui Osiris). Evident, este o blasfemie faţă de Numele Dumnezeului Adevărat şi Viu!

6) Pike, masonul american dominant al secolului 19, a fost Comandor Suprem al Ritului Scoţian şi autorul lucrării „Ritual şi dogmă”, un fel de „biblie” a masoneriei de Rit Scoţian. Lucrarea este plină de ocultism şi teologie gnostică. Pike a fost un magician recunoscut şi de asemenea unul dintre fondatorii Ku Klux Klan-ului, o organizaţie ramură a masoneriei pe care a folosit-o ca să-i terorizeze pe afro-americanii din sud.

7) Un „monitor” este un manual despre ritualurile masonice, adesea scris într-un cod simplu. Monitoarele sunt date ofiţerilor Lojei şi sunt publicate de Marea Lojă a statului. De aceea au mare autoritate!

8) Ştreangul este un termen împrumutat din vrăjitorie. De fapt, ritul de iniţiere masonic este extrem de similar cu ritul de iniţiere al vrăjitoriei albe (wicca), cu excepţia că cele mai multe vrăjitoare lucrează nud.

9) Masonii (şi organizaţiile auxiliare) sunt atât de disperate după membri, încât cerinţa a fost redusă în unele state, astfel încât s-ar putea să nu fie adevărat în jurisdicţia Marii tale Loje.

10) Vezi articolul nostru Să vorbim deschis despre Fiicele lui Iov, cartea noastră Masonry: Beyond the Light şi tractatul autorului, „The F.A.T.A.L Flaw” despre Ordinul Steaua Răsăritului, disponibil la With One Acord Ministries, Box 457, Dubuque, IA 52004-0457. De asemenea, Dr. Cathy Burns are o carte excelentă, monumentală numită Hidden Secrets of the Eastern Star (Sharing Publications, 212-S East 7th St., Mt. Carmel, PA 17981-2211, 1994).

[William J. Schnoebelen, Straight Talk #58 On Witnessing to Freemasons. Copyright © 1994 William J. Schnoebelen. Tradus şi publicat cu permisiune.]