de Bill Schnoebelen

Bill Schnoebelen

În lumina postării noastre recente despre blestemele generaţionale, unii au întrebat despre Galateni 3:13, care spune: „Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi – fiindcă este scris: Blestemat e oricine este atârnat pe lemn.”

Este nevoie să interpretăm acest pasaj cu atenţie. În ultima instanţă, blestemul Legii este moartea (1 Corinteni 15:56). Datorită lucrării terminate a lui Hristos pe Calvar, cei care se încred în El sunt liberi de păcat şi moarte. Totuşi, să privim aceasta din punct de vedere practic. DACĂ ceea ce îi învaţă mulţi pe alţii despre blestemul Legii este adevărat, atunci de ce femeile tot dau naştere copiilor cu mare durere, dacă sunt mântuite? De ce bărbaţii mântuiţi tot trebuie să trudească în sudoarea frunţii lor, ca să-şi hrănească familiile? De ce mor credincioşii?

Acestea sunt din cauză că suntem răscumpăraţi din blestemul legii, dar aşteptăm încă răscumpărarea noastră fizică şi sufletească. (Romani 8:21-23) Din cauză că lucruri precum blestemele generaţionale operează în domeniile corpului şi sufletului, ele por să aibă impact asupra credincioşilor, chiar asupra oamenilor buni şi corecţi. Dar ele nu pot atinge sufletele oamenilor mântuiţi.

Deci asemenea lucruri sunt blestemele generaţionale, care pot să aibă un impact real asupra vieţilor noastre, în termenii sănătăţii şi minţii noastre, voinţei şi emoţiilor. Dar ele NU POT să afecteze mântuirea noastră.

[William J. Schnoebelen, Generational Curses and Galatians 3:13. Copyright © 2013 William Schnoebelen. Tradus şi publicat cu permisiune. Articolul în engleză a fost publicat pe Facebook.]

Întrebare: „Ce este învăţătura Împărăţia acum?”

Răspuns: Teologia Împărăţia acum este o convingere teologică din mişcarea carismatică a creştinismului protestant, în principal în Statele Unite. Adepţii ei cred că Dumnezeu a pierdut controlul asupra lumii în favoarea lui Satan, când Adam şi Eva au păcătuit. De atunci, spune teologia aceasta, Dumnezeu încearcă să restabilească controlul asupra lumii, căutând un grup special de credincioşi – cunoscut în mod variat ca „oamenii legământului”, „biruitorii” sau „armata lui Ioel” – şi că prin aceşti oameni, instituţiile sociale (incluzând guverne şi legi) ar fi aduse sub autoritatea lui Dumnezeu. Se crede că, deoarece în credincioşi locuieşte acelaşi Duh Sfânt care a locuit în Isus, avem autoritatea în cer şi pe pământ; avem puterea să credem şi să aducem la existenţă prin rostire lucruri care nu sunt şi astfel, putem aduce timpul Împărăţiei.

Printre cele mai controversate teorii ale teologiei este convingerea că societatea seculară sau necreştină nu va reuşi niciodată. De aceea, Împărăţia acum se opune unei separări între biserică şi stat. Alte credinţe includ ideea că, în calitate de Trup al lui Hristos, noi suntem Hristos. Cu alte cuvinte, avem natura Lui divină. De asemenea, partizanii învăţăturii Împărăţia acum nu cred în răpire, care este înlăturată explicând-o ca pe un sentiment de extaz sau încântare, când Domnul Se va întoarce ca să primească Împărăţia din mâinile noastre. Cu alte cuvinte, toţi vor fi „prinşi” emoţional când Se va întoarce El. De asemenea, printre credinţele nebiblice este ideea că toate profeţiile cu privire la viitorul Israel – atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament – se aplică de fapt bisericii.

Teologia Împărăţia acum vede a doua venire a lui Isus în două stadii: primul, prin trupul credincioşilor (şi, în special, prin trupul apostolilor şi profeţilor de astăzi), iar apoi, în persoană, pentru a lua Împărăţia înmânată Lui, de către cei care au fost biruitori („biruitorii”). Anterior celei de a doua veniri, biruitorii trebuie să cureţe pământul de toate influenţele rele. Împărăţia acum susţine că Isus nu Se poate întoarce până ce toţi duşmanii Săi nu vor fi fost puşi sub picioarele bisericii (incluzând prin moarte, probabil).

Deşi există oameni care cred în unele, dar nu în toate învăţăturile Împărăţiei acum, ei nu au în comun convingerile subliniate mai sus, toate acestea fiind în afara creştinismului principal şi toate negând Scriptura. Mai întâi, ideea că Dumnezeu a „pierdut controlul” a ceva este absurd, în special alături de ideea că El are nevoie de fiinţe omeneşti ca să-L ajute să recâştige controlul. El este Domnul suveran al universului, complet şi sfânt, perfect în toate atributele Lui. El are control complet asupra tuturor lucrurilor – trecute, prezente şi viitoare – şi nimic nu se întâmplă în afara poruncii Sale. Totul se desfăşoară conform cu planul şi scopul Lui divin, şi nici măcar o moleculă nu se mişcă pe cont propriu. „Domnul oştirilor a luat această hotărâre: cine I se va împotrivi? Mâna Lui este întinsă: cine o va abate?” (Isaia 14:27) Cât despre oameni ca având „puterea să creadă şi să aducă la existenţă prin rostire lucruri care nu sunt”, acea putere Îi aparţine numai lui Dumnezeu, care nu este binevoitor cu cei care ar încerca să o uzurpe de la El. „Ţineţi minte aceste lucruri şi fiţi oameni! Veniţi-vă în fire, păcătoşilor. Aduceţi-vă aminte de cele petrecute în vremurile străbune; căci Eu sunt Dumnezeu, şi nu este altul, Eu sunt Dumnezeu, şi nu este niciunul ca Mine. Eu am vestit de la început ce are să se întâmple şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: «Hotărârile Mele vor rămâne în picioare şi Îmi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea. Eu chem de la răsărit o pasăre de pradă; dintr-o ţară depărtată, un om ca să împlinească planurile Mele: da, Eu am spus şi Eu voi împlini; Eu am plănuit şi Eu voi înfăptui.»” (Isaia 46:8-11)

Negarea de către Împărăţia acum a răpirii bisericii este, de asemenea, nebiblică. Explicaţia că răpirea nu este nimic mai mult decât oamenii lui Dumnezeu prinşi în sentimente extatice, ignoră faptul că o asemenea aplicare a termenului „prins” este strict o expresie caracteristică limbii engleze, nu limbii greceşti. „Am fost cu totul «prins» de film (sau de o altă emoţie) nu este un echivalent al harpazo, folosit pentru a descrie ridicarea în trup la cer în 1 Tesaloniceni 4:17, 2 Corinteni 12:2-4 şi Apocalipsa 12:5. Cuvântul este folosit şi în Fapte 8:39, unde Filip este „răpit” de Duhul în altă locaţie.

Cât despre faptul că suntem Hristos şi avem natură divină, noi nu suntem Hristos, deşi luăm parte la natura Lui divină la mântuire, cu locuirea Duhului Sfânt în noi (2 Petru 1:4). Dar Hristos este a doua Persoană a Dumnezeirii şi nimeni nu devine Dumnezeu. Aceasta este o minciună de la tatăl minciunilor, Satan, care a spus-o prima dată în grădina Edenului, când a ispitit-o pe Eva cu „veţi fi ca Dumnezeu” (Geneza 3:5).

Ideea că biserica a înlocuit Israelul şi că împlinirea profeţiilor pentru Israel aparţine bisericii este cunoscută ca teologia înlocuirii şi este nebiblică. Promisiunile pentru Israel vor fi împlinite în Israel, nu în biserică. Binecuvântările lui Dumnezeu pentru Israel sunt eterne şi sunt fără revocare.

În cele din urmă, a doua venire a lui Hristos va fi când El, nu oamenii, îi va învinge pe duşmanii Lui şi va pune toate lucrurile sub picioarele Lui. Descrierea celei de a doua veniri în Apocalipsa 19 este descrierea unui războinic puternic, care vine să pună toate lucrurile în ordine, nu a unuia care vine la un pământ deja curăţat şi gata pentru ca El să-l stăpânească. Versetul 15 este clar: „Din gura Lui ieşea o sabie ascuţită, ca să lovească neamurile cu ea, pe care le va cârmui cu un toiag de fier. Şi va călca cu picioarele teascul vinului mâniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu.” Dacă pământul a fost „curăţat de toate influenţele rele”, precum cred adepţii Împărăţiei acum, de ce are nevoie Hristos de o sabie ascuţită ca să lovească naţiunile şi de ce există încă mânia şi urgia lui Dumnezeu împotriva lor?

Teologia Împărăţia acum este încă una într-un şir lung de filozofii false, nebiblice şi înşelătoare, ale unor oameni ale căror închipuiri zadarnice caută să-L umanizeze pe Dumnezeu şi să-l divinizeze pe om. Trebuie să fie evitată.

[Question: “What is Kingdom Now teaching?” Copyright © Got Questions Ministries.]

de Grantley Morris

Grantley Morris

ASR poate însemna fie Abuzul Satanic Ritualic, fie Abuzul Sadic Ritualic. Amândouă implică cruzimea şi crearea deliberată de insideri (cunoscuţi şi ca alteri sau părţi). Din punct de vedere tehnic, Abuzul Satanic Ritualic are loc când abuzatorii copilului, în mod conştient, caută implicarea puterilor supranaturale rele, prin închinarea la Satan sau practici oculte. În contrast, în Abuzul Sadic Ritualic abuzatorii nu încearcă să invoce puterile oculte, deşi este posibil ca demonii să profite de situaţie.

Precum am sugerat deja, ceea ce deosebeşte Abuzul Satanic Ritualic este că în timp ce alţi abuzatori ai copilului creează insideri în victimele lor numai accidental, abuzatorii din Abuzul Satanic Ritualic au învăţat de la alţi oameni răi cum să cauzeze ca personalitatea victimelor să se divizeze (sau fragmenteze), şi creează deliberat insideri ca să le facă pe victime mai supuse. Drept rezultat, victimele Abuzului Satanic Ritualic au de obicei un număr foarte mare de insideri, uneori câteva sute.

Ştiind că unii copii reacţionează la traumă formând identităţi separate (insideri), ca mecanism de a face faţă, abuzatorii din Abuzul Satanic Ritualic induc trauma în mod deliberat. Un mod tipic este să-şi pună victimele într-o situaţie în care nu pot câştiga, precum să le spună că dacă nu omoară o anumită persoană, atunci cineva drag lor va fi omorât. În acest fel, indiferent ce fac victimele, vor fi străpunse de oroare şi vină, din cauză că simt un sentiment fals de responsabilitate pentru moartea persoanei.

Un punct cheie de menţinut în centrul atenţiei este că rezultatul este acelaşi în psihicul persoanei, indiferent dacă evenimentul s-a întâmplat cu adevărat sau este doar o farsă inteligentă. De exemplu, dacă armele sunt pline cu gloanţe oarbe, iar persoana presupus împuşcată cade într-o baltă de sânge fals şi nu mai este văzută niciodată, trauma va fi la fel de eficientă în producerea unui insider ca şi cum persoana ar fi fost omorâtă cu adevărat. Mai mult, este mai uşor pentru abuzator dacă evenimentul este de fapt o înşelătorie elaborată. Înseamnă, de exemplu, că nu există corpuri de care trebuie să scape, iar dacă victima abuzului ar raporta vreodată „crima” la poliţie, ei ar descoperi că nu a fost omorât nimeni, iar victima ar fi discreditată, dacă ar face alte acuzaţii.

Toţi ştim cât de convingători pot fi oamenii care apar în spectacole (iluzioniştii) când pretind că sunt magicieni. Şi unde mai pui că victimele Abuzului Satanic Ritualic sunt de obicei tinere şi deja atât de sever traumatizate, încât chiar şi cea mai inteligentă victimă este făcută vulnerabilă la farsori. Abuzatorii din Abuzul Satanic Ritualic folosesc deseori drogurile asupra victimelor, făcând şi mai greu pentru ele să discearnă realitatea.

Să nu uitaţi niciodată că deoarece abuzatorii din Abuzul Satanic Ritualic sunt dedaţi răului, nu ne putem aştepta ca ei să fie sinceri. La fel cum diavolul însuşi este un mincinos (Ioan 8:44), înşelarea este a doua natură a acestor oameni. Mai mult, este foarte în interesul lor să înşele, deoarece cu cât pot să înşele mai mult o victimă, cu atât vor suna mai puţin credibil poveştile persoanei, dacă ar fi raportate vreodată autorităţilor.

Astfel, nu se poate avea încredere în abuzatorii din Abuzul Satanic Ritualic că le spun victimelor adevărul despre ceva. De exemplu, numai fiindcă abuzatorul a susţinut întotdeauna că cineva este părintele, strămoşul sau o altă rudă a victimei, nu înseamnă că este adevărat. La fel, ei ar putea să pretindă că anumite figuri publice sau organizaţii sunt implicate cumva, dar afirmaţia lor nu face ca aceasta să fie adevărat.

Dacă abuzatorii se angajează în ritualuri satanice, poate că ei cred că acele practici, dar chiar convingerea lor aparentă ar putea fi o minciună. Ei ştiu că figurile întunecate, în mantii, „sacrificiul uman” şi ritualurile înfiorătoare ar ajuta la traumatizarea unui copil, iar aceasta ar putea fi de ajuns ca să-i motiveze să folosească asemenea lucruri ca suport.

Deoarece abuzatorii din Abuzul Satanic Ritualic creează deliberat alteri, ei încearcă de obicei să anticipeze orice ar putea încerca cineva să facă, pentru a încerca să elibereze o victimă, şi transformă chiar acel lucru într-un declanşator. De exemplu, este sigur că un salvator creştin va folosi Numele lui Isus, deci abuzatorii le fac adesea pe victimele lor să reacţioneze cu teroare la folosirea acelui Nume. De exemplu, ei ar putea să aibă pe cineva care se îmbracă pentru a arăta ca Isus şi care afirmă că este Isus, în timp ce abuzează copilul.

Abuzatorii din Abuzul Satanic Ritualic creează adesea alteri care dorm, care vor fi declanşaţi de anumite coduri, sau semnale, sau date, sau cicluri lunare. De exemplu, o prietenă a mea a părăsit secta care o abuzase, dar fără ca ea să ştie, ei creaseră un alter care fusese programat să răspundă la un fluierat foarte ascuţit. Tot ce avea de făcut unul dintre abuzatorii ei era să se ascundă în afara casei în care se mutase ea şi să sufle în fluier; fără ştirea celorlalţi alteri, acest alter a preluat controlul, a deschis uşa şi a ieşit afară, la sursa fluieratului. Prin asemenea mijloace, oamenii pot să fie încă implicaţi în Abuzul Satanic Ritualic, fără să aibă cunoştinţă despre aceasta.

Deoarece orice formă de abuz este rea şi împotriva lui Dumnezeu, el încântă atât de mult spiritele rele (demonii), încât este probabil ca ele să devină implicate, chiar dacă abuzatorul nu are cunoaştere despre supranatural, sau credinţă în el. Unii abuzatori totuşi caută deliberat asistenţa puterilor răului şi încearcă să pună demoni în victimele lor. Cu toate acestea, pentru oricine este predat lui Isus, demonii nu sunt mai de temut decât gândacii de bucătărie. Da, este nevoie ca murdarii intruşi să fie eradicaţi, dar ei vor fugi chiar şi de cel mai slab creştin care refuză să devină intim cu cacealmaua lor. Este foarte important totuşi să realizăm că insiderilor li se poate spăla creierul ca să creadă că sunt răi, şi că ei pot să simtă că trebuie să facă lucruri rele pentru a se proteja. Unii ar putea chiar să fie convinşi că sunt demoni. Să confunzi un alter cu un demon este foarte vătămător pentru o persoană, deci când cauţi să scoţi demoni, trebuie multă grijă, ca să nu confunzi un insider, în sfera ta de interes.

Tot ce am scris despre tulburarea de identitate disociativă (T.I.D.) ar trebui să fie citit de oamenii care au suferit ASR.

Suport personalizat: Grantley Morris: healing@net-burst.net (numai în engleză)

[Grantley Morris, Satanic Ritual Abuse/Sadistic Ritual Abuse (S.R.A.) Explained. Copyright © 2010 Grantley Morris. Tradus şi publicat cu permisiune.]