de Bill Schnoebelen

Îngerii par să fie peste tot în zilele acestea. Nemaifiind limitaţi la timpul Crăciunului şi la magazinele catolice de cadouri, acum apar în cărţile care se află pe măsuţele de cafea, în videourile New Age, ca bibelouri, şi chiar în filme şi în emisiuni de televiziune de succes.

Dumnezeu a apărut de fapt pe coperta TV GUIDE în primăvara lui 1997. În ultimul deceniu, îngerii au devenit ceva „fierbinte”. Există nenumărate cărţi care vorbesc despre „îngeri păzitori” şi despre alte experienţe cu îngeri. Există chiar cărţi scrise de învăţători New Age, despre cum să comunici cu îngerul tău sau să te rogi lui (sau ei?).

Filmele din anii recenţi au readus motivul îngerului, precum Îngeri pe teren, Aripile dorinţei, Profeţia sau Soţia pastorului. Mai recent a fost Legiune. Să nu uităm de vechile mega-hituri TV, Calea spre cer şi Atins de un înger. Diferite mijloace de comunicare în masă susţin chiar că producătorii acestor show-uri sunt creştini şi au un mesaj creştin. Ei bine… poate.

Toată această atenţie poate fi un bine-venit semn al trezirii, numai că cele mai multe dintre aceste „întrupări angelice” se aseamănă foarte puţin cu îngerii care apar în Biblie. De fapt, în vasta majoritate a cazurilor, îngerii implicaţi nu ar părea să facă deloc lucrarea lui Dumnezeu, ci mai degrabă lucrarea diavolului.

De aceea, trebuie să vedem ce are de spus Cuvântul lui Dumnezeu, Sfânta Biblie, despre chestiunea îngerilor; şi câtă încredere putem avea în ceea ce vedem în jurul nostru în cultura populară.

Problema cu aceste emisiuni este că prezintă o teologie destul de proastă, amestecată cu destulă sentimentalitate şi discuţii care inspiră, pentru a ajuta să fie acceptate. Să fim siguri, asemenea spectacole sunt o mare îmbunătăţire faţă de obişnuita dietă fără Dumnezeu a măcelului, poftei şi ocultismului, pe care o produce în ritm rapid Hollywood-ul. Ele nu sunt cu adevărat violente. Nu conţin sex sau limbaj murdar, despre care să vorbim. Totuşi, în multe feluri sunt mai periculoase – fiindcă eroarea pe care o prezintă este subtilă.

Ştim că show-uri ca Jurnalele vampirilor sau Scutul sunt violente, josnice şi obscene. Ele sunt echivalentul mass-media al Bisericii lui Satan. Ele sunt total deschise cu privire la ceea ce vând. Totuşi, Atins de un înger este echivalentul TV al Bisericii Mormone: dulce, drept, curat şi plin de grijă, dar de fapt blestemat până în miezul său. Precum mormonii, Atins de un înger pretinde că prezintă un mesaj spiritual înălţător, care ar putea, dacă nu eşti atent, să te poarte de-a lungul drumului către iad.

Scrieri spirituale creative?

Problema este legată de faptul că sunt vremurile din urmă şi există multă înşelăciune în ţară. Oricine priveşte Atins de un înger pleacă cu aceste concepte:

1) Dumnezeu este real şi te iubeşte (până aici e bine).

2) El are un plan pentru viaţa ta (începe să sune puţin ca reclamele TV momone!).

3) Îngerii sunt mult prea umani. El trebuie să înveţe lucruri din experienţe neplăcute, la fel ca noi.

4) Iadul şi judecata sunt „lipsă”.

5) Evanghelia lui Isus Hristos nu este auzită niciodată.

Toate acestea sunt religiozitate drăguţă, „caldă şi neclară”, care cu greu ar putea ofensa sau îndepărta pe cineva. Aceasta este problema cu mass-media. Ori de câte ori se apropie de spiritualitate, tinde să o treacă printr-un blender, aşa că rămâi cu pulpă liniştitoare şi stupidă pentru bebeluşi, în loc de laptele sau carnea Evangheliei.

Practic niciunul din aceste concepte (cu excepţia # 1 şi poate 2) nu sunt adevărul Bibliei. Acum asta nu ar trebui să surprindă pe nimeni care cunoaşte Hollywood-ul. Satan este complet împotriva prezentării clare a Evangheliei la reţeaua de televiziune! Pericolul constă în faptul că mulţi oameni sunt înşelaţi să creadă că asemenea emisiuni transmit mesajul pe care Creatorul nostru vrea ca ei să-l audă – precum la fel de mulţi oameni sunt înşelaţi de frumosul mesaj mormon.

Atins de un înger le dă ca hrană spirituală o Evanghelie care prezintă dragostea lui Dumnezeu fără dreptatea Sa – sau dacă elementul dreptăţii este prezent, este o dreptate ale cărei cereri pot fi împlinite prin simple acte de bunătate şi grijă umană. Cei din Atins de un înger sunt prezentaţi de obicei ca temători, neiubitori sau fiind într-un anumit fel „testaţi” fizic, relaţional sau mintal. Ei sunt „atinşi” de înger(i) şi învaţă o lecţie importantă despre ei înşişi şi despre cât de important este să iubeşti, să împărtăşeşti şi să ai grijă de alţii. Ocazional, se întâmplă mici miracole; dar în general vorbind, este o spiritualitate foarte „îmblânzită”.

Dificultatea este că Dumnezeul nostru nu este „îmblânzit”! El nu este o pisicuţă care doar ţi se va încolăci în poală, va toarce şi te va face să te simţi bine. El este „Leul lui Iuda” şi răcneşte! El este Dumnezeul cutremurului şi al furtunii, iar când adevăratul Lui înger vorbeşte, oamenii adesea iau în mod greşit vocea lui drept un tunet (Ioan 12:29). Dumnezeu nu este doar „Domnul Drăguţ”, chiar dacă celor mai mulţi oameni le-ar plăcea să creadă că acesta este tot ce este El.

Evitând problema

Îngerii din mass-media îl înşeală pe privitor să creadă că dacă eşti drăguţ cu oamenii şi îţi iubeşti copiii, atunci Dumnezeu te va iubi şi te va lua la cer. Totul este prezentat fără un context biblic autentic. Nu auzi niciodată adevărul că nimeni nu este drept înaintea lui Dumnezeu (Romani 3:10), sau că tot ceea ce „împărtăşirea şi grija” îţi vor aduce, este un bilet rapid spre iad, dacă nu Îl ai Isus Hristos ca Domn şi Mântuitor al tău (Ioan 14:6).

De aceea, Atins de un înger este fantezie teologică, la fel de mult precum Războiul stelelor este fantezie science fiction. Diferenţa este că cei mai mulţi oameni înţeleg că science fiction este fantezie, dar pot prea bine să spere că îngerii drăgălaşi din Atins de un înger sau din ultimul film hollywoodian îi vor ajuta.

Într-un sens mai larg, moda îngerilor este un mod de a-L evita pe Dumnezeu. Dumnezeu reprezintă dreptatea, adevărul şi judecata. Ceea ce este prea „incorect politic”! Producătorul show-ului, Martha Williamson, şi-a dat toate silinţele să evite ca Dumnezeu din Atins de un înger să fie doar Dumnezeul Bibliei – foarte ecumenic! Ea a lăudat un moment din show când Tess, îngerul senior din show-ul Atins de un înger, a spus cuiva că nu te poţi ascunde în spatele Bibliei. (Vezi nota finală 1) Dacă nu te poţi ascunde în spatele Cuvântului lui Dumnezeu, în spatele cui te poţi ascunde?

Cele mai multe materiale despre îngeri de acolo au mai multe în comun cu New Age decât cu Biblia. Îngerii din mass-media nu te judecă, nici nu te cheamă la pocăinţă. Nu te îndreaptă spre Calvar. Ei există ca să te ajute să traversezi străzile, sau în vremurile dificile din viaţa ta. Ei îţi dau un sentiment fals de securitate spirituală şi dreptate spirituală. Aceasta nu este experienţa biblică despre îngeri.

Verificarea realităţii!

Cei mai mulţi îngeri din Biblie i-au îngrozit pe cei care au văzut un înger. Unii oameni au căzut la pământ leşinaţi ca morţi, văzând un înger. Alţii au simţit că sigur vor muri (Judecători 6:22-23). Da, există rare momente când îngerii aduc mângâiere (păstorilor din Betleem, lui Isus în grădină), dar ele sunt întotdeauna pentru oamenii lui Elohim. Nu uita, un înger a ucis o sută optzeci și cinci de mii de oameni într-o singură noapte (Isaia 37:36)! Imaginează-ţi ce ar face un înger Hollywood-ului!

Noi, fiind credincioşi, ne putem ruga ca Dumnezeu să trimită îngeri ca să ne ajute şi să ne protejeze (Evrei 1:14). Aceasta este binecuvântarea noastră. Laudă lui Dumnezeu! Psalmul 34:7 spune: „Îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie.” În Biblie, nu oricine primeşte un înger cu serviciu întreg!

Totuşi, Atins de un înger etc. fac să pară că îngerii sunt lucrători sociali celeşti, ecumenici, în slujba unui Dumnezeu care iubeşte pe oricine şi va ajuta pe oricine (indiferent de relaţia sa cu Isus), şi care este un Tip prea drăguţ ca să trimită vreodată pe cineva în iad.

Deci aici se află celălalt pericol. Oamenii sunt încurajaţi de multe dintre aceste cărţi cu îngeri să comunice cu îngerii lor sau să se roage lor. Biblia interzice aceasta, fiindcă este periculos. Pavel ne avertizează în Coloseni 2:18: „Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcându-şi voia lui însuşi, printr-o smerenie şi închinare la îngeri, amestecându-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mândrie deşartă, prin gândurile firii lui pământeşti.”

Adevăraţii îngeri sunt foarte modeşti şi încearcă să stea în umbră. Ei nu atrag atenţia asupra lor înşişi. Ei nu vor primi închinare (Judecători 13:14, Apocalipsa 22:9). De aceea, în întreaga Biblie cunoaştem cu adevărat doar numele a doi îngeri, Mihail şi Gabriel (Judecători 13:18).

Înger fals, Evanghelie falsă

Dacă tu „comunici” cu un înger sau te rogi unuia, nu este unul din îngerii lui Dumnezeu, fii sigur. Îngerii căzuţi există, şi sunt mai mult decât dornici să-i înşele pe cei care nu ştiu mai bine. De multe ori mesajele pe care asemenea îngeri le transmit sunt prea puţin diferite de mesajele „canalizatorilor în transă” sau ale altor oameni demonizaţi care au spirite familiare. Este un mesaj fals al dragostei siropoase.

Îngerii pot să predice o Evanghelie diferită (Galateni 1:6). Adesea oamenii ignoră aceasta. Aminteşte-ţi că atât islamul cât şi mormonismul au început cu un mesaj angelic. Mohamed a pretins că îngerul Gabriel i-a apărut şi i-a dictat Coranul. Astăzi acea religie duce în iad mai mult de un miliard de oameni, instigând de asemenea la terorism violent în toată lumea.

Fondatorul mormon Joseph Smith a susţinut că îngerul „Moroni” (de fapt spiritul unui profet american mort) i-a revelat locaţia şi scopul plăcilor de aur, după care a fost scrisă Cartea lui Mormon. Acela a fost începutul mormonismului, o religie care înşeală astăzi milioane de oameni.

Din nefericire, precum este cu mormonii şi musulmanii, Evanghelia predicată de îngerii din mass-media şi din cărţi este – în cel mai bun caz – o Evanghelie incompletă. La Isus, „aproape” nu contează. Ori ai adevărata Evanghelie, ori eşti „blestemat”.

Am slujit unor oameni care credeau că erau privilegiaţi să facă sex cu îngerul lor păzitor! Capitolul şi versetul despre aceasta, vă rog? Unii bărbaţi au crezut chiar că făceau sex cu îngeri în formă de fete splendide! Aţi observat vreodată rochiile diafane pe care le poartă uneori „Monica” (tânărul înger irlandez) în Atins de un înger? Ce ziceţi de „îngerul ca obiect sexual”?

Întâlnire amoroasă cu un înger?

Toate acestea fac parte din planul lui Satan. Amintiţi-vă de „zilele lui Noe”, când îngerii căzuţi au coborât şi au făcut sex cu femeile (Geneza 6). Yeshua ne-a avertizat că întreaga perioadă dinaintea celei de a doua veniri a Sale va fi exact ca zilele lui Noe. Remarcaţi filmele despre îngeri care se îndrăgostesc de muritori – poate chiar fiind doritori să renunţe la natura lor angelică, pentru a gusta dragostea (Aripile dorinţei sau – mai subtil – Soţia pastorului). Este exact ceea ce vrea să promoveze Satan. Şi cine nu ar fi flatat dacă i s-ar face o „cerere în căsătorie” din partea unui înger real, viu?

Cu toate că după standardele televiziunii Atins de un înger este inocent, amintiţi-vă că rădăcina cuvântului „inocent” este aceeaşi cu a cuvântului „ignorant”. Bineînţeles că nu promovează sexul cu îngerii sau chiar rugăciunea către îngeri. Fireşte că recunoaştem măcar atât. Este „distracţie pentru familie”. Poate că înseamnă să aşteptăm prea mult de la televiziune, ca să comunice vreodată adevărul spiritual. Totuşi, tragedia este că uneori ea se apropie atât de mult de adevăr, şi totuşi dă înapoi. Este ceea ce o poate face periculoasă.

Poţi urmări Atins de un înger până ţi se închid ochii de somn şi nu vei auzi niciodată că eşti păcătos şi că numai Isus te poate mântui, prin ceea ce a făcut la Calvar. Ar fi un mesaj prea „îngust”! Amintiţi-vă, rădăcina cuvântului grecesc pentru „păcat” este tradusă „a cădea aproape de ţintă”. Este tocmai ceea ce Atins de un înger etc. fac, cad aproape de ţintă.

Din cauza aceasta, oricine le priveşte, crezând că primeşte un „mesaj de la Dumnezeu”, este înşelat în mod periculos şi condamnabil. Poate că ceea ce este atât de trist, este că acest gen de show-uri sunt adesea ceea ce primesc despre Isus cei mai mulţi oameni din zilele noastre – şi totuşi tot sunt la jumătate de univers depărtare de El.

Ce ne spune de fapt Biblia despre adevăraţii îngeri?

Ei bine, cuvântul „înger” apare prima dată în Geneza 16:7, unde fiinţa cerească apare şi îi slujeşte lui Hagar. El este un motiv de uimire şi teamă, şi aduce un mesaj de la Dumnezeu (o trăsătură a show-ului de televiziune). Cuvântul precis pentru „înger” în ebraică este „malak”, însemnând „mesager” sau „delegat”. Aceasta pare să fie sarcina lor frecventă, dar în niciun caz singura lor îndatorire. Un înger din Biblie poate să fie și o „apariţie” a Domnului. De multe ori îngerii au venit fără un mesaj – fie pentru a-i proteja pe oamenii lui Dumnezeu, fie pentru a-i distruge pe duşmanii lui Dumnezeu.

Toate primele apariţii angelice din Noul Testament (Matei 1:20, 2:13, Luca 1:13 etc.) implică îngeri, care aduc mesaje despre Mesia care va veni.

Este clar din Biblie că îngerii sunt fiinţe spirituale. Psalmul 104:4 ne spune: „Din vânturi Îţi faci soli, şi din flăcări de foc, slujitori” [„Care face îngerii Lui spirite”, varianta engleză, n. tr.]. (Vezi, de asemenea, Evrei 1:14.) Pentru că sunt spirite, este clar că legile fizicii nu li se aplică. Ei pot să coboare într-o fântână de flăcări (Judecători 13:19-20), să intre prin zidurile închisorilor închise (Fapte 12:7), şi evident pot să călătorească foarte rapid, probabil mai rapid decât viteza luminii. Un înger a ucis șaptezeci de mii de israeliţi într-un timp scurt (2 Samuel 24).

Este, de asemenea, clar că îngerii sunt foarte puternici. Un înger a nimicit o întreagă armată (o sută optzeci de mii de oameni) într-o noapte (2 Împăraţi 19:35). Un înger a învins o cohortă romană (cei mai duri soldaţi, „Forţele Speciale” din zilele lor) şi a rostogolit o piatră uriaşă de la mormântul lui Isus. Amintiţi-vă Psalmul care spune: „Binecuvântaţi pe Domnul, îngerii Lui, care sunteţi tari în putere.” (Psalmul 103:20)

După câte se pare, sunt şi foarte înţelepţi (2 Samuel 14:20). O doamnă care îi vorbea lui David compară înţelepciunea lui cu a unui înger: „Domnul meu este tot atât de înţelept ca şi un înger al lui Dumnezeu, ca să cunoască tot ce se petrece pe pământ.” Toma de Aquino, renumitul filozof şi teoretician catolic, a speculat că îngerii au „cunoaştere inspirată”. Ceea ce înseamnă că din momentul creaţiei lor, Dumnezeu toarnă în ei ceva ce vor trebui să cunoască odată – instantaneu. Acum, aceasta este filozofie, şi nu Biblia. Scripturile nu spun precis aceasta, dar ele par într-adevăr să indice că îngerii sunt extrem de inteligenţi.

Ce nu sunt îngerii

1) Poate vă surprinde să aflaţi că îngerii nu sunt menţionaţi în Biblie ca având nimburi, aşa cum este înţeles termenul în mod obişnuit. Nici sfinţii, dacă veni vorba. Aceasta este o bucăţică de superstiţie catolică extrasă direct din Babilon. Haloul sau „nimbul” din spatele capului îngerilor şi sfinţilor din iconografia catolică, este de fapt o emblemă a zeului-soare, Baal. Nu are nimic de-a face cu sfinţenia sau sanctitatea.

2) O altă idee apreciată care nu este deloc susţinută de Biblie, este că îngerii au aripi. Nicăieri, în niciunul din Testamente, nu găsim un înger cu aripi. Heruvimii au aripi (Ezechiel 1:6, Apocalipsa 4:8) şi serafimii (pluralul lui „serafim”) au aripi (Isaia 6:2); dar aceste fiinţe nu sunt exact îngeri. Ele sunt o varietate cu totul diferită de fiinţe cereşti. Fiecare înger din Biblie este uşor de confundat cu un bărbat uman; de fapt, ei sunt adesea numiţi bărbaţi. nimeni nu ar confunda fiinţele din Ezechiel 1 sau Isaia 6 cu niște bărbaţi obișnuiți.

De fapt, un heruvim este în esenţă un taur înaripat (comparaţi Ezechiel 1:10 cu Ezechiel 10:14), ceea ce evident nu arată deloc ca un bărbat. Nu este clar din Isaia 6 cum arată serafimii, cu excepţia faptului că acest cuvânt este asociat cu flacăra. Citiţi Evrei 1:7: „Şi despre îngeri zice: Din vânturi face îngeri ai Lui; şi dintr-o flacără de foc, slujitori ai Lui.” Observaţi diferenţa dintre îngeri şi „slujitorii” care sunt o flacără de foc – poate serafimii care „slujesc” înaintea tronului lui Dumnezeu zi şi noapte, strigând „Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui!” (Isaia 6:3)

Nicăieri în Biblie nu sunt reprezentaţi heruvimii ca fiind copilaşi goi, dolofani, cu aripi! Aceasta este o asociere total păgână, fără nicio bază în realitate. Se pare că a apărut din practicile Zilei Sfântului Valentin şi din conceptul păgân al zeului dragostei, Eros (sau Cupidon). Sunt sigur că orice heruvim ar fi foarte insultat să fie comparat cu asemenea absurdităţi idolatre, incorecte, dacă heruvimii ar fi capabili de asemenea sentimente.

3) Contrar credinţei populare şi entertainement-ului mass-media, oamenii nu devin îngeri când mor (nici chiar oamenii drăguţi). Amintiţi-vă de Drumul către cer şi Soţia pastorului, care implică faptul că eroii lor îngeri au avut mai întâi o existenţă umană aici pe pământ. Cine ar putea uita toate desenele de animat drăguţe, care arată pe cineva care moare, apărându-i aripi şi un nimb, şi planând spre cer? GREŞIT din toate punctele de vedere.

Îngerii sunt un ordin cu totul diferit de fiinţe decât noi. Ei au fost creați de Isus (Coloseni 1:16), iar noi, fiinţele omeneşti, am fost create mai prejos decât ei (Psalmul 8:5). Este doar o variaţie a doctrinei păgâne a evoluţiei, să credem că „evoluăm” cumva în îngeri şi ne câştigăm aripile (amintiţi-vă de „Este o viaţă minunată!”). Este de asemenea întoarcerea la vechea minciună a mântuirii mai degrabă prin fapte, decât prin credinţa doar în lucrarea lui Isus de pe cruce (Efeseni 2:8-9).

Singurul loc din Biblie care ne-ar învăţa în mod vag că ne transformăm în îngeri când mergem în cer ar fi: „Căci după ce vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri.” – Marcu 12:25 Există o diferenţă distinctă între a spune că cineva devine înger, şi a spune că este „ca îngerii”. „Ca” înseamnă asemănător cu, nu identic cu; în context, în principal în faptul că sfinţii din cer nu se căsătoresc, la fel cum îngerii nu se căsătoresc. (Vom vorbi mai mult despre acest subiect într-o clipă.)

4) O poveste falsă, deliberat înşelătoare, obişnuită despre îngeri, care nu este susţinută de Biblie, este că ei sunt (a) lipsiţi de sex; sau (b) de gen feminin. Aici este un loc unde Atins de un înger inventează. Poţi căuta în Biblie de la Geneza la Apocalipsa şi nu vei găsi niciodată un înger de gen feminin (sau îngeri irlandezi, sau îngeri negri, dacă e vorba de-aşa!). Fiecare înger pe care îl vedem în Biblie este un bărbat tânăr.

Ceea ce este susţinut suplimentar de faptul că Hristos al nostru (care este evident masculin) este numit Îngerul lui Dumnezeu (Galateni 4:14, Fapte 27:23). Mulţi învăţaţi ai Bibliei simt de asemenea că „îngerul Domnului”, menţionat de 52 de ori în Tenakh (Vechiul Testament) (Geneza 22:11, Numeri 22:24, Judecători 2:4, Judecători 6:11, Isaia 37:36 etc.), este de fapt apariţia dinaintea întrupării a lui Yeshua Hristos.

Nici nu sunt îngerii fără sex. În timp ce nu putem spune cu siguranţă dogmatică că nu există îngeri de gen feminin, ar fi straniu ca Biblia să fie tăcută cu privire la ei, dacă într-adevăr ar exista. Îngerii din Vechiul Testament sunt numiţi de mai multe ori „fiii lui Dumnezeu” (Geneza 6:2-4, Iov 1:6, Iov 38:7 etc.). Ei nu sunt niciodată numiţi „fiicele lui Dumnezeu”. Ceea ce este de asemenea semnificativ.

Este evident din mai multe versete că îngerii pot avea sentimente sexuale pentru femeile umane (vezi următoarea secţiune). Astfel, ar părea rezonabil că îngerii sunt de gen masculin.

Îngerii căzuţi

Geneza 6:2-5 ne dă prima indicaţie din Cuvântul lui Dumnezeu că îngerii ar putea păcătui împotriva lui Dumnezeu, deşi aceasta este o temă susţinută efectiv de întreaga Biblie. În timp ce nu putem spune sigur de ce a căzut fiecare înger, putem spune din acest pasaj şi din altele, că cel puţin pentru unii dintre ei, motivul a avut de-a face cu faptul că îngerii au poftit femei umane. Pasajul spune:

Geneza 6:2: „Fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase; şi din toate şi-au luat de neveste pe acelea pe care şi le-au ales.”

Geneza 6:4-5: „Uriaşii erau pe pământ în vremurile acelea şi chiar şi după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor şi le-au născut ele copii: aceştia erau vitejii care au fost în vechime, oameni cu nume. Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău.”

Deşi unii comentatori ai Bibliei vor încerca să vă spună că „fiii lui Dumnezeu” nu erau îngeri, ci doar „linia evlavioasă a lui Set”, exegeza logică nu susţine un asemenea concept. Nicăieri în Vechiul Testament nu sunt numite fiinţele omeneşti „fiii lui Dumnezeu”, pentru vreun motiv. De asemenea, nu a existat cu adevărat niciodată vreo „linie evlavioasă” de la nimeni. Apare clar că nepoţii lui Set erau cam la fel de răi ca nepoţii oricui altcuiva, cu excepţia lui Noe (Geneza 6:9) şi bineînţeles Enoh (Geneza 5:18-24). Că acest pasaj se aplică îngerilor este confirmat de alte două versete.

Iuda 6:7, care vorbeşte despre îngeri care „nu şi-au păstrat vrednicia” [„nu şi-au păstrat prima stare”, versiunea engleză] pentru că ei, precum sodomiţii, au poftit „după trupul altuia” [„carne străină”, versiunea engleză, n.tr.]. Suntem o „specie” cu totul diferită decât îngerii! 2 Petru 2:4-11 pare să vorbească despre acelaşi eveniment, deşi în mod mai puţin direct.

Apoi există un pasaj care intrigă în 1 Corinteni 11:10: „De aceea, femeia, din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un semn al stăpânirii ei.” Discutat în contextul conducerii, versetul este cel puţin confuz, numai dacă nu este citit în contextul din Geneza 6. El spune că femeile care îşi propun să facă ceva, fără o acoperire spirituală potrivită asupra lor (stăpânirea unui bărbat sau pastor) – sau chiar poate fără o acoperire fizică a capului – sunt ademenitoare pentru îngerii care sunt ispitiţi de Satan să cadă prin păcat sexual.

Această „cădere” a îngerilor cu siguranţă s-a întâmplat înainte de potop, şi evident s-a întâmplat şi după aceea (observaţi fraza „şi chiar şi după ce” din Geneza 6:4). Unirea femeilor cu îngerii pare să fi produs „uriaşi” şi „oameni cu nume”. (Vezi nota de final 2.) Au existat uriaşi după potop (evident Goliat şi alţii, ca anachimii şi emimii) – vedeţi Numeri 13:33, Deuteronom 2:11, 3:11 etc.). Mai mult, avem avertizarea lui Pavel către biserica din Corint, tocmai menţionată. Deci aparent chestiunea îngerilor care au căzut cu „fiicele oamenilor”, nu este doar o notă de subsol istorică. Poate se mai întâmplă şi astăzi.

Bineînţeles, există şi alte motive pentru care au căzut îngerii (sau vor cădea). Cel mai notabil pasaj care vorbeşte despre aceasta este în Apocalipsa 12:7-9. El vorbeşte despre dragonul şi îngerii lui, luptând împotriva lui Mihail şi a îngerilor lui, dragonul şi îngerii lui fiind aruncaţi afară. Comentatorii diferă în interpretarea dacă este un eveniment care deja s-a întâmplat, sau dacă urmează să vină. Detaliul important este că pare să arate un anumit fel de mare dezertare (o treime din armata angelică – Apocalipsa 12:4).

Înşelând pe cei creduli

Aspectul esenţial este că există astăzi îngeri căzuţi, care se deghizează frecvent ca îngeri aleşi (buni). De aceea există o cantitate atât de uriaşă de materiale ciudate despre îngeri în secţiunile New Age şi Spiritualitate ale oricărei librării. În cele mai multe cazuri, cărţile trimit un mesaj asemănător celui de la televiziune şi din filme, despre care am discutat deja, sau chiar mai rău. Uneori ele sunt în acord cu experienţa în apropierea morţii sau cu experienţa morţii clinice (care este un subiect în afara scopului broşurii de faţă).

Asemenea îngeri sunt întotdeauna zugrăviţi ca protectori sau ca aducând mesaje superficiale, sentimentale despre Dumnezeu şi viaţa de dincolo. De obicei sunt destul de diferiţi de îngerii biblici, care în mod invariabil inspiră groază şi teamă. Aceşti îngeri şi cărţile despre ei, invariabil evită să discute despre judecată, păcat, iad sau puterea răscumpărătoare a sângelui lui Isus Hristos. Ceea ce înseamnă că oamenii care le citesc simt o căldură impură, care invariabil devine semnificativ mai fierbinte când sfârşesc în iad!

Sfatul cu privire la toată această literatură „angelică” este acelaşi ca cel din zilele lui Pavel. Nu ar trebui să devenim prea implicaţi cu îngerii, în termenii încercării de a comunica cu ei sau de a ne ruga lor. Amintiţi-vă avertizarea lui Pavel menţionată mai devreme, din Coloseni 2:18!

Adevărat, îngerii aleşi ai lui Dumnezeu doresc să rămână în fundal şi nu doresc să atragă atenţia asupra lor înşişi. Nici nu doresc să fie veneraţi sau să ne rugăm lor. În termenii mesajului pe care îl aduc, fie într-o carte, fie într-un video sau într-o emisiune de televiziune, amintiţi-vă sfatul lui Pavel:

Galateni 1:8: „Dar, chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema!”

O avertizare similară este clară în Vechiul Testament:

Isaia 8:20: „La Lege şi la mărturie! Căci dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.” [„La Lege şi la mărturie: căci dacă ei nu vorbesc aşa, este fiindcă nu este lumină în ei”, versiunea engleză, n.tr.]

Astfel, nu avem nevoie de îngeri ca să ne predice sau să ne înveţe, fiindcă avem „cuvântul prorociei făcut şi mai tare” (2 Petru 1:19) – Sfânta Biblie (vedeţi şi Evrei 2:2). Îngerii nu vor învăţa pe alţii nicio doctrină – cel puţin nu până la Apocalipsa 14:6.

Ceea ce nu înseamnă a spune că atunci cânt este nevoie, un copil al lui Dumnezeu nu poate primi o avertizare sau o instrucţiune de la un înger, cum a primit Iosif (Matei 2:13), dar probabil aceasta nu va fi de natură doctrinară. Dacă este, asiguraţi-vă şi cercetaţi-o atent conform Cuvântului lui Dumnezeu. Niciun înger nu va contrazice vreodată Cartea Dumnezeului care l-a trimis.

Cercetând spiritele

Cred, de asemenea, că dacă ne aflăm în faţa unui înger cu un mesaj, este perfect acceptabil să-l somăm în Numele lui Isus. Prin aceasta vreau să spun politicos, dar ferm (vedeţi Iuda 9 şi 2 Petru 2:11), cerându-i să se identifice cu „Dumnezeul” în al cărui Nume vine. Dacă nu mărturiseşte că Isus Hristos este Însuşi Dumnezeul Atotputernic venit în carne, atunci porunciţi-i să se îndepărteze, în Numele lui Isus. Dacă Îl mărturiseşte cu adevărat pe Isus ca Dumnezeu venit în carne, atunci probabil puteţi presupune că este un înger ales.

Totuşi, cred cu adevărat că întâlnirile angelice sunt relativ neobişnuite. Cred și că de multe ori am fost ajutaţi de îngeri (adesea într-o formă umană umilă), chiar fără să ştim (Evrei 13:2). Dumnezeu şi providenţa Lui pentru noi sunt mai minunaţi decât ne putem imagina vreodată. Laudă Numelui Său!

Amintiţi-vă doar, înainte de a crede ceva spus de un înger (sau dintr-o carte care se presupune că este despre îngeri), evaluaţi în întregime acel ceva cu Cuvântul clar al lui Dumnezeu!

Note finale

1. Angels and Insights de Daniel Howard Cerone, TV GUIDE, p. 45, 29 martie-4 aprilie, 1997.

2. Pentru mai multe despre acest subiect, vedeţi cartea noastră Space Invaders, 1996, With One Accord Publishers, disponibilă la misiunea noastră.

[William J. Schnoebelen, Straight Talk #14 On Angels. Copyright © 2011 William J. Schnoebelen. Tradus şi publicat cu permisiune.]

de Dante Fortson

Săptămâna aceasta a fost o săptămână destul de ciudată pentru mine, deci vă voi împărtăşi câteva experienţe spirituale foarte personale. Pe lângă cele despre care voi vorbi astăzi, o doamnă m-a contactat fiindcă soţul ei experimentează manifestări demonice, iar ei vor să ştie cum să le oprească. Sper că această postare îi va ajuta pe ei, şi pe oricine altcineva care caută răspunsuri.

Mulţi dintre voi m-au auzit vorbind despre casa veche a bunicului meu, unde am început să experimentez multe activităţi supranaturale de la o vârstă foarte fragedă. Ceea ce nu am împărtăşit multor oameni, sunt evenimentele supranaturale majore care au avut loc în viaţa mea. După ce vă voi împărtăşi aceste experienţe, vă voi spune cum să opriţi să se întâmple.

Copilăria mea timpurie

La începutul anilor ’90, bunicul meu şi-a vândut casa oraşului, iar acum, exact în acel loc se află o băcănie. Înaintea băcăniei din prezent, a mai fost una, care a eşuat. M-am dus în amândouă magazinele şi niciunul din ele nu mi s-a părut în ordine din punct de vedere spiritual. Casa a dispărut, dar prezenţa este încă acolo.

Motivul pentru care aceasta are relevanţă pentru săptămâna mea, se datorează faptului că mai devreme, săptămâna aceasta, am umblat prin câteva dintre cutiile vechi ale bunicului meu. Pe când umblam prin ele, am găsit poze cu casa.

În această poză nu este vizibilă întreaga casă, ea se întindea mult mai departe în stânga, iar proprietatea avea, de asemenea, un duplex, al cărui proprietar era tot bunicul meu.

1. Este aceeaşi casă în care am simţit ceva stând deasupra mea în mijlocul nopţii.

2. Aceeaşi casă unde am auzit paşi în mijlocul nopţii, în timp ce toată lumea dormea.

3. Aceeaşi casă unde am văzut cearşafuri trase după colţ, când bunica m-a trimis să le iau din hol (numai noi doi eram în casă).

4. Aceeaşi casă unde ceva se mişca afară în jurul ei, noaptea târziu, dar a dispărut la poartă.

5. Aceeaşi casă unde am auzit vocea care mi-a spus să mă botez. De fapt, prima oară când am auzit vocea strigându-mi numele şi i-am spus bunicii mele, ea mi-a spus că era „omul rău” (expresia ei pentru diavol), şi să nu răspund.

Când am crescut, i-am spus mamei despre unele din lucrurile care mi se întâmplaseră, iar ea mi-a povestit câteva poveşti din copilăria ei. Odată, a spus ea, i-a apărut unchiul ei mort, altădată jucăriile ei au prins viaţă în mijlocul nopţii. Acea poveste m-a supărat, fiindcă mi s-au întâmplat două evenimente care mi-au implicat jucăriile. Jucăria mea Knight Rider s-a mişcat, iar eu am gândit că era cel mai grozav lucru, până am încercat să-i arăt mamei şi nu s-a mişcat. Pe vremea aceea nu m-am gândit la aceasta. Acum ştiu ce se întâmpla. Al doilea eveniment a fost ursuleţul meu Ruxpin, care vorbea fără baterii. Aceasta m-a speriat, şi l-am distrus.

Descoperirea voodoo

Mătuşa mea locuise în casa aceea cu bunicii mei, în dormitorul din spate. În cele din urmă a sfârşit la cămin, iar camera era goală. Pe atunci îmi era teamă să dorm în camera aceea (de fapt în toate camerele), dar ceva nu era în regulă cu acea cameră. Într-o zi am fost indiscret şi am căutat prin câteva dintre sertarele din cameră, în timpul zilei. Am găsit o sticlă cu un fel de lichid verde şi cu o pasăre în ea. Mi-a dat fiori. Când am crescut, am descoperit că ea practicase voodoo.

Ceea ce nu am ştiut este că bunicul a păstrat toată mobila după ce a vândut casa, şi că ea a ajuns în camera de depozitat lucruri din casa în care stau eu acum. Nu am avut idee nici că era aici, fiindcă nu am avut cheie la ea până recent. De fapt până de curând nu am folosit-o. Cu câteva luni în urmă, l-am plătit pe omul care are grijă de curte să o arunce, din cauza istoriei ei. Nu am vrut să am nimic de-a face cu ea şi nu am vrut să o vând nimănui. Sper că a aruncat-o cu adevărat, spre binele lui.

Lumină după moarte

Cei mai mulţi dintre voi cunosc povestea mea despre cum am încercat să canalizez extratereştri, dar sunt câteva poveşti pe care nu le-am împărtăşit, despre casa în care am locuit în anii de liceu. Ne-am mutat într-o casă mai mare, la scurt timp după întâlnirea mea demonică „extraterestră”. Aproape imediat au început manifestările.

1. În prima noapte în care am stat noi acolo, două femei au ieşit din debara şi au vorbit cu mine în mijlocul nopţii (posibil un vis, dar foarte viu). Au plecat chiar înainte de răsărit.

2. Odată l-am auzit pe frăţiorul meu urcând în fugă scările şi trântind uşa în mijlocul zilei, dar câteva minute mai târziu el a intrat în casă, deci nu am idee ce a fost aceea.

3. Televizorul se deschidea singur şi orice tablou era atârnat deasupra şemineului, cădea după câteva zile.

4. Într-o după-amiază, în timp ce dormeam, am fost ţinut ca să nu mă ridic, am văzut umbre zburând deasupra mea şi am auzit râsete în timp ce se întâmplau acestea.

De departe, cele trei experienţe din casa aceea care au fost cele mai tulburătoare, au avut loc în primul meu an de liceu. Sunt sigur că cei mai mulţi dintre voi îşi amintesc de jucăriile Furby (care erau deja înfiorătoare), ei bine, mama obişnuia să le colecţioneze. Într-o zi jucam şah pe computer, iar una din ele a spus dintr-odată „plictisitor”. Apoi i s-au alăturat toate. După ce i-am spus mamei ce s-a întâmplat, le-a pus în spaţiul de depozitare de deasupra garajului, care se întâmpla să fie sub podeaua mea. Dintr-un oarecare motiv, bateriile au murit toate în acelaşi timp, şi toate au început să vorbească cu „vocea jucăriei Moartea”, care sună demonic. Aceasta s-a întâmplat sub podeaua mea, timp cam de o săptămână.

Următoarea experienţă a avut loc într-o dimineaţă în jur de 6 a.m. Mama a spus că vine să mă trezească, fiindcă ceasul meu deşteptător suna, dar m-a auzit vorbind într-o altă limbă în camera mea, ceea ce a speriat-o, aşa că m-a lăsat pur şi simplu în pace. Nu-mi pot aminti conversaţia, dar a avut loc. Faptul că mama m-a auzit vorbind într-o limbă care a speriat-o, mi-a confirmat că probabil a fost mai mult de un vis.

În sfârşit, după ce a murit bunica, lumina de la intrare a început să se aprindă singură. Ne-am gândit că ceva nu era în ordine cu dispozitivul folosit pentru reglarea intensităţii luminii, dar el funcţiona bine. Cel mai straniu lucru era că atunci când reglam lumina, după câteva minute ea revenea la intensitatea maximă. Ar fi putut fi probleme electrice, dar era ciudat.

Casa mea bântuită

În anul 2006 mi-am vândut apartamentul şi am cumpărat o casă. Am avut rezerve cu privire la ea din prima zi în care am văzut-o, dar mi-am ignorat sentimentele şi am cumpărat-o oricum. Ar fi trebuit să ştiu mai bine, pe baza tuturor experienţelor mele dinainte.

1. Radioul se deschidea singur în timpul nopţii.

2. Limba de la televizor era schimbată de la engleză la spaniolă. Când am schimbat-o înapoi, în dimineaţa următoare era în franceză.

3. Am construit un studio de înregistrare în casă pe când eram încă implicat în muzică, şi întotdeauna aveam sentimentul că cineva era acolo cu mine.

4. Un prieten de-al meu mi-a spus că un „glas de femeie” i-a zis să iasă din baia mea într-o noapte, iar eu nu-i spusesem niciodată nimic despre ce se întâmpla în casă.

5. Când soţia mea şi-a rupt glezna, în mijlocul nopţii cârjele ei au fost aruncate de uşă, făcând-o să creadă că era cineva în casă, care încerca să intre în camera noastră. M-a trezit din somn şi m-am dus imediat să verific casa. Am întrebat-o cum a ajuns cârja la uşă şi nu a ştiut.

6. În momente aleatoare în timpul nopţii, ceva ne închidea televizorul din cameră. I-am spus soţiei mele că eu am setat accidental cronometrul, dar era o minciună. Am rămas treaz într-o noapte şi am observat o umbră în cameră, chiar înainte de a-l închide. L-am deschis, şi imediat a fost iar închis.

7. Am împărtăşit această experienţă mai înainte, dar am văzut broaşte uriaşe, de mărimea unui câine mare, sărind prin casă, în timp ce experimentam paralizie în somn.

8. Într-o noapte soţia mea a crezut că mă aude intrând în casă, închizând uşa şi mergând direct în cameră cu cheile, dar când s-a uitat, nu era nimeni acolo. M-a strigat, iar eu eram în casa unui prieten, după colţ.

Cele două evenimente finale au fost picătura care a umplut paharul şi au grăbit mutarea noastră din casă. Într-o noapte am venit acasă şi am găsit uşa dublă de sticlă de la intrare larg deschisă. Am crezut că intrase cineva în casă, dar nu era sticlă spartă. Uşa a fost deschisă şi descuiată din interior, şi lăsată larg deschisă.

În sfârşit, într-o noapte, în timp ce şedeam în biroul meu, am auzit zgâriind la fereastră. Nu m-am gândit la asta, fiindcă erau pisici în vecinătate. Cam după o oră, a devenit cam înfiorător. Lumina cu senzor de mişcare, din curtea din spate, s-a aprins şi nu s-a închis întreaga noapte. Era setată la cinci minute, deci trebuia să se închidă singură. În noaptea următoare lumina a căzut. Prietena mea de pe vremea aceea (actuala mea soţie) a aprins lumânările şi am stat pur şi simplu aşteptând. La un anumit moment îmi amintesc că am avut nevoie să aduc ceva din birou, iar când am intrat acolo, lumânarea mea a început să se stingă. Când m-am întors în cameră, şi-a revenit. Am făcut aceasta de două ori, ca să fiu sigur. I-am spus soţiei mele că nu am putut găsi ce căutam. Atunci s-a dus ea, iar când s-a întors în cameră, a zis că lumânarea ei s-a stins în cameră, şi că nu vroia să stea în casă fără lumină.

Mulţimea acestor experienţe au condus la interesul meu pentru supranatural. Mare parte din cercetarea mea a fost făcută în efortul de a-mi înţelege propriile circumstanţe. Acum vă voi împărtăşi cum să faceţi ca aceste experienţe să se oprească.

Cum să opreşti experienţele demonice

Nu voi susţine că sunt expert în oprirea acestor evenimente, fiindcă unele sunt mai greu de oprit decât altele. Luaţi această listă ca pe o listă de sugestii, cu excepţia primelor trei. Pe acelea le puteţi lua ca învăţătură biblică. Restul sunt doar sfaturi bune.

1. Nu accepta de la oameni ca daruri, obiecte religioase ciudate. Prinzătoare de vise, statuete, păpuşi voodoo etc. Nu cunoşti istoria acestor obiecte şi ele pot să aibă legături spirituale.

2. Mustră-le în Numele lui Isus, Ieşuah, sau în orice Nume al Său în limba ta. Dumnezeu nu este legat de limbajul omenesc.

3. Posteşte dacă trebuie. Isus a făcut clar că unele tipuri de spirite cer post şi rugăciune.

4. Dacă ceva se manifestă, nu comunica cu acel ceva deloc, chiar dacă arată ca un membru de familie mort sau ca un prieten mort. Nu sunt ei.

5. Roagă-te toată ziua. Fă-ţi obiceiul de a te ruga tot timpul zilei, chiar şi numai pentru câteva secunde.

6. Binecuvântează fiecare cameră din casa ta, binecuvântează familia ta, binecuvântează munca ta, binecuvântează vehiculul tău etc.

7. Cere-I lui Dumnezeu să închidă orice uşi spirituale de care ştii sau nu ştii.

8. Încetează să foloseşti cărţi de tarot, să te joci cu plăcile ouija, nu consulta mediumii, nu te lăsa hipnotizat şi nu fă nimic ce implică comunicare cu spiritele sau predarea controlului minţii sau trupului tău, altor oameni.

9. Nu-ţi umple duhul cu imagini demonice. Da, „morţii care umblă” şi jocul „Chemarea datoriei” în manieră zombi, sunt incluse aici. Filmele de groază, spectacolele de televiziune şi reclamele care îşi fac mintea să înceapă să hoinărească în mijlocul nopţii. Cu cât priveşti mai puţin, cu atât mintea ta hoinăreşte mai puţin. Eu fac asta de ani de zile şi dorm mult mai bine.

10. Ai grijă cu cine pierzi timpul. Dacă ai prieteni cărora le place să se joace în orice fel cu contactarea spiritelor, aceasta poate începe să se „infiltreze” în viaţa ta.

11. Cere altora să se roage pentru tine. Niciodată nu ai destulă acoperire spirituală.

12. Caută ajutorul unei misiuni de eliberare legitime, care se bazează pe Biblie. Verifică tot ce spun ei cu Biblia, iar dacă ceva nu este în acord cu ea, stai departe de ei.

Dacă tu sau cineva cunoscut ţie, aveţi nevoie de rugăciune din cauza activităţii spirituale, te rog simte-te liber să laşi un comentariu. Dacă citeşti aceasta şi vezi că cineva solicită rugăciune, opreşte-te un moment şi roagă-te pentru acea persoană. Fă cunoscută această postare, ca să putem avea cât mai mulţi oameni care se roagă. Războiul este real şi toţi avem nevoie de cât de mult ajutor putem obţine.

„Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.” – Efeseni 6:12

[Minister Dante Fortson, 12 Ways To Stop Demonic Activity, Hauntings, and Spiritual Manifestations. Copyright © 2013 Minister Dante Fortson. Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.ministerfortson.com, unde nu mai este disponibil.]

de Bill Schnoebelen

Întotdeauna a existat o controversă cu privire la natura îngerilor şi demonilor. Mulţi credincioşi se află sub impresia că îngerii căzuţi sunt acelaşi lucru cu demonii. Este extrem de important să înţelegem cum concepţiile greşite în această privinţă pot conduce la erori tactice în domeniile luptei spirituale, deci să examinăm această temă cu atenţie!

Mai întâi, trebuie să recunoaştem că Biblia nu ne revelează multe despre natura fiinţelor angelice – şi chiar şi mai puţin despre demoni (sau diavoli, cum sunt numiţi în Biblia King James). Să ne adâncim în Cuvântul Viu ca să vedem ce spune cu adevărat!

Traducătorii inspiraţi ai Bibliei King James au ales să traducă cuvântul grecesc daimonion (Concordanţa Strong #1140) ca diavol. Cele mai multe traduceri moderne preferă să translitereze mai îndeaproape cuvântul, ca demon. Aici este problema. În timpul Greciei antice, cuvântul daimon avea câteva înţelesuri diferite. El poate să însemne un diavol sau un dumnezeu, precum ne spune Strong; dar misticii greci păgâni (şi ocultiştii medievali) îl foloseau cu sensul de geniu păzitor, un fel de maestru spiritual de nivel înalt sau ghid spiritual!

Traducătorii King James îşi cunoşteau istoria destul de bine, pentru a cunoaşte acest sens echivoc al cuvântului daimon. Unii dintre ei erau probabil contemporani cu renumitul maestru ocult şi spion Dr. John Dee, vrăjitor al Reginei Elisabeta I. El susţinea că un asemenea daimon, numit Enoch, i-a apărut în timpul unui ritual magic ceremonial de nivel înalt, şi i-a dat un întreg sistem elaborat de magie numit Enochian. Acest set periculos, eficace de artefacte magice este atât de malign, încât Cheile sau Strigătele Enochiene au fost introduse în a patra ediţie a infamei Biblii satanice, publicată prima dată în 1966.

Traducătorii Bibliei ştiau că ar exista pericolul ca cititorii să construiască greşit înţelesul cuvântului demon (ca să însemne geniu păzitor sau ghid spiritual, ceva mai degrabă pozitiv decât ceva împotriva Tatălui Luminii), şi astfel au ales în mod înţelept traducerea cuvântului ca diavol. Aceasta a arătat preştiinţă din partea lor, deoarece odată cu apariţia revoluţiei oculte în anii şaizeci şi a mişcării New Age în anii optzeci, termenul daimon a găsit o nouă răspândire printre ocultişti, eretici şi apostaţi. Acesta este motivul pentru care cele mai multe Biblii moderne traduc cuvântul ca demon.

În orice caz, haideţi să examinăm puţinul pe care îl putem găsi în Sfânta Biblie. Aflăm din Biblie că îngerii, fiinţele cereşti de rangul cel mai de jos, apar întotdeauna ca bărbaţi umani. Nu au aripi. Aici nu iau în considerare apariţiile fiinţelor celeste de rang mai înalt ca ofanimii [sau roţile, cunoscute şi ca tronuri, din viziunea din Daniel 7:9, n. tr.] şi heruvimii (găsiţi în Ezechiel 1 şi în alte părţi) şi serafimii (găsiţi în Isaia 6). Cei mai mulţi cercetători ai angeologiei biblice găsesc că există o ierarhie de fiinţe celeste, îngerii fiind cei mai neînsemnaţi, iar heruvimii şi serafimii fiind cei mai importanţi. Numărul diferitelor specii angelice diferă, depinzând de felul în care cercetătorul Bibliei interpretează anumite pasaje; dar numărul este de obicei cam de nouă sau zece. Pe lângă fiinţele celeste deja menţionate, există de asemenea arhangheli, tronuri, dregătorii, stăpâniri, puteri şi virtuţi. Toate aceste fiinţe au locul lor şi îndatoririle lor la curtea cerească. Care sunt exact acele îndatoriri este subiectul multor speculaţii – dar există puţină certitudine.

Din toate acestea avem informaţii că îngerii sunt văzuţi întotdeauna în Scriptură ca figuri masculine fără aripi. De obicei sunt de dimensiune normală, ca să fie confundaţi cu bărbaţii. Din afirmaţiile făcute de Ieşuah, cei mai mulţi au ajuns să înţeleagă că îngerii sunt cumva analogi în natură cu trupurile înviate pe care le vom avea noi (dacă suntem născuţi din nou) după judecata finală (Matei 22:30, Marcu 12:25 şi Luca 20:34-35).

Ştim că vom avea trupuri ca trupul înviat al lui Ieşuah de carne şi oase – probabil păstrând combinaţia noastră trup-suflet-duh de pe pământ, dar cu un trup indestructibil. Observaţi că Isus spune în Luca 24:39:

„Uitaţi-vă la mâinile şi picioarele Mele, Eu sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi: un duh n-are nici carne, nici oase, cum vedeţi că am Eu.”

Aici El ne spune că trupul Lui înviat are carne şi oase, dar evident, sânge nu. De ce? Deoarece carnea şi sângele nu pot moşteni Împărăţia (1 Corinteni 15:50). Ca dovadă suplimentară, observaţi că în existenţa dinainte de cădere din Grădină, Adam spune despre noua lui soţie că ea este „os din oasele mele şi carne din carnea mea” (Geneza 2:23). Nu este menţionat niciun sânge, chiar dacă expresia obişnuită este „carne şi sânge”.

Deci îngerii sunt ca bărbaţii, cu trupuri indestructibile de carne şi oase, fiinţe glorificate (cel puţin până cad). Când îngerii cad, pierd contactul cu Sursa frumuseţii, harului şi puterii. Mulţi cred că ei devin muritori şi încep să se deterioreze în înfăţişare. Înţelegeţi, nu există vreo referinţă biblică despre un înger (căzut sau altfel) care să preia controlul asupra unei persoane sau să o posede.

Pe de altă parte, diavolii (sau demonii) nu sunt descrişi în Biblie, în afară de acţiunile lor. Ei iubesc murdăria, moartea, decăderea, nuditatea publică, obscenitatea, depravarea şi nebunia. Ei par, de asemenea, să aibă afinitate pentru apă. Diavolii IUBESC plăcerea carnală şi de aceea preiau controlul asupra oamenilor. De aceea diavolii din bărbatul demonizat din Gadareni (Luca 8 şi Marcu 5) L-au implorat pe Mântuitorul să-i trimită într-o turmă de porci. Cel puţin acolo ar fi putut să se dedea la poftele lor depravate.

Aceşti diavoli intră în oameni, îi domină şi îi controlează şi îi manipulează – în special pe oamenii nemântuiţi. Deşi nu este central pentru acest articol, este nevoie să punctez ceva aici: Credincioşii cu adevărat mântuiţi în Ieşua pot să aibă un diavol în ei. Ei pot de asemenea să fie chinuiţi de diavoli în afara trupului. Dar nu pot fi posedaţi! Mulţi predicatori şi creştini se află sub impresia greşită că dacă sunt născuţi din nou, nu pot să aibă un diavol. Nu este adevărat. Pentru o discuţie mai profundă despre aceasta, vedeţi cartea mea Sânge pe uşorii uşii. Dar ajunge să spun că pentru multe motive, un credincios adevărat poate să aibă un demon, din cauza păcatului generaţional sau a implicării în ocultism înainte de mântuire, sau a unui păcat serios, de exemplu.

Spre deosebire de îngeri, diavolii au aripi. Aceasta este evident din anumite tipologii biblice unde sunt asemănaţi cu păsările (Proverbe 26:2, Eclesiastul 10:20, Isaia 46:11, Ieremia 5:27, Plângeri 3:52, Matei 13:32 şi Apocalipsa 18:2). Fiindcă Duhul Sfânt a binecuvântat misiunea noastră cu darul spiritual al deosebirii duhurilor (1 Corinteni 12:10), eu am văzut demoni de multe ori. Sunt micuţi – uneori între dimensiunea unei musculiţe şi a unui ţânţar. Aceasta are sens, fiindcă le permite accesul uşor la o persoană nebănuitoare.

Luaţi în considerare, diavolii pot să le apară ca mari şi înfricoşători oamenilor, dacă este în folosul lor, dar este o iluzie. Când eram vrăjitor invocam diavolii şi ei arătau terifiant, ca ceva din cel mai rău coşmar al tău. Dar totul este înşelătorie şi confuzie, cu intenţia de a-i înşela pe cei proşti. De fapt ei sunt destul de mici. Deoarece m-am rugat pentru oameni în ultimii 25 de ani, am văzut literalmente nori de diavoli în jurul capului unei persoane, încercând să o împiedice să audă Evanghelia.

Deci aici este dificultate problemei. Este evident că un diavol este destul de mic pentru a intra într-o persoană şi a prelua controlul ei. Un înger căzut nu este. Un înger căzut are un trup, suflet şi duh – s-ar părea – dacă îngerii sunt similari cu ceea ce vom fi într-o zi în glorie. Un complex trup-suflet-duh nu poate locui într-un alt complex trup-suflet-duh.

Deci diavolii sunt pionii, soldaţii pedeştri în armata iadului. Îngerii căzuţi sunt ca ofiţerii de rang mai înalt. Dacă diavolii nu sunt îngeri căzuţi, atunci de unde vin diavolii? De fapt, Biblia nu spune. Totuşi, ne putem folosi înţelepciunea doar pentru a teoretiza.

Înţelepţii evrei antici au nişte teorii care spun de unde vin demonii, dar bineînţeles aceasta nu este Sfânta Scriptură. Unii învaţă că demonii vin din Lilith, presupusa primă soţie a lui Adam. Povestea spune că Lilith a fost făcută, ca Adam, din praful pământului. Cei doi, fiind bărbat şi femeie, au fost aşezaţi în Grădină, dar Lilith nu s-a supus lui Adam. Deci Adam s-a dus la Yahuwah şi a cerut divorţul (amintiţi-vă, aceasta nu este în Biblie).

Se crede că Cel Atotputernic a alungat-o pe Lilith din Grădina Edenului, dar ea era însărcinată. Furioasă din cauza nedreptăţii percepute, a născut, iar apoi a izbit capul copilului de stânci, lângă Fluviul Eufrat. Din acel act, milioane de diavoli au năvălit în lume. De aceea Lilith este o căpetenie (sau poate varianta feminină a unei căpetenii) peste avort şi infanticid. Pentru mai multe despre legenda lui Lilith, vedeţi cartea mea Romanţând moartea. Eu unul nu cred că aceasta este originea diavolilor. Poveste slujeşte doar pentru promovarea ideii unei zeităţi lipsite de inimă, misogine.

O altă teorie este că păcatele serioase, precum crima, generează diavoli ca forme ale gândului, care preiau pe cont propriu controlul unor vieţi, prin puterea sângelui vărsat. Alţi rabini învăţă de asemenea că nenumăraţi diavoli sunt eliberaţi când bărbaţii abuzează de ei înşişi.

Teoria pe care o favorizez eu este că diavolii sunt spiritele nefillimilor (urmaşii îngerilor căzuţi) înecaţi la potop. Pentru că nefilimii erau jumătate îngeri, au dobândit un gen straniu de jumătate de viaţă dincolo de moarte, şi sunt folosiţi de Cel Rău ca să ispitească şi să chinuiască omenirea. Operăm aici fără informaţii scripturale, deci tot ce putem face este să presupunem, rugându-ne. Yahuwah evident nu a crezut că era important să ştim de unde vin diavolii, altfel ne-ar fi spus.

Ceea ce învaţă cu adevărat clar Biblia este că putem avea victorie asupra domeniului demonic prin puterea sângelui, prin Cruce şi în Numele lui Isus Hristos (Marcu 16:17, Iacov 4:7)! Orice credincios are autoritate asupra diavolilor şi putem cu încredere să luăm acea autoritate, ca să-i scoatem din vieţile noastre şi din vieţile familiei noastre. Aleluia!

Pentru mai multe informaţii despre aspectele luptei spirituale, despre îngeri şi domeniul demonic, puteţi vizita site-ul nostru şi veţi găsi materiale care pot fi downloadate gratuit, ca şi cuprinzătoarea noastră carte Sânge pe uşorii uşii. Cu cât înţelegem mai bine terenul luptei spirituale, cu atât mai eficienţi suntem ca trupe în armata Stăpânului nostru Ieşuah. De prea mult timp înşelătorul a stricat nenumărate vieţi ale unor suflete preţioase! Cu o înţelegere mai mare, cu umilinţă şi rugăciune, putem cere victoria care, în dreptatea Lui, este a noastră!

[William J. Schnoebelen, The Mystery of Angels and Devils. Copyright © 2013 William J. Schnoebelen. Tradus şi publicat cu permisiune]

Serafimii („de foc, cei care ard”) sunt fiinţe angelice asociate cu viziunea profetului Isaia despre Dumnezeu în Templu, când Dumnezeu l-a chemat la lucrarea profetică (Isaia 6:1-7). Isaia 6:2-4 ne spune: „Serafimii stăteau deasupra Lui şi fiecare avea şase aripi: cu două îşi acopereau faţa, cu două îşi acopereau picioarele şi cu două zburau. Strigau unul la altul şi ziceau: «Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui!» Şi se zguduiau uşiorii uşii de glasul care răsuna, şi casa s-a umplut de fum.” Serafimii I se închină lui Dumnezeu în mod continuu.

Isaia capitolul 6 este singurul pasaj din Biblie care menționează în mod specific serafimii. Fiecare serafim avea şase aripi. Două le foloseau pentru a zbura, două pentru a-şi acoperi picioarele şi două pentru a-şi acoperi faţa (Isaia 6:2). Serafimii zburau în jurul tronului pe care stătea Dumnezeu, cântând laudele Lui, chemând atenţie specială asupra gloriei şi măreţiei lui Dumnezeu. Aceste fiinţe par a sluji ca agenţi de purificare pentru Isaia, când acesta şi-a început lucrarea profetică. Unul dintre ei a pus un cărbune aprins pe buzele lui Isaia rostind cuvintele: „Iată, atingându-se cărbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este îndepărtată şi păcatul tău este ispăşit!” (Isaia 6:7). Asemenea heruvimilor, serafimii sunt în mod specific focalizaţi pe închinarea faţă de Dumnezeu.

[Sursa: www.gotquestions.org. Copyright © Got Questions Ministries.]

de Nancy Kurrack

Ca elev la liceu, Dean Ogden era interesat în principal de matematică şi ştiinţe. Totuşi, în timpul ultimului an, un joc i-a deschis ochii pentru supranatural – placa ouija.

„Eram într-adevăr sceptic fiindcă m-am gândit că poate ceilalţi oameni pur si simplu o mişcau. Dar apoi, când am început să o folosesc eu, am realizat că nu eu eram cel care o făcea, iar răspunsurile care veneau erau reale”, îşi aminteşte Dean.

După ce a trecut de douăzeci de ani, forţele supranaturale îi conduceau viaţa. La casa unui prieten, într-o noapte, un spirit şi-a făcut cunoscută prezenţa. Dean s-a îndreptat spre scară pentru a confrunta orice era acolo.

„Părea ca şi cum ceva zbura prin aer, şi m-a înşfăcat, şi a început să mă strângă în jurul pieptului. Iar în mintea mea puteam simţi că îmi spunea că ceea ce făcusem era greşit şi că nu ar trebui să mai fac din nou aşa ceva.”

Acum Dean era hotărât să mediteze cu mai multă fervoare pentru a-şi mări puterile oculte. S-a concentrat pe zeiţa mitică Ishtar.

„Mă duceam în păduricea care era în jurul casei părinţilor mei şi simţeam cu adevărat că mă conectam mai mult cu ea, şi că prin acea conexiune câştigam tot mai multă putere”, spune el.

Dovada puterilor supranaturale mărite ale lui Dean a venit când a fost capabil să se proiecteze astral în casa mentorului său.

„Am simţit cu adevărat că prezenţa mea era acolo, şi am avut simţământul a ceea ce se întâmpla. Nu a durat foarte mult, dar data următoare când am vorbit cu ea, m-a întrebat: «Ce am făcut?» A spus: «Nu ştiu ce s-a întâmplat, dar am ştiut.» A ştiut că eram în casa ei.”

În culmea puterii lui supranaturale, Dean a primit două lovituri traumatice. Prietena lui de câţiva ani a rupt relaţia cu el, iar mătuşa şi unchiul lui preferaţi au fost omorâţi într-un accident de maşină.

„Simţeam că nimeni nu era acolo, aproape ca şi cum eram abandonat, şi astfel, în acel punct, mă simţeam doar confuz, fiindcă avusesem control toată viaţa mea, iar acum că acesta îmi fusese luat, nu era loc unde m-aş fi putut duce să-l iau înapoi”, spune el.

Cel mai bun prieten al lui Dean a rupt şi el relaţia cu prietena lui, dar cumva a făcut faţă în mod diferit.

„Mă luptam în fiecare zi să mă confrunt cu asta şi nu vedeam nicio speranţă la orizont, dar el [prietenul lui Dean] se recuperase aproape perfect în doar câteva săptămâni”, spune el.

Dean i-a cerut sfatul celui mai bun prieten al lui. Era fiul unui pastor, care s-a întors la credinţa lui. El a spus că Isus l-a ajutat să meargă mai departe. L-a invitat pe Dean la un studiu biblic.

„M-am simţit cu adevărat ca un outsider. Se închinau, citeau Biblia, dar când se rugau parcă mi se dăduse foc. Am simţit cu adevărat că eram pedepsit de zeiţa mea, pentru că eram într-un loc unde nu ar fi trebuit să fiu.”

Acum Dean era mai confuz ca niciodată. Astfel a încercat să se reconecteze cu Ishtar pentru răspunsuri.

„Meditam şi nimic… Nu simţeam nimic. Era aproape ca şi cum cineva îmi întorsese spatele.”

Din disperare, Dean a raţionat că va mai încerca o dată studiul biblic. De data aceasta senzaţia de ardere nu a fost atât de inconfortabilă, şi a descoperit ceva nou.

„Am descoperit pentru prima dată că puteam să citesc Biblia şi să o înţeleg, şi că îmi dădea o îndrumare pe care nu am avut-o înainte, şi că de fapt era ca şi cum mă umplea… că umplea acel gol din inima mea care îmi lipsea”, spune Dean.

Cineva i-a dat o Biblie de studiu, iar el nu a mai putut-o lăsa din mână.

„Când am citit Biblia, am realizat că puterea la care căpătasem acces, pe care o folosisem, era de la rău, şi ştiţi că nu poţi face bine cu răul. Şi aşa, în acel punct am realizat că singura putere cu adevărat bună este cea a lui Dumnezeu şi a lui Isus.”

De Halloween în 1996, Dean era conştient că amurgul marca cel mai mare potenţial pentru comunicare cu puterile supranaturale. A fost invitat să petreacă.

„Seara nu părea în ordine, aşa că am plecat. M-am dus acasă şi când am ajuns acasă, am ştiut că trebuia să iau o decizie. Cunoşteam adevărul. Cunoşteam amândouă părţile. Şi în acel punct am intrat în camera mea, şi am îngenuncheat, şi m-am rugat ca Isus să mă ierte de păcatele mele şi să preia controlul asupra vieţii mele.”

Nu numai că Dean L-a acceptat pe Isus ca Mântuitor al său în noaptea de Halloween, dar următoarea zi a fost cea mai luminoasă pe care a trăit-o vreodată.

„Am simţit că eram viu pentru prima dată”, îşi aminteşte el. „Şi am ştiut că aveam un Dumnezeu care păşea lângă mine, şi că va fi acolo neîncetat şi nu-mi va întoarce spatele niciodată.”

Dan umblă în puterea lui Dumnezeu de mai bine de zece ani. A întâlnit-o pe soţia lui, Rachel la un studiu biblic, iar acum au doi copii. El predă de asemenea la un grup de tineri la biserica lui.

„Am ştiut că era sfârşitul căutării mele, iar din acel moment am putut să mă concentrez pe creşterea în El şi pe învăţarea despre El, şi pe cufundarea în El, şi pe apropierea de Hristos, ca să pot fi mai mult ca El.”

[Tim Smith & Nancy Kurrack, Dean Ogden: A Supernatural Showdown. Copyright © Tim Smith & Nancy Kurrack. Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.cbn.com, unde nu mai este disponibil. Clic aici pentru o altă mărturie a lui Dean Ogden.]

de Tim Smith

„Am auzit un trosnet şi pocnetul gheţii care se rupea”, spune Tim. „Şi atunci s-a întâmplat. Imediat m-am scufundat. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc cu adevărat este că fratele meu a alergat la mine, m-a înşfăcat şi m-a aruncat pe gheaţă.”

Tim Thompson avea doar cinci ani când a căzut prin gheaţa unui lac îngheţat. Fratele lui, Paul l-a tras în siguranţă. Dar apoi şi el a căzut înăuntru şi s-a înecat în apa rece.

„Probabil că la o săptămână sau două după înmormântarea fratelui meu, am început să stau întins pe podea în debaraua mea, punându-mi o pătură pe piept, şi pretinzând că mă aflu întins într-un sicriu, vorbind cu fratele meu.”

Tim se ascundea în sicriul lui improvizat zi după zi, iar zilele s-au transformat în luni. Demonii au început să-l viziteze.

„Nu-i numeam demoni, pentru că nu ştiam ce erau. Deci aceştia erau prietenii mei. Literalmente comunicam cu ei în pretinsul meu sicriu.”

„Prietenii” lui Tim i-au făcut o ofertă.

„Prietenii mei mi-au spus: «Ne laşi să venim în tine? Şi îţi vom arăta lucruri mai grozave.» Şi astfel, când am zis «Da», în acel moment am putut să spun că nu mai eram aceeaşi persoană. Puteam să rostesc ceva cu gura, ca de exemplu, dacă un frate sau o soră erau răutăcioşi cu mine, sau dacă cineva îmi făcea ceva, puteam literalmente să cer unuia dintre prietenii mei să-i pună piedică, să-i taie sau să-i rănească. Puţin câte puţin, urma să aflu că puterea pe care o rosteam peste vieţile oamenilor, creştea.”

Când Tim avea zece ani, a avut viziuni demonice.

„Tatăl meu striga la mine şi am început să ne certăm, şi m-am văzut ridicând un topor şi înfingându-i-l în craniu. Şi i-am văzut capul despicându-se. Am văzut sângele şi totul. Şi am văzut literalmente asta. Şi atunci am început să realizez, nu sunt ca alţi oameni.”

Ca adolescent, Tom s-a cufundat mai adânc în ocult. A folosit cărţi de tarot şi placa ouija pentru a comunica cu demonii. Mulţi dintre prietenii demoni ai lui Tim aveau nume, precum „Rah”.

„Când vorbea Rah, toţi demonii tremurau, fiindcă toţi ştiau că avea o putere enormă. Eu ştiam că avea o putere enormă, fiindcă Rah mi-a făcut cunoscut că stă literalmente înaintea lui lucifer [prefer să nu scriu lucifer cu literă mare, voi faceţi cum vreţi] şi vorbeşte cu el.”

Tim a început de asemenea să folosească tot felul de droguri.

„Realmente m-am cufundat în metadonă, şi apoi de la metadonă am început cu cocaina. La nouăsprezece ani aveam o dependenţă severă de cocaină şi dependenţă de alcool.”

Nici drogurile, nici ocultul nu au putut umple golul din viaţa lui Tim. A încercat să se omoare tăindu-şi încheieturile mâinilor.

„Şi chiar atunci şi acolo, am simţit realmente că Îi răsplăteam lui Dumnezeu. Nu ştiu exact ce s-a întâmplat, dar am ajuns la camera de urgenţă, şi un doctor mi-a spus: «Mai aveai un minut şi sângerai până la moarte.»”

Tim hotărâse că dacă nu exista nimic mai bun în viaţă, prefera să moară. Atunci a strigat la Dumnezeu.

„Aproape de miezul nopţii, pe 13 decembrie, îngenunchind pe mâini şi picioare, am spus: «Dumnezeule, dacă eşti real, atunci omoară-mă sau arată-mi un fel de fericire.» Isus a venit prin tavan. A venit prin tavanul meu. Întreaga cameră s-a luminat. M-a îmbrăţişat, iar când m-a îmbrăţişat, m-a făcut să ştiu că a găsit că aveam valoare în mine şi că mă iubea.”

Tim I-a cerut lui Isus să vină în inima lui.

„Pentru prima oară, mânia, teama, depresia, gândurile suicidare, ura faţă de tot şi ura faţă de viaţă plecaseră. Nu aveam doar un gust al speranţei, aveam un potop de speranţă. Aveam un potop de iertare. Ştiam, stând înaintea Lui, că eram iubit cu adevărat. El m-a acceptat cu adevărat şi Îi păsa de cel care eram eu cu adevărat.”

Tim nu mai primeşte ca oaspeţi demoni şi nu mai citeşte cărţi de tarot. În schimb se întoarce către Cuvântul lui Dumnezeu.

„Isus Hristos este răspunsul. El nu este un simbol. Nu este o figurină. Este o fiinţă umană reală, care are braţele deschise larg, şi tot ce ai de spus este: «Isuse, iartă-mă de păcatul meu.»”

[Tim Smith, Tim Thompson: Dabbling in the Occult. Copyright © Tim Smith. Copyright © The Christian Broadcasting Network, Inc.]

Demonii şi eliberarea – un fost ocultist îşi face cunoscută povestea

Salutare! Sunt Reverendul Tim Thompson de pe Twitter. Cum te simţi astăzi?

Astăzi vreau să-ţi vorbesc despre posesia demonilor. Mulţi oameni nu vor să vorbească despre posesia demonică, mulţi oameni nu vor să vorbească despre demoni, în sensul că vor să vorbească doar despre experienţa paranormală. Oricum te-ai uita la ea, tot este demonică, tot este rea şi tot este greşită. Când am trecut prin eliberare, pentru că am fost cândva medium, am fost cândva profund implicat în ocultism, vrăjitorie, când am trecut prin eliberarea mea, aveam şaptezeci şi patru de demoni pe care îi cunoşteam personal după nume.

Astăzi sunt aici ca să-ţi spun că poţi fi eliberat de spiritele chinuitoare, poţi fi eliberat de bolile mintale, poţi fi eliberat de adicţia sexuală, alcoolism, consumul de droguri, poţi fi eliberat, fiindcă Isus Hristos a venit să te elibereze. El a venit să-ţi dea o viaţă mai bună.

Dacă vrei să ştii mai multe, contactează-mă pe Twitter, Tim Thompson, sau Reverendul Tim Thompson, sau pe Facebook, Tim Thompson, Tulsa, Oklahoma.

Să ai o zi binecuvântată!

Video: Demons & Deliverance-Former Psychic Shares Story