de Nancy Kurrack

Dean Ogden

Ca elev la liceu, Dean Ogden era interesat în principal de matematică şi ştiinţe. Totuşi, în timpul ultimului an, un joc i-a deschis ochii pentru supranatural – placa ouija.

„Eram într-adevăr sceptic fiindcă m-am gândit că poate ceilalţi oameni pur si simplu o mişcau. Dar apoi, când am început să o folosesc eu, am realizat că nu eu eram cel care o făcea, iar răspunsurile care veneau erau reale”, îşi aminteşte Dean.

După ce a trecut de douăzeci de ani, forţele supranaturale îi conduceau viaţa. La casa unui prieten, într-o noapte, un spirit şi-a făcut cunoscută prezenţa. Dean s-a îndreptat spre scară pentru a confrunta orice era acolo.

„Părea ca şi cum ceva zbura prin aer, şi m-a înşfăcat, şi a început să mă strângă în jurul pieptului. Iar în mintea mea puteam simţi că îmi spunea că ceea ce făcusem era greşit şi că nu ar trebui să mai fac din nou aşa ceva.”

Acum Dean era hotărât să mediteze cu mai multă fervoare pentru a-şi mări puterile oculte. S-a concentrat pe zeiţa mitică Ishtar.

„Mă duceam în păduricea care era în jurul casei părinţilor mei şi simţeam cu adevărat că mă conectam mai mult cu ea, şi că prin acea conexiune câştigam tot mai multă putere”, spune el.

Dovada puterilor supranaturale mărite ale lui Dean a venit când a fost capabil să se proiecteze astral în casa mentorului său.

„Am simţit cu adevărat că prezenţa mea era acolo, şi am avut simţământul a ceea ce se întâmpla. Nu a durat foarte mult, dar data următoare când am vorbit cu ea, m-a întrebat: «Ce am făcut?» A spus: «Nu ştiu ce s-a întâmplat, dar am ştiut.» A ştiut că eram în casa ei.”

În culmea puterii lui supranaturale, Dean a primit două lovituri traumatice. Prietena lui de câţiva ani a rupt relaţia cu el, iar mătuşa şi unchiul lui preferaţi au fost omorâţi într-un accident de maşină.

„Simţeam că nimeni nu era acolo, aproape ca şi cum eram abandonat, şi astfel, în acel punct, mă simţeam doar confuz, fiindcă avusesem control toată viaţa mea, iar acum că acesta îmi fusese luat, nu era loc unde m-aş fi putut duce să-l iau înapoi”, spune el.

Cel mai bun prieten al lui Dean a rupt şi el relaţia cu prietena lui, dar cumva a făcut faţă în mod diferit.

„Mă luptam în fiecare zi să mă confrunt cu asta şi nu vedeam nicio speranţă la orizont, dar el [prietenul lui Dean] se recuperase aproape perfect în doar câteva săptămâni”, spune el.

Dean i-a cerut sfatul celui mai bun prieten al lui. Era fiul unui pastor, care s-a întors la credinţa lui. El a spus că Isus l-a ajutat să meargă mai departe. L-a invitat pe Dean la un studiu biblic.

„M-am simţit cu adevărat ca un outsider. Se închinau, citeau Biblia, dar când se rugau parcă mi se dăduse foc. Am simţit cu adevărat că eram pedepsit de zeiţa mea, pentru că eram într-un loc unde nu ar fi trebuit să fiu.”

Acum Dean era mai confuz ca niciodată. Astfel a încercat să se reconecteze cu Ishtar pentru răspunsuri.

„Meditam şi nimic… Nu simţeam nimic. Era aproape ca şi cum cineva îmi întorsese spatele.”

Din disperare, Dean a raţionat că va mai încerca o dată studiul biblic. De data aceasta senzaţia de ardere nu a fost atât de inconfortabilă, şi a descoperit ceva nou.

„Am descoperit pentru prima dată că puteam să citesc Biblia şi să o înţeleg, şi că îmi dădea o îndrumare pe care nu am avut-o înainte, şi că de fapt era ca şi cum mă umplea… că umplea acel gol din inima mea care îmi lipsea”, spune Dean.

Cineva i-a dat o Biblie de studiu, iar el nu a mai putut-o lăsa din mână.

„Când am citit Biblia, am realizat că puterea la care căpătasem acces, pe care o folosisem, era de la rău, şi ştiţi că nu poţi face bine cu răul. Şi aşa, în acel punct am realizat că singura putere cu adevărat bună este cea a lui Dumnezeu şi a lui Isus.”

De Halloween în 1996, Dean era conştient că amurgul marca cel mai mare potenţial pentru comunicare cu puterile supranaturale. A fost invitat să petreacă.

„Seara nu părea în ordine, aşa că am plecat. M-am dus acasă şi când am ajuns acasă, am ştiut că trebuia să iau o decizie. Cunoşteam adevărul. Cunoşteam amândouă părţile. Şi în acel punct am intrat în camera mea, şi am îngenuncheat, şi m-am rugat ca Isus să mă ierte de păcatele mele şi să preia controlul asupra vieţii mele.”

Nu numai că Dean L-a acceptat pe Isus ca Mântuitor al său în noaptea de Halloween, dar următoarea zi a fost cea mai luminoasă pe care a trăit-o vreodată.

„Am simţit că eram viu pentru prima dată”, îşi aminteşte el. „Şi am ştiut că aveam un Dumnezeu care păşea lângă mine, şi că va fi acolo neîncetat şi nu-mi va întoarce spatele niciodată.”

Dan umblă în puterea lui Dumnezeu de mai bine de zece ani. A întâlnit-o pe soţia lui, Rachel la un studiu biblic, iar acum au doi copii. El predă de asemenea la un grup de tineri la biserica lui.

„Am ştiut că era sfârşitul căutării mele, iar din acel moment am putut să mă concentrez pe creşterea în El şi pe învăţarea despre El, şi pe cufundarea în El, şi pe apropierea de Hristos, ca să pot fi mai mult ca El.”

[Tim Smith & Nancy Kurrack, Dean Ogden: A Supernatural Showdown. Copyright © Tim Smith & Nancy Kurrack. Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.cbn.com, unde nu mai este disponibil. Clic aici pentru o altă mărturie a lui Dean Ogden.]