Archive for 27/05/2012

Fostul satanist Stefan: De la ură la dragoste…

Bună, sunt Stefan! Şi aceasta este povestea mea.

Am avut o copilărie bună până au divorţat părinţii mei. După aceea am scăpat cât de des posibil la prietenii mei şi am făcut tot felul de lucruri prosteşti. Am distrus maşini parcate, am ars lucruri, am pus pietre pe şinele de cale ferată, ceea ce este foarte periculos, şi am furat din magazine, doar ca să mă simt euforic.

Ca adolescent, viaţa mea a devenit chiar şi mai extremă. M-am alăturat unui grup care asculta heavy metal, credeau în diavol, aveau petreceri cu droguri, alcool şi sex. Mi-am lăsat părul să crească, purtam numai îmbrăcăminte neagră şi am început să mă rog lui Satan. I-am dat sufletul meu. Am blestemat oameni, care chiar s-au îmbolnăvit după aceea sau au încercat să se sinucidă. Am trăit cu motto-ul: „Urăşte pe toată lumea, în primul rând pe Dumnezeu şi pe tine însuţi.” Aşa că am încercat tot ce am putut ca să mă distrug: am fumat haşiş, am luat LSD, cocaină, speed, ecstasy şi am băut mult alcool.

Într-o seară, în timp ce eu şi alţi satanişti consumasem din nou o mulţime de droguri şi de alcool, aproape că am murit. Bătăile inimii mele s-au oprit şi am ştiu că venise timpul când diavolul îmi cerea sufletul. Mi-am văzut întreaga viaţă în faţa ochilor, ca pe un film. Şi am realizat în noaptea aceea că dragostea era singurul lucru care mi-a dat motivaţie şi dorinţa de a trăi. Dar ştiam că dragostea pe care o aveam nu era de ajuns. Chiar în acel moment, o voce blândă a răspuns gândurilor mele: „Isus este Cel care îţi poate da dragostea de care ai nevoie.” În situaţia mea, vroiam acea dragoste mai presus de orice altceva, şi ea a venit.

Nu-mi amintesc nimic altceva despre ce s-a întâmplat în noaptea aceea, doar că m-am trezit în dimineaţa următoare şi eram în viaţă. Întreaga cameră era plină de lumină, căldură şi dragoste, şi eram atât de mulţumitor lui Dumnezeu în inima mea că mă aflam încă în viaţă.

În următoarele săptămâni am devenit liber de ocultism şi de droguri. Dar ştiţi, cel mai bun lucru dintre toate este că El mi-a iertat păcatele. Sunt doisprezece ani de când Îl simt pe Isus în fiecare zi şi Îl urmez. El îmi satisface foamea de dragoste, semnificaţie şi acţiune, mult mai mult decât euforia pe care o căutam întotdeauna.

[Video: Stefan – From Hate to Love…]

Nancy Dunn, folosită pentru a „produce” copii pe care tatăl ei să-i sacrifice în ritualurile sataniste

Nancy Dunn, fiica unui mare preot satanist, povesteşte despre experienţele ei
Nancy Dunn

Nancy Dunn

Nancy Dunn a crescut în ceea ce părea familia americană tipică.

„Locuiam în California, tatăl meu lucra pentru industria aerospaţială, mama mea lucra pentru un doctor, şi astfel, ştiţi, în exterior totul arăta normal, dar nimeni nu ştia ce se întâmpla în spatele uşilor închise… Tatăl meu era de fapt un mare preot satanist, astfel că făcea tot felul de lucruri rele. M-a abuzat sexual, m-a luat la ritualuri satanice. Tatăl meu m-a folosit de fapt ca să produc copii, ceea ce înseamnă că am fost lăsată gravidă ca să port în pântece un copil astfel ca sataniştii să aibă un copil pe care să-l sacrifice diavolului în ritualurile lor satanice. De îndată ce am fost în stare să am un copil, am fost gravidă.”

Abuzul din casa lui Nancy a continuat în timpul adolescenţei. Copiii ei au fost aduşi pe lume de moaşe şi nu a existat o înregistrare a naşterii lor.

„Şi astfel, dacă lipseam de la şcoală săptămâni sau luni în şir, părinţii mei puteau să sune la şcoală şi nu era mare lucru, nu a existat niciodată vreo investigaţie.”

Totuşi, când avea opt ani, o vecină în vârstă s-a purtat ca o prietenă cu Nancy şi a invitat-o la biserică.

„Părinţii m-au lăsat să merg fiindcă acolo organizau un tip de probă olimpică pentru copii, unde copiii concurau şi se jucau, deci ea m-a dus la acea întâlnire şi a fost cu adevărat uimitor pentru că la vârsta 8 ani, una din doamnele de acolo mi-a vestit Evanghelia. Mi-a făcut cunoscut cine era Isus, şi chiar în acea zi, chiar în acel moment, am ştiut că acela era adevărul şi I-am cerut lui Isus Hristos să vină în inima mea.”

La vârsta de optsprezece ani s-a căsătorit cu primul bărbat care a apărut, ca să scape de mediul ei abuziv. Când căsătoria ei s-a destrămat un an mai târziu, a început să ducă un stil de viaţă promiscuu.

„Dar am devenit gravidă la douăzeci și unu de ani şi eram singură, aşa că prietena mea mi-a oferit o soluţie, un avort.”

După avort, vina şi ruşinea deciziei ei şi o revărsare de amintiri traumatice din copilărie au făcut-o pe Nancy să se întoarcă imediat la biserică.

„Îl iubeam cu adevărat pe Dumnezeu în inima mea, dar nu ştiam cu adevărat cum să umblu cu El. Aşa că m-am alăturat bisericii, am început să citesc Cuvântul lui Dumnezeu, am început să urmăresc cu adevărat o relaţie cu Tatăl meu ceresc. Când am început să renunţ la acele lucruri, erau toate acele pietre de poticnire în diferite momente, de parcă era un zid sau un sigiliu între Dumnezeu şi mine. Exista multă teamă în viaţa mea, multă anxietate în viaţa mea. Stima mea de sine era zero, întotdeauna am simţit că eram mai prejos decât murdăria, şi nu am putut să înţeleg niciodată cu adevărat de ce m-ar iubi Dumnezeu, sau ce ar putea face dragostea pentru mine.”

Nancy a căutat consiliere creştină. Consilierul ei a descoperit că suferea de tulburare de identitate disociativă, ceea ce înseamnă că avea flasback-uri atât de grave încât se fragmentase în mai multe personalităţi ca să poată rezista traumei.

„Amintirile erau compartimentate, şi astfel Dumnezeu a început să mi le aducă câte una o dată, ştiţi, Duhul Sfânt nu ne va da mai mult decât putem duce. Deci Dumnezeu chiar a condus acel proces, şi a început să mă ajute să procesez fiecare amintire. Şi am început pur şi simplu să mă bazez pe Dumnezeu pentru eliberarea mea, şi am început doar să strig la Dumnezeu cu toată puterea mea, tot timpul, pentru eliberarea mea. Şi a fost un proces cam de un an şi jumătate, în care urmam consiliere, lucrând cu acel terapeut, şi îmi amintesc că am vizitat o biserică de Ziua Sfântului Valentin. Pregăteau elementele pentru cină [împărtăşanie] şi eram nervoasă în interior, pentru că fusesem forţată să beau sânge uman în ritualurile satanice, deci sângele mi se părea aşa o nebunie. Dar L-am auzit pe Domnul vorbindu-mi, şi El a spus: Dacă vei bea sângele Meu şi vei mânca trupul Meu, te voi vindeca de orice ţi-a făcut duşmanul. Aşa că am luat cina Domnului şi totul s-a schimbat şi am devenit o persoană completă. Dumnezeu a făcut-o într-o clipă, prin cină.”

După ce a luat cina, Dumnezeu a condus-o de asemenea pe Nancy printr-un proces de iertare a tatălui ei. Următoarea dată când l-a văzut, el era pe patul de moarte.

„Era la reanimare, ei nu credeau că o să-mi poată vorbi, şi totuşi s-a ridicat în pat şi s-a pocăit faţă de mine. I-am spus: Tată, tot ce vreau să ştiu este dacă Îl cunoşti pe Isus. Iar el a spus, s-a uitat la mine şi a zâmbit, şi a zis că tocmai a spus rugăciunea păcătosului cu un vecin care era pastor. Şi lacrimile îmi curgeau pe obraji, şi am spus: Singurul lucru pe care îl vreau, este să te aud că o spui. Aşa că tatăl meu a spus rugăciunea păcătosului cu mine şi cam la şaizeci de secunde după aceea a murit şi s-a dus în rai.”

Astăzi Nancy este o susţinătoare pentru copiii abuzaţi şi neglijaţi în sistemul judiciar. Ea de asemenea a ajutat la înfiinţarea unor orfelinate în cinci naţiuni diferite şi călătoreşte prin lume pentru a-şi face povestea cunoscută şi slujeşte în lucrarea de eliberare.

„Sunt liberă, mă simt atât de liberă, mă simt atât de uşoară, mă simt atât de fericită, şi Dumnezeu mi-a îngăduit să iau parte la eliberarea altor oameni. Ştiţi, vreau doar să spun că există putere în sângele lui Isus, iar sângele nu şi-a pierdut niciodată puterea, şi nu-şi va pierde niciodată puterea. Isus nu a venit şi nu Şi-a vărsat sângele ca să rămânem în robie, a venit şi Şi-a vărsat sângele ca să fim liberi. Şi vă spun că Dumnezeu ne vrea liberi.”

[Vdeo: Daughter of Satanist High Priest Tells of Her Experiences! O fetiţă a fost folosită realmente de tatăl ei pentru a produce copii pe care el să îi sacrifice în ritualurile lui ca mare preot satanist. Pentru o a afla mai multe despre povestea lui Nancy, clic aici.]

Dean Ogden: De la ocultism la creştinism

Dean Ogden

Dean Ogden

Bună, numele meu este Dean Ogden. În copilărie nu prea am avut mult imput spiritual. Mă duceam la biserică ocazional cu bunica mea. Când am ajuns la liceu, chiar mi-au plăcut ştiinţele naturii şi matematica, şi chiar am ajuns foarte ştiinţific. Deci chiar nu am mai lăsat loc pentru Dumnezeu.

Pe la sfârşitul liceului, mi-am făcut nişte prieteni care m-au introdus în folosirea mesei ouija. Am devenit tot mai expus la ocult şi la lucrurile paranormale şi supranaturale, şi am început să văd tot mai mult latura fizică tangibilă a ceea ce se întâmplă în afara sferei noastre, şi sincer, aceasta m-a intrigat.

La câţiva ani după ce am intrat cu adevărat în paranormal, am întâlnit o doamnă care era wiccană şi practica vrăjitoria, şi chiar m-a luat oarecum sub aripa ei. Prin ea, am învăţat tot mai mult despre domeniul spiritual. Ai o entitate spirituală care, aşa cum ştim noi, creştinii, este un demon, dar din exterior este un spirit, şi este un spirit drăguţ. Deci am sfârşit prin a avea această, această minciună, deci sfârşeşti prin a avea acest poltergeist, această mască, care te face să crezi că interacţionezi cu o creatură minunată, iubitoare, când de fapt tot ce face este să te abată de la Dumnezeu şi încearcă să te pună pe un drum prin care poate să profite de tine într-un anumit moment.

Când aveam douăzeci și trei de ani, în 1996, lucrurile chiar au început să coboare spre iad. Relaţia în care eram de doi ani a început pur şi simplu să iasă de sub control. La sfârşitul ei am fost cu adevărat rănit şi chiar am ajuns în cea mai proastă situaţie posibil. În acelaşi an am primit prima mea slujbă adevărată şi şeful meu, un tip grozav, trecuse printr-o experienţă similară cu câteva luni în urmă. Era într-o relaţie care era foarte intensă şi care pur şi simplu a explodat. Şi-mi amintesc că venea la lucru în acele dimineţi, arătând foarte bolnav. Dar apoi am început să văd că era mai bine. L-am întrebat: „De ce, de ce tu eşti mult mai bine decât mine? Nu înţeleg.” El s-a uitat la mine şi mi-a spus: „Dean, este Isus.” Iar eu m-am uitat la el şi am continuat: „Nu, chiar, chiar, ce este?” Şi el a spus: „Nu, este Isus.” Şi în momentul acela am realizat: „E bine pentru el, eu am zeiţa mea, şi totul va fi bine.”

În acea lună de septembrie, eu şi familia mea am primit încă o mare lovitură: mătuşa mea şi unchiul meu au fost omorâţi într-un accident de maşină de un şofer beat. Prietenul meu Paul continua să spună: „Ei, nu vii la studiul ăsta biblic?” „Nu, nu e genul meu. Refuzam iar şi iar, şi găsind că scuzele mele nu erau prea bune, m-am dus. M-am dus la acel studiu biblic, era într-un parc auto şi era condus de Lenz Ham. Am avut o experienţă acolo care a fost chiar, cred că a fost un punct de cotitură. Era ca şi cum cineva turnase gazolină peste mine şi ardeam. Mă simţeam foarte neconfortabil şi ştiam că era din cauză că zeiţa pe care o urmam ştia că eram într-un loc în care nu ar fi trebuit să fiu şi mă învăţa o lecţie.

Aşa că am plecat în acea noapte, m-am dus acasă şi mi-am făcut ritualurile, mi-am aprins lumânările şi uleiurile şi celelalte. Nu a funcţionat. În următoarele câteva săptămâni a fost ca şi cum vorbeam cu cineva care mi-a întors spatele. Motivul pentru care nu mai funcţiona pentru mine, motivul pentru care când meditam şi mă concentram asupra zeiţei mele, motivul pentru care nu mai funcţiona, era că erau o mână de oameni care se rugau pentru mine. Iar acum îi cunosc pe fiecare dintre ei, şi ştiu cine sunt şi ştiu ce au făcut, şi sincer, atunci nu mi-a plăcut, dar acum realizez că acela a fost cel mai important lucru, că s-au rugat pentru mine.

Câteva zile mai târziu m-am hotărât să mă duc iar la acel studiu biblic, pentru că prietenul meu a tot continuat să-mi vorbească despre el. Şi acolo am început să întâlnesc oameni. Şi erau creştini. Unul dintre ei mi-a dat o Biblie pe care o mai am şi astăzi, este mica mea Biblie de studiu. Şi am început să o citesc. Şi eram ca un burete. Doar citeam, şi citeam, şi citeam, şi am început să înţeleg, am început să-L întâlnesc pe acest tip, Isus.

Cam după o lună sau cam aşa ceva după toate astea, când eram cu noii mei prieteni creştini, era Halloween. Halloween era perioada din an când eram în putere, pentru că era Samhain şi întunericul venea. Chiar mă simţeam rupt în bucăţi. Aceea a fost noaptea, de Halloween în 1996, când am îngenuncheat şi am cerut iertare pentru faptele pe care le făcusem. M-am rugat Domnului să intre în mine, să trăiască în mine, să mă ajute, şi este o chemare pe care am făcut-o de Halloween şi care a fost înălţată de Ziua Tuturor Sfinţilor.

Toate cristalele şi poţiunile şi uleiurile şi cărţile pe care le aveam erau încă în cufăr în dormitorul meu. Şi am vorbit cu nişte pastori şi ei au spus că ar cam trebui să scap de ele. În inima mea ştiam că trebuia să le înapoiez persoanei care îmi dăduse toate acelea. Aşa că timp de câteva săptămâni, în fiecare noapte mă rugam cu privire la acea cutie. Spuneam: „Doamne, leagă asta. Fă ca nimeni să nu o poată folosi.” Deci am pus totul în spatele maşinii mele şi am condus până la casa acelei doamne, şi am bătut la uşă şi nu era nimeni acasă. Aşa că am lăsat acolo cutia şi am scris un bilet. Am spus: „Am fost schimbări mari în viaţa mea, şi eu nu mai sunt aşa. Nu am nevoie de aceste lucruri, ţi le dau înapoi.”

După câteva săptămâni am primit un apel telefonic de la ea. A spus: „Deci, ce eşti?” Am zis: „Ei bine, acum sunt creştin.” Ea a spus: „O, este OK. Ce ai făcut, ce le-ai făcut lucrurilor pe care mi le-ai înapoiat?” Am zis: „Doar m-am rugat asupra lor. De ce?” A spus: „Nu mai funcţionează. Am încercat să le purific, şi nu a funcţionat. S-a întâmplat ceva cu ele. Nici nu le mai pot atinge. Trebuie să scap de ele.” Şi m-am gândit chiar atunci, şi privind în urmă am făcut-o şi mai mult, că Dumnezeu a câştigat, că m-a eliberat de acea întunecime; că lucrurile care mă ţineau în gheara lor, erau acolo, dar au trebuit să-mi dea drumul fiindcă odată ce Duhul Sfânt a intrat în mine, eram domeniul lui Dumnezeu, eram teritoriul lui Dumnezeu, şi lucrurile acelea nu mai erau binevenite aici.

Aceasta este o copie a mărturiei pe care am prezentat-o la biserica mea.

[Dean’s testimony, YouTube. Pentru o altă mărturie a lui Dean, clic aici.]

Un fost mare preot satanist Illuminati Îl primeşte pe Hristos

Un membru Illuminati Îl primeşte pe Hristos

Compilat de Superfire 772

Introducere de Stan Johnson

Bill Schnoebelen

Bill Schnoebelen

Vorbitorul nostru din seara aceasta este fără egal în calificarea lui de a vorbi despre Illuminati, fiindcă a fost un membru al lor. A fost înalt preot satanic, gradul 2 în Biserica lui Satan, guru New Age, ocultist, medium, mason de gradul 90, cavaler templier şi membru Illuminati. Expunând Illuminati din interior… Să-l salutăm pe Bill Schnoebelen!

„Şi acesta era presupusul meu scop final atât în masonerie, cât şi în satanism: să devin iluminat. Fiindcă dacă studiezi masoneria afli că în fiecare grad, vrei mai multă lumină. În masonerie cauţi constant mai multă lumină. De aceea mi-am intitulat cartea „Masoneria dincolo de lumină”. Deci treptat, el mă pregătea pentru aceasta.

În acelaşi timp, m-am implicat, de asemenea, într-un grup numit Mănăstirea The Seven Raised din Chicago, şi am aflat de la ei că dacă vroiam cu adevărat să progresez şi să devin preot catolic, scuzaţi-mă, preot satanic, mai întâi de toate trebuia să fiu preot catolic, fiindcă nu poţi fi preot satanic fără să fii mai întâi preot catolic.

Din fericire, era un grup intitulat Vechea Biserică Romană şi am putut să aranjez ceva cu episcopul din acel grup, eu aveam să-l fac înalt preot vrăjitor, iar el avea să mă facă pe mine preot catolic. Şi astfel am avut un aranjament foarte echitabil. Deci în 1976 sau 1977, am uitat care, am fost ordinat în preoţia catolică. Şi de data aceea, oameni buni, eram în sfârşit gata pentru importantul moment: eram eligibil să devin preot al lui Satan. Dar iată care era problema: vedeţi, nu îmi vândusem sufletul diavolului ca să fac asta.”

Acum trecând la expunerea mai detaliată a lui Bill Schnoebelen…

„Pentru a explica obsesia pe care o au ocultiştii cu numărul 5. Aţi observat vreodată aceasta? Avem pentagrama, steaua cu cinci colţuri, avem pentagonul, avem 5 puncte de tovărăşie care sunt parte a masoneriei, mormonismului, vrăjitoriei, şi avem asta: V. Aţi văzut vreodată acest semn? Este un semn Illuminati. Este numeralul roman 5 (5 = V). De fiecare dată încercam să-mi dai seama de ce înseamnă pace? Vrea să spun, V pentru „pace”? Ştiţi, nu se potriveşte, nu-i aşa? Nu este niciun V în „pace” [peace, în limba engleză]. Este un semn Illuminati. De aceea Nixon făcea mereu aşa, de aceea Winston Churchill făcea aşa.

Este semnul V, numeralul roman 5, şi înseamnă că persoana care îl foloseşte… Bineînţeles, înţeleg că sunt zeci de mii de hippie, şi de copii, şi de staruri rock astăzi care fac aşa, şi nu au nici cea mai vagă noţiune despre ce înseamnă. Este OK. Nu schimbă ceea ce înseamnă cu adevărat.

Un alt semn este acesta [3:13]. Câţi dintre voi îşi amintesc, unii dintre cei în vârstă îşi amintesc filmele acelea vechi despre mafie, unde aveau o mână neagră, şi dacă mafia omora pe cineva, lăsau urma unei mâini negre pe peretele unde tipul era lovit. Aceasta fiindcă este un simbol Illuminati major, cele cinci degete întinse astfel. Şi apropo, mafia este o societate masonică. Nu ştiu dacă aţi ştiut, dar a fost înfiinţată de un mason de rang foarte înalt, numit Giuseppe Mazzini, sau cel puţin a fost organizată de el.

Masonul cel mai înalt în grad din America… Tipul acesta este generalul Albert Pike. Este mare comandor suveran suprem al Ritului Scoţian. Este de asemenea pontiful luciferian suprem, ceea ce înseamnă că era cel mai înalt în grad adorator al diavolului din lume. A fost de asemenea cofondatorul Ku Klux Klan, alături de generalul Bedford Nathan Forrest, şi iniţial a fost şi un general confederat. Probabil că în general este cel mai influent mason în masoneria vorbitoare de limba engleză din istoria omenirii. A scris o carte enormă, numită „Morala şi dogma”.

Şi esenţialmente, ceea ce avem cu Albert Pike… El este singurul soldat confederat căruia i s-a îngăduit să fie îngropat în graniţele interioare ale oraşului Washington DC, singurul general confederat care are o statuie ridicată în cinstea lui în graniţele interioare ale oraşului Washington D.C. Omul e îngropat în clădirea templului, care este la treisprezece blocuri distanță de Casa Albă. Este unul dintre cei doi masoni cărora li s-a acordat această onoare. Deci nu îngădui niciodată unui mason să-ţi spună că omul era doar un … şi nu ştie despre ce vorbeşte. Omul a fost cel mai important filozof al masoneriei scoţiene din zilele moderne.”

Concluzia…

„Dacă eşti vrăjitor şi asculţi asta, şi eşti satanist şi asculţi asta, nu îngădui nimănui să-ţi spună că ce ai făcut este prea rău. Nu-mi pasă dacă ai omorât pe cineva, nu-mi pasă dacă ai comis adulter, nu-mi pasă dacă ai urinat pe Sfânta Biblie cum am făcut eu, sau dacă ai călcat pe ostia catolică cum am avut eu, sau dacă ai luat un crucifix şi l-ai întors cu susul în jos şi l-ai rupt în două cum am făcut eu. Nu contează. Pentru că toate acestea pot fi acoperite cu sângele lui Isus Hristos. Deci, ştii, asta este puterea lui Isus.

[Sursa: Illuminati Satanic High Priest Accepts Christ]