de Peter McArthur

Topica este una foarte tulburătoare, deci te încurajez să te rogi în timp ce citeşti. Ea are de-a face cu vizitele sexuale din partea a două puteri demonice care vin în timpul nopţii.

Dovezile pastorale arată că multe femei au experimentat atacuri sexuale din partea demonilor incubus, deşi se discută rareori despre aceasta. Mulţi slujitori ai Evangheliei şi mulţi pastori refuză posibilitatea ca un demon să facă sex cu o fiinţă omenească. Totuşi, din punct de vedere biblic şi pastoral, dovada există.

Denumirile „incubus” şi „succubus” sunt termeni familiari în psihiatrie, unde visele de a fi hărţuit sexual se identifică cu ei. De fapt nu este cu adevărat o problemă psihologică, sau nici măcar una care are de-a face cu coşmarurile. Incubus şi succubus sunt forţe demonice care îşi vizitează sexual victimele noaptea. Incubus este un demon „masculin” care atacă şi violează femeile, iar succubus este un demon „feminin” care seduce şi atacă bărbaţii. În unele cazuri se cunoaşte că demonul masculin incubus vizitează bărbaţii, în scopul sodomiei. Succubus se angajează de asemenea în atacuri lesbiene asupra femeilor.

Scriu despre aceasta fiindcă mulţi creştini cred că astfel de vizite sunt nimic mai mult decât coşmaruri oribile. În unele cazuri se pare că coşmarul (care vine din latină şi înseamnă „a sta întins peste”) este doar atât – un vis rău. Dar ocazional el nu are nimic de-a face cu visurile rele, ci poate fi o vizită demonică reală. Atacurile din partea unor asemenea spirite pot să înceapă cu victima având vise sexuale excitante, dar este doar un vehicul pentru ceea ce vine după. Am scris o carte electronică mică despre subiect, care explică istoria şi metodele atacului din partea acestor demoni. Ea dă, de asemenea, sfaturi practice despre cum să învingi demonii în Numele lui Isus.

Aici vreau să limitez discuţia la vise, şi cum le folosesc demonii. În principal, dacă cineva are o minte slabă, înclinată spre fantezii şi căreia îi lipseşte autodisciplina, poate să devină o ţintă pentru aceste puteri. Cei care s-au dedat activităţii sexuale excesive, este de asemenea probabil să experimenteze asemenea vizitări.

Aceştia în sine nu sunt singurii factori care atrag un demon al nopţii pentru a te vizita, deoarece chestiuni ca implicarea ocultă şi păcatul sexual nemărturisit vor determina de asemenea dacă cineva este un candidat. Prin urmare este important să te păzeşti în timpul viselor, încredinţând Domnului timpul în care dormi.

Un demon al nopţii se va apropia adesea de o femeie singură noaptea, aducând cu el abilitatea de a o excita sexual. Atacul este destul de direct, dar poate să înceapă cu un vis de un anumit gen, care se transformă rapid într-un coşmar. Depinzând de ceea ce i-a permis lui incubus să vină, femeia poate începe să simtă o greutate reală pe pat cu ea, sau chiar peste corpul ei. În stadiile avansate de pângărire de către demon, totul este la fel de real ca o întâlnire sexuală fizică, deşi mult mai violent.

După ce a avut loc un anumit gen de experienţă sexuală neplăcută, femeia va simţi o mare ruşine şi multă teamă. Incapabilă să aibă încredere în soţul ei sau într-un prieten, problema doar se amplifică – astfel de demoni prosperă în discreţia pe care acest gen de atac o întreţine. Noaptea şi somnul devin perioade de mare anxietate pentru femeie, iar momentele când visează devin un timp care capătă proporţii de coşmar.

În cazul atacului succubus asupra unui bărbat, metoda atacului este aproape întotdeauna prin minte. Demonul va implanta gânduri sexuale impure, permiţând minţii bărbatului să aibă fantezii, până ce este incapabil să reziste imaginilor care vin.

Când un bărbat se află sub acest fel de atac, este probabil să creadă că experienţa a fost doar un vis. Unii bărbaţi, în special tinerii, cred că este doar parte a dezvoltării masculinităţii lor. Gândurile unor femeie atractive sexual, combinate cu o experienţă reală de satisfacţie sexuală, doar îl atrag pe bărbat mai adânc în capcană. Adesea, doar mai târziu realizează că nu mai este un vis, ci o experienţă fizică reală. Confuzia îl poate cuprinde apoi, şi este sfâşiat între găsirea experienţei ca satisfăcătoare, şi totuşi în acelaşi timp de speriat.

Este imperativ să înţelegem că asemenea demoni folosesc în principal visele ca primă metodă de atac. Deci să te păzeşti în timpul viselor este vital.

Credinciosul obişnuit născut din nou nu ar trebui să se îngrijoreze fără motiv cu privire la atacuri, deoarece demonii pot să opereze numai dacă există un temei legal ca să o facă. Trăirea unei vieţi drepte înaintea Domnului este cea mai bună protecţie. Dar dacă există păcat sexual nemărturisit, sau practici sexuale murdare, ca şi o minte slabă căreia îi lipseşte autodisciplina, atunci perspectivele unei vizite vor creşte.

Cercetătorii medicali au găsit ceea ce ei consideră tipare de somn anormale la oamenii despre care se presupune că suferă de coşmaruri. În cele mai multe cazuri, similaritatea cu atacurile din partea incubus şi succubus este izbitoare. În general psihologii nu cred că există asemenea lucruri ca spirite rele, astfel încât răspunsurile pe care le adună de la cei care suferă de coşmaruri sunt privite ca comportament paranoid sau psihotic.

Totuşi, pentru creştinii care sunt conştienţi de astfel de puteri demonice, răspunsurile pe care le dau cei care suferă de ele sunt mai degrabă declaraţii despre un atac demonic!

În timp ce aceasta nu dovedeşte că coşmarurile au fost atacuri demonice reale, conţinutul este foarte similar intruziunii demonice. Observă unele din lucrurile văzute în coşmaruri, precum:

• Simţirea unei prezenţe rău-voitoare;

• Vederea creaturilor hibride;

• Un sentiment de vulnerabilitate extremă;

• Atragerea deliberată de către demoni a unei persoane.

Mulţi creştini, inclusiv slujitori creştini şi pastori, pur şi simplu nu cred că asemenea lucruri se întâmplă. În peste treizeci de ani de misiune am consiliat un număr de oameni, de obicei femei, care au experimentat atacuri intense din partea unor fiinţe spirituale nevăzute, dar foarte „reale”, care i-au violat sexual. În multe cazuri visele sau coşmarurile au fost parte a atacului iniţial. Trebuie să fim mai sensibili din punct de vedere pastoral cu privire la această chestiune, şi să deosebim mai bine starea de vis.

Aici am enumerat unele lucruri de căutat în vise, care ar putea indica un atac de la un incubus sau succubus.

1. Sunt fantezii sexuale care se repetă?

2. Există un simbolism sexual în vis?

3. Dacă eşti femeie, simţi o greutate pe pat sau pe corp în timpul somnului?

4. Dacă eşti bărbat, ai simţit senzaţiile fizice ale sexului?

5. Atât cât ştii, încep ele cu un vis?

6. După vis, te trezeşti simţind ruşine şi teamă?

7. Există un amestec atât de plăcere, cât şi de necurăţie (îndeosebi în cazul bărbaţilor)?

8. Începe să-ţi fie teamă să adormi?

9. Vizitele au început să se materializeze în cameră, şi nu doar să-ţi apară în vis?

Experimentarea unora dintre aceste puncte indică o posibilitate puternică de a fi victima unui atac din partea unui demon al nopţii. În cartea mea electronică explic cum să te confrunţi cu astfel de intruziuni. Există ajutor în Numele Domnului Isus, dar este important şi să înţelegi de ce vin aceşti demoni.

Prezint acest subiect dezgustător fiindcă este un subiect de care este nevoie să avem cunoştinţă.

Ca să se ştie, am descoperit că victoria în Numele lui Isus este sigură şi durabilă. Dar mulţi ezită foarte mult să-şi împărtăşească experienţele, din cauza ruşinii sau ridicolului. Aceia dintre noi care sunt în misiunea pastorală trebuie să fim conştienţi de această problemă particulară – şi cum să eliberăm victimele.

Pentru a citi mai multe despre aceasta şi pentru lămuriri, vezi cartea noastră electronică Incubbus and Succubus.

[Peter McArthur, Incubus and Succubus night demons. Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.issacharministry.org.au, unde nu mai este disponibil.]

______________________________

Incubus şi succubus: diavoli care fac sex cu tine

Esenţialmente, incubus este un demon afemeiat care caută actul sexual cu femeile. Este numit de asemenea follet (franceză), duende (spaniolă) şi folletto (italiană). Demonul corespondent care le apare bărbaţilor este succubus.

Dacă ai sau ai avut vise sau coşmaruri de natură sexuală despre care ştii să sunt la fel de reale ca viaţa, vise în care nu poţi distinge realul de ireal, te rog caută ELIBERARE. Nu le permite lui Satan şi oştirilor lui demonice să-ţi degradeze trupul, care este templul lui Dumnezeu.

Dacă eşti un creştin mărturisitor care are probleme cu acest gen de lucruri, examinează-ţi viaţa ca să vezi unde deschizi un drum ca să intre diavolii.

Niciun creştin nu ar trebui să se uite la emisiuni de televiziune lascive, sau să citească astfel de romane, sau să angajeze în lumea lascivă – examinează-ţi obiceiurile pe care le permiţi – inclusiv masturbarea. Odată ce ţi-ai identificat comportamentele păcătoase, încetează să le faci. Şi începe să faci ceea ce este drept – caută masculinitatea (sau feminitatea, dacă eşti femeie). Citeşte-ţi Biblia şi roagă-te. Lucrează în jurul casei, în loc să priveşti la porţile iadului. Învaţă cum să faci lucruri pentru tine. Un bărbat ar trebui să fie capabil să construiască un adăpost, o cuşcă pentru câine, orice are nevoie. Oamenii ar trebui să ştie cum să lucreze în grădină şi cum să pună o mâncare bună pe masă. Există o întreagă lume REALĂ în afara televizorului şi a sistemului industrial neputincios în care noi, americanii, ne găsim. Avem treabă de făcut, şi a sta în preajma televizorului nu are nimic de-a face cu aceasta.

Dacă eşti atacat de diavoli în timp ce dormi, roagă-te înainte să te duci la culcare, şi cere Domnului Isus să te ajute chiar şi când dormi. Împotriveşte-te la ceea ce se întâmplă şi scoală-te (ştiu că uneori este foarte greu să te trezeşti, uneori trebuie să te concentrezi să mişti o parte a corpului, ca un deget de la picioare, şi Îi poţi cere Domnului să te ajute). Când te scoli, vorbeşte cu Domnul şi cere protecţia Lui peste tine.

Isus Hristos este Domnul şi nu trebuie să ne fie teamă de rău. Îl învingem făcând binele. Când ne uităm la televiziunea lui Satan şi ne implicăm în sistemul lui (bârfă, glume prosteşti etc.), suntem în afara gardului de protecţie. Pocăieşte-te de păcatul tău şi scapă de lucrurile inconveniente care te pot face să te poticneşti, şi asigură-te că eşti mântuit în termeni biblici.

„Tocmai am vizitat site-ul vostru şi sunt foarte impresionat de toate articolele, o adevărată binecuvântare. Vă rog iertaţi-mi ortografia, fiindcă sunt din Olanda şi engleza mea nu este perfectă. J

Încă nu am avut timp să citesc totul, dar am citit articolul vostru despre incubus. L-am găsit foarte interesant şi trebuie să spun că nu pot găsi nimic neadevărat în acest articol. Totuşi, incubus sau succubus nu se manifestă doar în moduri agresive sau distructive. Ei bine, în final vei plăti preţul cursei, dar ceea ce vreau să spun este că înainte de a deveni creştin şi de a fi mântuit de sângele lui Hristos, am fost medium ocult, canalizând un ghid spiritual. Ghidul îmi împlinea şi dorinţele sexuale, şi nu a încercat niciodată să mă rănească în acel fel. Era un mod de a-mi da ceea ce-mi doream, fără a trebui să mă împartă cu o femeie reală. Ghidul îmi apărea ca genul de femeie pe care o doream, în cea mai mare parte ca o fată pe care o întâlnisem şi care îmi plăcea mult fizic.

Ştiu, prin experienţele mele din viaţa mea din trecut, că există mulţi oameni ademeniţi în reţeaua de minciuni care alcătuiesc regatul lui Satan, în acest mod. Nu în mod neaşteptat, nu în vis, ci vizual şi real din punct de vedere fizic în experienţă.

Sunt conştient că poate nu mulţi cunosc aceasta, pentru că este ceva despre care nu se vorbeşte cu uşurinţă în mod deschis, datorită naturii sensibile şi înţelegerilor greşite care vin împreună cu acestea. Oamenii tind să se sperie când vorbeşti despre asemenea lucruri. Vă rog să nu vedeţi aceasta ca pe un mod de a afirma că articolul nu este corect, cele mai multe manifestări se întâmplă în felul în care afirmaţi. Eu încerc doar să explic că există şi alte forme de manifestare.

Mă rog ca Dumnezeu să vă binecuvânteze în continuarea acestui site şi în atingerea oamenilor care nu sunt încă mântuiţi, ca să găsească mântuire prin cruce, în pocăinţă şi în acceptarea iertării şi harului Lui. Misiunea noastră este să răspândim Cuvântul lui Dumnezeu şi planul Lui de mântuire, nu să ieşim la o vânătoare de demoni. Totuşi, omul trebuie să fie avertizat.

Dumnezeu să vă binecuvânteze din abundenţă.

În dragostea Lui,

Un tovarăş creştin din Olanda.

[Incubus and Succubus. Demons That have Sex with You. Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.jesus-is-lord.com/incubus.htm, unde nu mai este disponibil.]

______________________________

Manifestarea demonilor sexuali în China

Lucrez ca misionară în Lishui, provincia Chekiang, China. În activitatea mea am întâlnit un anume tip de persoană posedată care respectă acelaşi tipar în China, Japonia şi în India. Sunt misionari care relatează aceleaşi lucruri din Asia şi Africa. Unii predicatori spun că apare şi în Europa (vezi „Seelsorge und Okkultismus” pag. 141). Este vorba despre experienţe sexuale extrem de ciudate, care nu pot fi explicate fiziologic. Câteva relatări vor explica despre ce e vorba.

În Lishui era o familie creştină care îmi era dragă, care locuia la poarta mică a oraşului (a se citi Lişve). Mama mi-a povestit cum a ajuns ea la Hristos. Locuia în orăşelul Tsingtien, la jumătatea distanţei dintre Lishui şi Wentschow. Tatăl era chinuit noaptea de un demon. Era posedarea des întâlnită în regiunea noastră, numită „Fan-yiao”. Victimele erau chinuite sexual în aşa măsură încât până la urmă erau distruse de tot. Chinezii cunosc acest tip de posedare, dar se ruşinează să o recunoască deschis. Bărbatul era ruinat şi nu mai putea să lucreze. Nevasta era tare îngrijorată pentru că ştia care este sfârşitul unei asemenea posedări. Era în mare necaz. Într-o noapte a visat ceva. O figură luminoasă i-a spus: „Du-te mâine devreme pe stradă şi întreabă de doi oameni pe nume Ren şi Li. Aceştia pot da ajutor bărbatului tău.” Femeia s-a dus când mijea de ziuă pe stradă şi întreba pe toţi trecătorii: „Vă numiţi Ren sau Li?” Cei cărora li se adresa, văzând purtarea ei ciudată la acea oră, o credeau nebună. În cele din urmă unul îi zise: „Ren sau Li zici ? Păi ei sunt cei doi bărbaţi din Wentschow care au predicat ieri seară aici. Tocmai s-au pornit să facă cale-ntoarsă, dar dacă fugi repede ai putea să-i ajungi din urmă.” Femeia a alergat după cei doi evanghelişti cât de repede au putut-o duce picioarele ei bolnave. Strigătele ei au fost auzite de cei doi. S-au oprit şi, la rugămintea ei, s-au întors din drum. Cei doi au propovăduit familiei vestea bună a biruinţei lui Hristos asupra puterilor Diavolului. Membrii întregii familii au primit mesajul credinţei în inimile lor. Imediat în noaptea următoare capul familiei n-a mai fost chinuit. De atunci înainte el şi soţia sa l-au urmat pe Hristos şi au ajuns la eliberarea deplină. Pentru a avea mai multe ocazii de vestire a Cuvântului lui Dumnezeu s-au mutat la Lishui. Tatăl a prins puteri vizibil şi a lucrat pentru Hristos până la o vârstă înaintată, şi după zeci de ani a murit în pace. Acest bătrân şi încercat ucenic al lui Isus a avut parte de puterea Lui eliberatoare. Forţele întunericului se sfârşesc la Golgota. Strigătul de biruinţă al lui Isus pe cruce: „S-a săvârşit!” pătrunde până în străfundul culcuşului demonilor. Oameni chinuiţi de o grea dependenţă devin liberi atunci când vin înaintea Biruitorului de pe Golgota.

[Kurt E. Koch, Hristos sau Satan, pag. 128-129. Sursa: www.horst-koch.de]

[Notă: Noi credem că extratereştrii sunt îngeri căzuţi, demoni sau fiinţe spirituale căzute din alte dimensiuni.]

de James Bartley

Interviul cu Karen

JB – Poţi descrie câteva dintre experienţele tale în care au fost implicaţi extratereştri gri şi unele din celelalte entităţi pe care le-ai observat la bordul navelor? Ai descris că ai văzut un hibrid gri-reptilian mai mare, care părea să răspundă de extratereştrii gri aflaţi la bordul navelor. Poţi să detaliezi?

KA – Cele mai multe dintre experienţele mele cu extratereştrii gri, atât înalţi cât şi scunzi, sunt destul de standard. Cei scunzi par să fie lucrătorii; mă iau, mă duc la bord, mă ajută să-mi scot hainele şi mă duc oriunde au ei nevoie să fiu. Cei mai înalţi pe care i-am întâlnit par să facă cea mai mare parte din examenele şi procedurile medicale. I-am auzit pe alţii descriindu-i ca „doctori”, şi cred că este probabil o evaluare corectă. Totuşi pare să le lipsească atitudinea de compasiune a medicului faţă de pacient.

Ca multe femei răpite, procedurile pe care le fac ei uneori asupra mea par să aibă un aspect puternic ginecologic. Pe lângă acestea, adesea am parte de proceduri prin care extratereştrii gri înalţi mă privesc ţintă. Uneori acestea sunt pentru a stârni anumite emoţii, uneori ei îmi arată imagini (atât aleatoare cât şi dirijate), iar uneori par să fie mai interesaţi să obţină informaţii de la mine, sau să mă instruiască cu privire la cum să simt, să acţionez sau să mă comport. În ultimii câţiva ani am devenit tot mai conştientă de acest fenomen în viaţa mea, de privitul ţintă pentru a obţine informaţii şi pentru a-mi controla acţiunile a devenit tot mai frecvent.

Prima dată când am văzut fiinţa care pare să fie un hibrid între un extraterestru gri şi un reptilian, a fost în legătură cu prima mea întâlnire cu un anumit hibrid cu înfăţişare umană. Fiinţa extraterestru gri-reptilian m-a instruit ce trebuia să-l învăţ pe hibridul uman, ce trebuia să simt cu privire la el, şi că nu trebuia să spun niciodată nimănui despre el. A făcut toate acestea printr-o procedură îndelungată prin care m-a privit ţintă, şi a fost foarte eficient. Mai târziu l-am văzut în multiple ocazii, şi întotdeauna în legătură cu hibrizii cu înfăţişare umană. L-am văzut de asemenea interacţionând cu hibrizii umani în prezenţa mea, iar ei păreau să facă întotdeauna orice spunea el. Părerea mea este că ori era responsabil, ori era unul dintre cei responsabili pentru programul om-hibrid.

JB – Când ai început să ai prima dată experienţe cu hibrizi cu înfăţişare umană? Care sunt unele dintre lucrurile pe care te-au făcut să le faci hibrizii? Ai descris că ai fost folosită să îi instruieşti pe unii dintre ei cum să se asimileze în societatea umană. Poţi să detaliezi aceasta şi alte faţete ale interacţiunii tale cu hibrizii?

KA – Prima mea experienţă cu un hibrid cu înfăţişare umană a avut loc când aveam 6 ani. Acela a fost întotdeauna în preajma mea, deşi uneori pare să dispară un an sau doi. Totuşi, întotdeauna pare să se întoarcă. Deşi arată foarte uman, manierele lui sunt ţepene şi ciudate. Cred că cei mai mulţi oameni ar şti că ceva nu este în ordine, dacă ar interacţiona conştient cu el.

Cam cu doi ani în urmă, am fost prezentată (de către hibridul extraterestru gri-reptilian menţionat mai sus) unui alt hibrid, care arăta foarte uman. În cursul a aproximativ opt luni, l-am instruit în situaţii sociale variate şi l-am ajutat să se potrivească în societatea noastră. Nu cred că cineva ar fi putut spune că era diferit de un om la vreun nivel, afară doar dacă nu ar fi dezvăluit-o el.

De atunci au fost destui hibrizi cu înfăţişare umană pe care i-am instruit să se potrivească în societate. Ca parte a acestui lucru, m-au făcut să fac lucruri precum să merg cu ei la magazine universale şi să le explic/arăt cum să cumpere lucruri, de ce anumite lucruri trebuie cumpărate, de ce altele nu este nevoie să fie cumpărate, cum să folosească banii, rolul casierului, potrivirea hainelor înainte de a le cumpăra, şi cum să depoziteze mâncare în mod corespunzător (când cumpără legume şi fructe). Am avut şedinţe lungi în care le-am explicat situaţii sociale, de la „bună” şi alte saluturi potrivite, până la „la revedere”. Adesea ei îmi pun telepatic o întrebare care conţine şi o imagine în mintea mea. Conversaţia telepatică este foarte, foarte diferită de conversaţia auditivă. Imaginea este adesea a unuia din ei într-o situaţie socială unde s-a întâmplat ceva care le-a atras atenţia. În una era decorul unui grup, iar hibridul era nelămurit dacă trebuia să salute fiecare persoană din cameră în mod personal. Aceasta a dus la o conversaţie lungă despre grupuri şi petreceri, şi despre eticheta socială potrivită care se cere.

În afară de a-i ajuta să se potrivească în societate, a existat întotdeauna o puternică legătură sexuală cu cei mai mulţi dintre ei. Lasă-mă să-ţi spun direct că nu-mi place deloc implicarea mea în acest fenomen. Mă aflu într-o relaţie dedicată şi nu doresc să am aceste legături. Totuşi, nu mi permite să aleg. Cele mai multe relaţii încep cu o procedură în care sunt privită ţintă, care fie va evoca sentimente specifice, fie mă va face pasivă. Tot chinul acesta este mai degrabă „o afacere obişnuită” pentru ei, şi ei nu par să obţină aceeaşi plăcere din ea ca noi. Totuşi, pentru un anumit motiv, pare că este o parte necesară a formării lor.

JB – Poţi să descrii diferitele tipuri de hibrizi, din punctul de vedere al comportamentului sau a ceea ce-ţi fac, sau te fac să faci?

KA – Până în acest punct, toate răspunsurile mele au inclus în general numai pe acei hibrizi cu înfăţişare umană care par să se asimileze în societatea noastră. Ei par să aparţină unui grup şi acţionează similar unul cu celălalt. Primul lor focus este să se potrivească aici pe Pământ şi să nu atragă atenţia asupra lor înşişi. Din ceea ce pot spune eu, vor doar să se amestece printre noi. Ceea ce mă fac ei să fac pentru ei are legătură cu aceasta, şi am intrat în unele detalii la ultima întrebare despre acele activităţi. Conduita lor este de obicei una de învăţare, dar fără greş, nevoile lor sunt întotdeauna pe primul loc. Dacă sunt obosită, mă doare ceva, sau în alt fel nu sunt destul de odihnită ca să-i ajut, nu contează prea mult. Şi dacă nu vreau relaţii sexuale cu ei, de asemenea nu are impact asupra situaţiei. Acest grup are un singur scop în ceea ce trebuie să îndeplinească, şi orice altceva trece pe locul doi.

Există un alt grup cu care interacţionez frecvent, care par să fie mai preocupaţi de securitate. Niciodată măcar nu a arătat vreunul dintre hibrizii preocupaţi de securitate vreun interes să se potrivească în lumea noastră. Ei sunt preocupaţi ca tot ce fac ei să rămână secret, şi ca nicio dovadă a programului în derulare să nu fie obţinută. Fiindcă vorbesc despre experienţele mele cu unii oameni, am avut de multe ori de-a face cu hibrizii preocupaţi de securitate. Ei sunt focusaţi complet pe discreţie, conformare şi protecţie, atât pentru hibrizi, cât şi pentru ceilalţi extratereştri.

Când am suficientă încredere să spun cuiva despre unele din lucrurile care mi se întâmplă, de obicei pot să contez pe o vizită a unuia sau mai multora dintre cei preocupaţi de securitate. Ei îmi vor spune că nu trebuie să vorbesc despre nimic ce are de-a face cu ei, şi vor întări aceasta privindu-mă ţintă, prin ceea ce eu numesc „împingere” în mintea mea. Este un fel de control pe care ei îl folosesc asupra propriilor mele gânduri, iar dacă „împing” destul de tare, este foarte dificil să înving aceasta. Mă simt deodată ca şi cum nu vreau să discut nimic, sau că nu vreau să dau drumul la o cameră de înregistrare ca să îi prind pe film, depinde de situaţie. Am devenit expertă în a simţi când am aceste aversiuni la lucruri, şi pot să lupt împotriva lor. Totuşi, mă îngrijorez într-adevăr că există sugestii care mi s-au dat de-a lungul timpului, pe care nu le cunosc suficient pentru a le pune la îndoială. Sugestiile pe care mi le dau durează de obicei câteva luni, fără întărire. După aceea par să-şi piardă puterea de a mă controla, deşi ideile rămân. Dacă sugestiile sunt importante, ei le vor întări periodic, astfel încât efectul de estompare să nu aibă loc.

O altă funcţie a celor de la securitate este să pedepsească. Dacă mă lupt suficient cu sugestiile lor, vor da o pedeapsă, ca descurajare suplimentară. Pedepsele au fost orice, de la viol, la abuz fizic (uneori cu oase rupte), la jocuri ale minţii, la imagini oribile şi ameninţări împotriva celor la care ţin eu. Şedinţele de pedepsire pot să dureze uneori de la 6 la 8 ore, şi încorporează multe din variatele pedepse pe care le folosesc ei. Odată, când am avut informaţii pe care le vroiau şi mă împotriveam să le spun, m-au tratat câteva nopţi la rând, toată noaptea, cu abuz. Am fost violată şi lovită în mod repetat, şi de asemenea mi-au împins capul sub apă până am simţit că mă înecam. În cele din urmă, ei fie obţin informaţia, fie trec la o altă tactică. Nu renunţă niciodată.

JB – Un bărbat răpit cu care am vorbit, de asemenea a descris tortura fizică şi psihologică pe care hibrizii au comis-o asupra lui. Hibrizii acţionau ca şi cum el, cel răpit, era cel rău, şi merita să fie pedepsit. Şi el a fost abuzat sexual de reptilieni şi hibrizi. A fost aceasta similar cu felul în care te-au tratat hibrizii cu care ai interacţionat?

KA – Cred că am răspuns cumva la aceasta la întrebarea de mai sus, dar da, tind să mă trateze în mod similar. În ochii lor, eu sunt „cea rea” fiindcă vorbesc despre ei altora. Mă împotrivesc sugestiilor lor şi încerc foarte din greu să mă împiedic să îi ajut cu planurile lor. Ceea ce face din mine cineva care trebuie pedepsit în orice mod doresc ei. Ascultarea este pentru ei numele jocului, şi atât timp cât nu cooperez, continuă abuzul. Totuşi, acestea fiind spuse, acest fapt se întâmplă numai cu hibrizii orientaţi spre securitate. Hibrizii orientaţi spre asimilare în general nu sunt abuzivi, ci mai degrabă preocupaţi de situaţie. Am avut situaţii când am fost destul de necooperantă pentru unul dintre ei, şi au chemat un hibrid orientat spre securitate ca să se ocupe de problemă.

JB – Cât de mult au pătruns hibrizii? Au fost descrişi că au infiltrat fiecare segment al societăţii. Este ceea ce ai observat?

KA – În viaţa mea de zi cu zi nu vin în contact cu cei care sunt în guvern sau în poziţii ale puterii. Deci nu i-am observat în aceste poziţii, dar este de înţeles. Ar putea foarte bine să fie, iar eu să nu ştiu.

I-am observat în magazine universale şi în alte locuri publice. Ocazional, când privesc la televiziune un eveniment în direct, văd unul. Desigur, nu pot fi sigură, dar este ceva în felul în care arată şi în conduita lor, care declanşează alarma în mine. Îi văd într-adevăr în multe situaţii diferite şi aceasta pare să se întâmple tot mai frecvent. Presupun că se infiltrează în tăcere în toate profesiunile şi clasele sociale.

JB – Care sunt capacităţile psihice şi metafizice manifestate de hibrizi? Ai descris cum pot să apară deodată în casa ta, chiar când uşile şi ferestrele sunt închise. Poţi detalia?

KA – Cred că abilităţile lor pot fi împărţite în puteri mintale şi puteri fizice. Din punct de vedere mintal, pot conversa folosind telepatia, controlul gândurilor şi sentimentelor unui om în mare măsură, pot să inducă paralizia la oameni, pentru a preveni lupta fizică sau fuga, şi pot să forţeze răspunsuri psihologice, ca excitaţia sexuală.

Din punct de vedere fizic, i-am observat trecând prin pereţi şi ferestre precum fac extratereştrii gri mici. I-am văzut de asemenea afectând uneori dispozitivele electronice precum soneria de la uşă (nu una mecanică, ci una electronică) şi un computer. Nu sunt sigură dacă acesta are loc accidental sau deliberat. Când am observat eu fenomenul, părea să fie accidental. Cum ai menţionat, au apărut în casa mea când toate uşile şi ferestrele au rămas închise. Nu am observat cum o fac, dar presupun că în acelaşi mod ca extratereştrii gri mici, care utilizează o rază de lumină în proces.

JB – Poţi detalia ce încearcă să facă când privesc ţintă în ochii tăi? Ai indicat că era o formă de control al minţii, când fie încearcă să te condiţioneze să gândeşti sau să te comporţi în anumite feluri, fie invers, să te facă să uiţi anumite lucruri. Ai menţionat cum îţi fac ceva care generează gânduri şi amintiri pe un subiect dat. Poţi detalia?

KA – Când mă privesc ţintă în ochi, se pot întâmpla multe lucruri, în funcţie de situaţie. Când nu am fost în vreun fel ascultătoare, adesea primul lucru pe care îl fac ei când sosesc, este să mă privească ţintă ca să vadă ce am făcut sau nu am făcut. De exemplu, am spus cuiva de subiectele despre care îmi este interzis să discut? Mi-am amintit prea mult despre ultima întâlnire? Am obţinut cumva o probă fizică despre ei, ca o fotografie sau o înregistrare? Privitul ţintă este primul lucru pe care îl fac ei pentru a obţine răspunsuri la aceste întrebări şi altele asemenea lor.

Cu privire la culegerea de informaţii despre ascultare, de obicei ei folosesc aceeaşi şedinţă de privit ţintă, ca să introducă comportamentul „potrivit” în mine. De exemplu, dacă descoperă că am vorbit cuiva despre ei, pot să „vâre” ideea să nu mai vorbesc niciodată despre acel subiect. Sau poate că nu voi mai vrea să vorbesc vreodată cu acea persoană. Dacă găsesc vreo dovadă a neascultării, aproape întotdeauna includ instrucţiuni proiectate pentru a-mi controla comportamentul în vreun fel. Ocazional, folosesc ei înşişi instrucţiuni de control, pentru momentele când întăresc sugestii vechi sau în circumstanţe similare.

Un alt mod în care folosesc ei procedurile de privit ţintă este pentru a obţine informaţii despre chestiunea învăţării/asimilării. Ceea ce se poate întâmpla în format linear, prin care unul din ei mă priveşte ţintă şi pune o întrebare, iar apoi eu răspund la ea. Procesul se repetă cu întrebări diferite (totuşi aproape întotdeauna pe acelaşi subiect). Acest fapt este mai degrabă lent şi similar cu purtarea unei conversaţii obişnuite. Marea diferenţă este că imaginile şi sentimentele pot fi de asemenea date împreună cu cuvintele, pentru a mări sensul întrebării.

Un mod diferit în care folosesc ei privitul ţintă pentru a învăţa un subiect, este mai complex de descris. Hibridul va începe prin a mă privi ţintă şi voi deveni conştientă că-mi face ceva, dar nu voi şti exact ce. Foarte rapid, voi simţi în mai mare măsură o legătură cu mintea hibridului şi voi „auzi” un subiect. Subiectul nu va fi în cuvinte, ci mai degrabă într-o formă de gândire pură. Instantaneu, mintea mi se va umple cu orice ştiu eu despre subiect, chiar şi cu lucruri minore şi obscure. Orice am legat vreodată în vreun fel de el, va fi acolo. Apoi voi simţi ca şi cum întreaga cantitate de cunoştinţe este transferată hibridului. Uneori ei fac aceasta cu patru sau cinci subiecte la rând. De obicei procedeul mă lasă simţindu-mă extenuată şi secătuită de puteri.

Alte moduri în care au folosit ei privitul ţintă asupra mea au inclus faptul de a-mi da imagini şi a-mi arăta lucruri. Uneori ele sunt folosite pentru a-mi explica ceva, ca ceva ce vor ei să fac eu. Alteori sunt folosite ca o formă de pedeapsă şi mi se arată imagini răscolitoare ale unor prieteni şi membri de familie răniţi din cauza acţiunilor mele. Imaginile pot fi foarte puternice şi par absolut reale când le văd.

Ultimul mod în care folosesc ei privitul ţintă este ca să stârnească sentimente sexuale când vor fie să mă angajez în contact sexual cu ei, fie să realizeze proceduri ginecologice asupra mea. Şi-au folosit de asemenea abilitatea de a induce emoţii, în contextul forţării mele de a mă simţi protectoare faţă de hibrizii umani, şi în contextul generării de emoţii de dragoste şi încuviinţare.

JB – Poţi să descrii cum ţi-au ameninţat hibrizii prietenii şi pe cei dragi, şi cum i-au făcut pe unii din prietenii din sistemul tău de suport să rupă prietenia cu tine?

KA – Precum ştii, este încă puţin cam dificil pentru mine să vorbesc despre aceasta, deoarece tocmai am suferit pierderea unui prieten. Ei mi-au spus în multe ocazii că dacă vorbesc cu cineva în detaliu despre ei sau despre experienţele mele, vor găsi persoana şi vor pune capăt relaţiei pe care o am cu ea. După ce au făcut-o cu mai mulţi, acum îi cred.

Par să fie mai preocupaţi de oamenii cărora le împărtăşesc multe informaţii în mod continuu, decât de un contact întâmplător. Dar sunt destul de eficienţi cu cei pe care îi consideră ameninţări potenţiale. De asemenea îi ameninţă în mod obişnuit chiar şi pe cei cu care nu vorbesc, dacă ei cred că-mi pasă destul de ei, ca să facă din ei un mod eficient de a mă disciplina. De exemplu, copiii mei sunt ameninţaţi, şi îmi sunt arătate imagini oribile despre chinul sau uciderea lor, când mă împotrivesc. Înţeleg aceasta ca însemnând că vor face să se întâmple acestea, dacă nu mă supun.

Sentimentul meu este că hibrizii preocupaţi de securitate au decis că nu ar trebui să vorbesc cu nimeni despre experienţele mele. Mai mult, a existat un efort concertat pentru a îndepărta orice fel de sistem de suport pe care îl am pentru a mă încuraja să mă împotrivesc lor, şi de asemenea de a discredita ceea ce spun, astfel încât dacă la un moment dat informaţiile devin publice, nimeni să nu le acorde atenţie. Până acum au fost eficienţi. Cred cu adevărat că dacă încep să lucrez din nou cu cineva, şi acea persoană va fi ruptă de mine în vreun fel.

JB – Poţi descrie o parte din tehnologia pe care au folosit-o în prezenţa ta şi ce feluri de tehnologie ai văzut în bazele lor?

KA – Raza de lumină pentru a urca în vehicule şi a coborî iar, este un component foarte obişnuit al tehnologiei lor. Cred că le permite să treacă prin pereţi, ca şi prin ferestre. [Extratereştrii gri fiind îngeri căzuţi, demoni sau fiinţe spirituale căzute din alte dimensiuni, nu au nevoie de această rază de lumină pentru a trece prin pereţi şi ferestre, ci au creat-o special pentru a-i induce în eroare pe oameni. Pentru lămuriri, clic pe Universuri cu mai multe dimensiuni decât al nostru.]

Am văzut lucruri puse pe capul meu în variate poziţii, care par să le permită fie să comunice mai bine cu mine, fie să mă controleze mai mult. Par să fie dispozitive electronice, şi de obicei există câteva momente de durere asociate cu ele, când îmi sunt aşezate pe cap. Unele din ele par să treacă prin partea de sus a capului, în timp ce altele trec în jurul părţii din spate sau de-a lungul zonei frunţii. Instrumentele par să le dea mai mult acces la mintea mea, deşi nu sunt sigură cum. În lunile recente am fost supusă la asemenea instrumente cu o frecvenţă crescută.

Într-un anume eveniment oribil cam cu un an în urmă, am fost aşezată în ceea ce arăta ca un scaun de pacient la dentist. Pe cap mi-a fost aşezat un dispozitiv, care mergea din spatele unei urechi, în jurul părţii din spate a capului, şi se oprea chiar înainte de a ajunge la cealaltă ureche. Când am privit în jos la corpul meu, am văzut electricitate arcuindu-se de o parte şi de alta a lui, dar nu m-am putut mişca pentru a încerca să opresc procesul. În mijlocul durerii şi fricii, un extraterestru gri înalt a început să se uite ţintă la mine, îmi amintesc că am încercat să mă împotrivesc, dar am simţit că era atât de puternic faţă de mine încât pur şi simplu mi-a îngropat sinele adânc înăuntrul meu. Nu am putut lupta deloc împotriva lui. În timp ce procesul continua, mi-am simţit mintea manipulată cu uşurinţă foarte mare de acea fiinţă. Când s-a terminat, am descoperit că nu-mi păsa prea mult de lucruri. Mă simţeam amorţită emoţional, în lipsa unui termen mai bun. M-am trezit în ziua următoare simţindu-mă în acelaşi fel, iar sentimentul persistă până în ziua de astăzi, deşi acum nu este la fel de puternic. Am fost pasionată în a mă lupta înainte de aceasta, dar după, pur şi simplu nu-mi mai păsa dacă luptam sau nu. Simt ca şi cum am pierdut o parte din suflet în acea experienţă. Trăiesc cu frica constantă de a fi dusă înapoi la acel scaun.

Am folosit de asemenea un dispozitiv ca o hartă. Era interesant, fiindcă părea să fie legat de gândurile mele. Mă uitam la ecran, şi devenea un fel de imagine 3D a unei hărţi. Când mă gândeam la drumuri sau hotare, deveneau luminate într-un anumit fel pe hartă. Drumurile păreau să se ridice când mă gândeam la ele, hotarele deveneau deodată vizibile, iar caracteristicile deveneau mai luminoase. Când mă gândeam ca călătoria pe drum, drumul în sine se răsucea şi se întorcea, şi părea că linia se mişca în mod real, ca şi cum călătoream pe ea.

Legat de hartă, am văzut multe dispozitive ca un ecran care, când te uitai la ele, deveneau o reprezentare 3D a oricărei imagini o expuneau. Acestea nu par să fie deosebit de interactive, ci controlate mai mult de extratereştri sau de hibrizi, ca ceva ce vor ei să văd sau să învăţ. Imaginea (imaginile) pare foarte reală şi uneori este dificil să fac deosebirea între viaţa reală şi o imagine, până nu se termină procesul şi ecranul este îndepărtat.

JB – Poţi să descrii ce s-a întâmplat în unele din locurile în care te-au luat hibrizii în oraşul tău? Ai descris un depozit plin de hibrizi.

KA – M-au dus în multe locuri ici şi colo în împrejurimile locuinţei mele. Există câteva clădiri abandonate în zonă, şi acelea au fost favoritele lor pentru ca un grup al lor să se întâlnească cu mine şi să transfere cunoştinţe, folosind metoda blocului de informaţii pe care am descris-o în întrebarea de mai sus despre privitul ţintă. Deoarece aceste clădiri adesea au în ele camere uriaşe, deschise, mulţi hibrizi pot să fie acolo în acelaşi timp.

I-am dus de asemenea la multe magazine universale din zonă, ca să-i învăţ cum să se descurce şi să cumpere articole. Un hibrid era fascinat de televizoare. În apropiere se afla un magazin deschis 24 de ore, care avea un perete de televizoare deschise, deci puteai vedea imaginile. Îmi cerea să-l duc acolo frecvent ca să se poată uita la ele. Alteori îl duceam la variate magazine universale sau la secţiuni din magazinele universale, şi îi explicam despre bunurile pe care le conţineau (precum farmacia şi toate medicaţiile etc.). Apoi trebuia să-i explic de ce ar cumpăra sau ar avea cineva în mână toate acele produse. Adesea, când făceam cumpărături pentru familia mea, venea un hibrid cu mine şi punea întrebări. De ce mă duceam la acel magazin? Care era scopul? Ce s-ar întâmpla dacă nu m-aş duce? Deseori întrebările păreau fără sfârşit. Ocazional hibrizii puneau întrebări chiar şi vânzătorilor, care răspundeau.

Desigur, i-am avut frecvent acasă la mine. Am fost de asemenea în apartamentele unde locuiau ei. Uneori pentru a putea inspecta apartamentul şi a mă asigura că nimic nu era greşit pentru a atrage atenţia asupra lor; alteori pentru privitul ţintă, pedepse sau relaţii sexuale.

JB – De asemenea, poţi descrie câteva din celelalte locuri, ca apartamentele în care locuiesc ei? I-ai învăţat pe unii dintre hibrizi cum să se amestece în societatea umană şi cum să-şi decoreze casele ca să le facă să arate normal. Poţi detalia?

KA – Din ceea ce am văzut, sunt în apartamente standard care se găsesc în complexe de apartamente. Oamenii locuiesc în apropierea lor şi lângă ei, şi presupun că nu au idee cine sau ce sunt vecinii lor. Am văzut un hibrid locuind într-un apartament, iar toţi ceilalţi din clădire sau complex sunt oameni. Am văzut de asemenea diferiţi hibrizi locuind în multe apartamente din aceeaşi clădire sau din acelaşi complex. În aceste cazuri pare că aproape ar fi ocupat clădirea sau complexul.

De cele mai multe ori pare să fie un hibrid într-un apartament, dar odată am observat cam patru hibrizi într-un singur apartament. Cred că era un apartament cu două dormitoare.

Lucrurile în care i-am corectat au fost orice, de la ceea ce este foarte evident, la ceea ce este foarte subtil. Mobilă în încăperea greşită – o dormeză în sufragerie, de exemplu, produse la cutie în frigider. Oale şi tigăi aşezate pe podea în camera de zi. Este uimitor ce ştiu ei, dar şi mai uimitor ce nu ştiu. Lucrurile traiului de zi cu zi trebuie să fie învăţate de cei care speră să se asimileze. A trebuit chiar să dau lecţii unuia despre cum se foloseşte un telefon şi de ce ai vrea să o faci. Am trecut prin cum se face duş, baie, şi rutina igienei de bază. De ce ai vrea un prosop în baie. Unde trebuie puse hainele, cum se gătesc lucruri simple, ce lucruri merg în frigider, ca să nu arate ciudat. Un frigider gol va arăta neobişnuit, dar aşa va arăta şi unul plin de lucruri ciudate, ca conserve la cutie. Am explicat şi când trebuie aruncate lucrurile care s-au stricat. Un frigider cu lapte în el arată bine, doar dacă laptele nu este vechi de 6 luni.

JB – Care crezi că este scopul ultim al faptului că aceşti hibrizi sunt aici?

KA – Bineînţeles, nimeni nu poate răspunde cu adevărat la aceasta în afară de extratereştri şi hibrizii înşişi. Dacă ar trebui să ghicesc, aş spune că scopul lor imediat este să infiltreze Pământul la fiecare nivel al societăţii şi în fiecare societate de pe pământ. Aceasta, la rândul său, mă face să concluzionez că scopul este ca în cele din urmă să preia planeta. Nu ştiu de ce. Ca să fiu sinceră, nu sunt sigură care motive sunt cele importante. Intelectual vorbind, ar fi frumos de ştiut. Dar din punct de vedere pur practic, ar trebui să ne concentrăm pe prevenirea acestui lucru, dacă este posibil. Motivele nu sunt necesare pentru a ne adresa ameninţării imediate, şi cred cu adevărat că este o ameninţare pentru modul nostru de viaţă şi existenţă.

Analiză şi comparare

Hibrizii par incapabili de a arăta vreun fel de gratitudine. Precum a arătat Karen, nu conta dacă era obosită sau istovită, dacă hibrizii vroiau să o violeze sau să o înveţe ore în şir, hibrizii întotdeauna obţineau ce vroiau.

Karen a instruit hibrizi de gen feminin şi hibrizi tineri, ca şi hibrizi de gen masculin. A antrenat câte un singur hibrid, sau hibrizi în grupuri. I-a antrenat într-un mediu complet extraterestru sau dimpotrivă, într-o locaţie mai lumească, ca un depozit sau un apartament. Mi-a spus că ei învaţă uimitor de repede. Am întrebat-o dacă hibrizii par să îmbătrânească în acelaşi ritm cu oamenii normali. A spus că păreau să îmbătrânească mai încet decât o facem noi, amintind de timpul când unul din hibrizii pe care îl vedea destul de des cu ani în urmă, s-a întors pentru o vizită neaşteptată. Hibridul nu părea să fi îmbătrânit deloc.

[James Bartley, A Female Abductee’s Revelations Of Hybrid Infiltration. Copyright © James Bartley. James a fost răpit de extratereştri şi a fost expus la nivele înalte de război spiritual. Este student la Istorie Militară cu accent pe Informaţii – Contrainformaţii şi Operaţiuni Speciale. A studiat în Anglia şi Germania, a lucrat in industria semiconductorilor, în industria telecomunicaţiilor şi în Guvernul Regional ca mediator. A lucrat, de asemenea, pentru Serviciul Civil la un comandament militar important, într-o funcţie legată de Serviciile Secrete. În trecut a deţinut o afacere.]

[Notă: Noi credem că extratereştrii sunt îngeri căzuţi, demoni sau fiinţe spirituale căzute din alte dimensiuni.]

de James Bartley

Ceea ce urmează este un interviu pe care l-am făcut cu un bărbat răpit de extratereştri, care a fost trimis la mine de mentorul meu, Barbara Bartholic. Acest bărbat răpit, „P.R.”, îi trimisese Barbarei o bandă audio cu sunete electronice, făcute chipurile de reptilieni în timpul uneia din experienţele lui de răpire. P.R. i-a telefonat Barbarei şi au avut o conversaţie lungă la telefon, în timpul căreia Barbara a confirmat independent multe din experienţele raportate de P.R.

Barbara a încercat să asculte banda pe trei magnetofoane diferite, iar de fiecare dată magnetofonul în chestiune a funcţionat necorespunzător şi nu a mai funcţionat niciodată cum trebuie. După a treia încercare eşuată, Barbara a decis să mă cheme pentru acest caz, deoarece P.R. menţionase că citise unele din scrierile mele şi trecuse el însuşi prin multe dintre experienţele pe care le-am descris în detaliu. […]

Cei răpiţi de extratereştri şi „iniţiaţii” din comunitatea ştiinţifică şi militară au descris paradoxul că interiorul unei nave pare să fie mult mai mare decât exteriorul navei. Se ştie că OZN-urile sunt vizibile în spectrul vizibil, dar invizibile pentru radar, şi vice versa.

Cei răpiţi de extratereştri şi lucrătorii din facilităţile subterane descriu orbite luminoase care navighează singure, care în ciuda strălucirii, nu emit o lumină care să se răsfrângă pe suprafeţele din apropiere. Odată am fost răpit după miezul nopţii şi am fost adus înapoi la aproximativ 10:15 noaptea. Cu alte cuvinte, am fost adus înapoi la un moment în timp înainte de cel în care am fost răpit. „Ştiinţa modernă” nu are o explicaţie pentru niciunul dintre aceste evenimente. […]

Interviul

J.B. – Din perspectiva ta, ce fac reptilienii aici şi ce încearcă să realizeze?

P.R. – Reptilienii îi văd pe oameni ca resursă, hrană, sclavi, turmă de înmulţit, şi proprietatea lor. Sunt aici pentru a prelua în cele din urmă controlul complet al Pământului, după un număr de catastrofe naturale aranjate de ei (ca boli şi schimbări ale vremii) şi alte catastrofe care par să fie făcute de om (precum războaiele). Apoi plănuiesc să-i transforme pe locuitorii supravieţuitori în sclavi controlaţi mintal, pe care intenţionează să-i folosească pentru scopuri variate, inclusiv pentru cele enumerate mai sus. Ceva de importanţă egală, dacă nu şi mai mare, este că încearcă să întârzie şi să reţină umanitatea să evolueze spiritual. De fapt, ei vor ca omenirea să dea înapoi spiritual până în punctul în care va fi incapabilă să se elibereze de ei. [Conceptul evoluţiei spirituale a omului, respectiv a omenirii, este anticreştin şi de orientare New Age. Conform Bibliei, omenirea nu va evolua spiritual, ci va merge din rău în mai rău. „Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele. Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea.” (2 Timotei 3:1-5) „Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci.” (Matei 24:12) „Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?” (Luca 3:8) Posibil că aceste fiinţe spirituale căzute induc intenţionat în cei răpiţi un concept opus Bibliei, pentru a-i îndepărta de adevărata mântuire. N. trad.]

J.B. – Poţi menţiona unele din modurile în care reptilienii îi manipulează pe oameni?

P.R. – Folosesc abilităţile lor telepatice foarte avansate şi tehnologia lor pentru a crea imagini în vis, în mintea celui răpit care doarme. Folosesc de asemenea răpirea astrală, în care cel răpit este plasat în scenarii de realitate virtuală. Unele dintre scenarii sunt folosite în combinaţie cu abilităţile lor telepatice şi cu tehnologia controlului minţii, pentru a-l face pe cel răpit să recurgă la comportamente autodistructive precum abuzul de droguri sau promiscuitatea sexuală. Presupun că pot chiar să transforme pe cineva într-un ucigaş în serie. Folosesc de asemenea implanturi pentru singurul scop al controlului mintal. Îşi folosesc abilităţile telepatice pentru a-l influenţa şi a-l controla mintal pe cel răpit. Au de asemenea tehnologia de a controla de la depărtare mintea celui răpit. Pot de asemenea să-l facă pe cel răpit să experimenteze o mare durere. De exemplu, dureri de cap şi dureri abdominale severe. Durerile de cap şi durerile abdominale pot fi atât de severe încât să-l facă incapabil pe cel răpit. Ei pot cauza ca cel răpit să fie bolnav cronic. Folosesc atât tortura fizică cât şi cea psihologică. Folosesc privarea de somn. De asemenea recurg la viol.

J.B. – Poţi descrie procesul transferului de energie şi conştiinţă de la reptilieni în trupuri umane construite genetic?

P.R. – Am văzut procesul o singură dată. Am văzut ceea ce părea a fi un trup uman, stând întins pe o masă. Lângă el era un reptilian, care era de asemenea întins pe o masă. Deasupra reptilianului cât şi a trupului omenesc erau ceva ce arătau a fi instrumente electronice şi maşinărie electronică. Cumva, energia trupului, trupul astral, sufletul reptilianului (trebuie să spun aici că nu cred că au suflete adevărate) sau cum vrei să-i spui, a fost transferat de la reptilian în trupul cu aparenţă umană.

J.B. – Procesul de mai sus are ceva de-a face cu sadicii hibrizi cu înfăţişare umană, care au fost descrişi de cei răpiţi?

P.R. – Hibrizii erau prezenţi în timpul procedurii, dar nu ştiu dacă erau implicaţi în proces.

J.B. – Crezi că unii dintre hibrizii cu înfăţişare umană sunt legaţi de reptilieni?

P.R. – Da, au fost creaţi de reptilieni.

J.B. – Poţi descrie câteva dintre actele de cruzime şi sadism comise atât de reptilieni cât şi de hibrizi?

P.R. – Uneori se hrănesc cu forţa vitală a oamenilor, până în punctul în care este dificil pentru cel răpit să se deplaseze, fiindcă procesul de hrănire îl lasă pe cel răpit într-o stare slăbită şi letargică. Uneori se hrănesc din zona inimii, până în punctul de a cauza ca inima să bată atât de repede de parcă ar plezni. Îi violează pe cei răpiţi. Introduc ace lungi în abdomen, ceea ce este foarte dureros. Îi bat pe cei răpiţi. Odată îmi amintesc că hibrizii m-au lăsat într-o stare paralizată. Eram conştient, dar nu mă puteam mişca. Unul dintre hibrizii cu înfăţişare umană a scos un cuţit în formă de fluture şi mi-a despicat abdomenul cu cuţitul. Curând după aceea, un alt hibrid a scos un dispozitiv manual şi l-a îndreptat înspre rană, iar rana s-a vindecat complet. Ei pot provoca celui răpit durere fizică douăzeci și patru de ore, șapte zile pe săptămână. De exemplu, am avut dureri de cap severe douăzeci și patru de ore pe zi. Acestea sunt atât de dureroase, încât uneori mă lasă într-o stare de incapacitate. De multe ori durerile de cap sunt însoţite de dureri abdominale severe şi de sângerări ale nasului. Ceea ce tocmai am descris sunt doar câteva dintre modurile în care reptilienii şi hibrizii lor torturează oamenii.

J.B. – Cum s-au amestecat reptilienii în sexualitatea ta?

P.R. – În multe ocazii m-au violat. Au încercat chiar să-mi modifice orientarea sexuală, folosind manipularea în vis prin imagini create de ei, instrumente de stimulare sexuală, tehnologia controlului mintal şi abilităţile lor telepatice.

J.B. – Poţi descrie procesul recoltării de energie, şi există vreo legătură (dacă este vreuna) între energia recoltată de la oameni, şi tortura şi cruzimea pe care reptilienii şi hibrizii le manifestă asupra oamenilor?

P.R. – Precum am descris mai sus, se hrănesc cu energia forţei vitale umane. Pe cât de greu poate fi de crezut, îşi pun mâinile pe zona corpului din care vor să se hrănească, iar apoi aspiră energia în mod vampiresc. Reptilienii şi hibrizii lor se hrănesc direct din victimele lor, fiindcă aceasta le dă o plăcere mai mare decât consumarea energiei obţinute prin a doua metodă descrisă mai jos. Îl forţează pe cel răpit şi să experimenteze anumite emoţii, precum teama. Apoi se hrănesc direct din cel răpit. Acelaşi lucru este adevărat pentru sex. Îşi torturează victimele pentru a-l aduce pe cel răpit în starea dorită. Vor tortura, vor stimula sexual forţat şi îşi vor controla mintal victima, pentru a-l aduce pe cel răpit în starea dorită.

De asemenea au camere în forma unor cutii dreptunghiulare transparente. Cel răpit este pus în cameră. După aceea sunt activate un fel de echipament şi maşinărie electronice. Forţa vitală a celui răpit este apoi extrasă şi transferată în containere de depozitare. Extrag şi ţesuturi şi fluide biologice.

J.B. – Poţi descrie momentele când reptilienii au extras forţa vitală de la un copil uman şi apoi au consumat copilul?

P.R. – I-am văzut pe reptilieni hrănindu-se dintr-un copil nou născut. S-au hrănit (au aspirat întreaga forţă vitală) din copil până ce a devenit de culoare foarte închisă şi s-a zbârcit ca o prună uscată. Copilul a murit. Apoi reptilienii au mâncat trupul copilului.

J.B. – Ai observat vreun fel de ierarhie printre reptilieni şi hibrizii umani? I-ai descris pe „cei înălţaţi”, „managementul de mijloc” şi „ucigaşii de rang inferior”.

P.R. – Există o ierarhie. Ea este stabilită având lideri în vârf. Am auzit o dată cum s-a făcut referire la unul dintre liderii lor ca la „un înălţat”. [„Maeştrii Înălţaţi” reprezintă un alt concept ocult, ei fiind consideraţi a fi fiinţe spirituale iluminate. N. trad.] Apoi există un management de mijloc. Treaba lor este să-i conducă pe reptilienii de rang mai mic şi pe hibrizii cu înfăţişare umană. Apoi la baza scării sunt reptilienii de rang mai jos şi hibrizii cu înfăţişare umană.

J.B. – Poţi să descrii abilităţile psihice şi paranormale ale acestor hibrizi? Par să fie înzestraţi genetic cu calităţi sadice. Poţi să descrii hibridul care ţi s-a arătat purtând un costum?

P.R. – Au abilităţi telepatice care le permit să citească mintea oamenilor şi să comunice unul cu celălalt. Au abilitatea de a-şi părăsi trupurile fizice şi de a călători în trupurile lor parazite de energie. Când se află în acea stare, rămân invizibili şi de densitate mai mică, până în punctul în care se pot materializa şi pot apărea la fel de solizi ca tine şi mine. [Fenomenul descris este asemănător dematerializării, prin care vrăjitorii puternici se dematerializează, pentru a se materializa instantaneu la mare distanţă de locul iniţial]. Acelaşi lucru este adevărat despre navele lor, care se materializează şi se dematerializează.

Cel în costum nu era la fel de sadic ca ceilalţi hibrizi cu înfăţişare umană sau ca reptilienii de ordin inferior, care pot fi descrişi doar ca psihopaţi sau sociopaţi, deşi pot masca trăsăturile respective (psihopată şi sociopată) foarte bine în public. Cel în costum era tipul omului de afaceri.

J.B. – Te rog descrie cum au infiltrat hibrizii societatea şi cum au în posesie şi conduc afaceri şi proprietăţi. Ai descris că hibrizii s-au infiltrat în TOATE straturile societăţii umane. Descrie unele dintre locurile în care i-ai văzut pe hibrizi.

P.R. – I-am văzut printre oamenii legii, conducând şi lucrând în restaurante, în biblioteci, în baruri şi la grătare, în cluburi, magazine de antichităţi şi galerii de artă. Hibrizii sunt psihopaţi şi sociopaţi, deşi, aşa cum afirmat mai devreme, pot să mascheze aceste trăsături foarte îngrijorătoare extrem de bine când operează în public. Unii nu arată nicio emoţie şi sunt în măsură foarte mare de tipul oameni de afaceri. Alţii sunt foarte cruzi. Unora le place să-l tortureze pe cel răpit. Alţii vor doar să se hrănească din cel răpit; dar din nou, toţi vor să se hrănească din oameni. Totul depinde de designul psihologic al reptilienilor, deoarece se pare că ei (hibrizii) sunt programaţi genetic să manifeste trăsături şi comportamente specifice. Aş dori să afirm un ultim lucru. Se pare că este foarte important pentru reptilieni şi hibrizii lor să aibă control deplin asupra celui răpit. Vreau să spun, control deplin în toate domeniile vieţii celui răpit. Controlul deplin asupra celui răpit este extrem de important pentru el.

J.B. – Descrie „mijloacele de transport” care sunt folosite pentru a aduce mai mulţi hibrizi, şi locaţiile în care au loc aceste evenimente, şi modul în care au fost aduşi acolo.

P.R. – Am văzut tipurile de nave pe care Adamski şi Van Tassel au raportat că le-au observat. Am văzut una dintre nave aterizând pe o mică insulă rurală, chiar lângă Coasta Golfului Texas. Nava a apărut brusc şi avea o strălucire albă. După ce a aterizat, un grup de „nou-veniţi” s-au îndepărtat de ea în şir ordonat. Nou-veniţii păreau să fie umani, deşi ştiu că erau hibrizi reptilieni. Au fost încărcaţi în autobuze de culoare închisă, şi apoi duşi de acolo.

Nu ştiu de ce au fost aduşi acolo.

Un tânăr a venit la uşa mea dimineaţa devreme într-o noapte din vara lui 1994. Nu puteam să dorm în noaptea aceea şi am lăsat uşa deschisă ca să intre aer proaspăt, deoarece nu aveam aer condiţionat. Tânărul mi-a spus că vroia să mă vadă cineva. Pe vremea aceea nu ştiam cine sau ce erau, şi am crezut că sunt binevoitori. Am mers apoi afară la o maşină parcată. Maşina părea să fie un Chevy Caprice. Era de culoare închisă şi avea geamuri fumurii. Era o antenă pe partea din spate. Arăta ca o maşină de poliţie fără însemne. Înăuntrul maşinii se afla un bărbat îmbrăcat în costum de culoare închisă. A condus maşina la un pod care lega insula pe care locuiam, de insula în chestiune. Apoi am luat-o pe un drum retras, până am ajuns la o poartă unde de fiecare parte stăteau doi bărbaţi. Poarta a fost ridicată şi am continuat pe un drum murdar cam jumătate de milă, până am ajuns la zona de aterizare.

J.B. – Poţi să descrii o parte din tehnologia pe care ai observat-o?

P.R. – Am văzut instrumente care vindecă rănile. Am văzut instrumente de stimulare sexuală, pe care le folosesc forţat pe bărbaţii răpiţi. Am văzut un instrument care arată activitatea care a avut loc într-o anumită locaţie de-a lungul zilei. Am văzut o armă de ameţire, care este pusă lângă capul unei persoane răpite care doarme, care descarcă energie în creierul celui răpit, ceea ce îl face complet inconştient şi imobil. Au de asemenea un dispozitiv care seamănă cu o cutie mică neagră cu un buton în vârf. Ea îl poate face pe cel răpit inconştient sau paralizat. Au şi un instrument care emite un anumit fel de câmp de energie, care îl înghite pe cel răpit şi îl face inconştient sau imobil. Am văzut cutiile negre care sunt folosite pentru a depozita corpurile astrale ale celor răpiţi. Am văzut un instrument care capturează corpul astral al celui răpit. Emite o rază de energie care îl înghite pe cel răpit; apoi corpul astral al celui răpit este atras în dispozitivul de depozitare. În sfârşit, am văzut instrumente care şterg amintirea răpirii din mintea celui răpit.

J.B. – Poţi descrie o altă navă pe care ai văzut-o?

P.R. – Am văzut o navă argintie în formă de disc. Am văzut o navă în formă de farfurie zburătoare, care era transparentă, cu excepţia conturului şi a unei lumini albe strălucitoare aflată în punctul de sus al vârfului său rotunjit.

În încheiere, mi-ar plăcea să accentuez că reptilienii şi aliaţii lor sunt capabili să comită multe atrocităţi îngrozitoare, precum violul în masă, crima, controlul mintal, sclavia, vampirizarea forţei vitale, furtul ţesuturilor şi fluidelor umane, genocidul, masacrul, mutilarea, ingineria genetică şi mult mai multe.

Analiză

[…] Elementele cheie din mărturia lui P.R. pot fi împărţite în următoarele:

1) Reptilienii îi manipulează şi îi exploatează pe oameni într-o varietate de moduri, care includ, dar nu se limitează, la manipularea sexuală, recoltarea energetică, producerea de abuz fizic şi psihologic, controlul mintal şi colectarea de material genetic.

2) Reptilienii au inspirat anumite caracteristici comportamentale şi fizice unora dintre cei răpiţi de ei.

3) Cel puţin unii dintre hibrizii cu înfăţişare umană au fost creaţi sau sunt sub controlul reptilienilor. Par să existe mulţi asemenea hibrizi umani, iar ei au infiltrat toate straturile societăţii umane.

4) Hibrizii cu înfăţişare umană pot fi extrem de cruzi şi sadici şi manifestă frecvent dispreţ faţă de cei răpiţi. Ei au abilitatea, prin mijloace metafizice sau tehnologice, sau prin ambele, să se arate instantaneu în locuinţa celui răpit. Hibrizii pot să citească mintea şi să descarce imagini şi informaţii în mintea celui răpit. (O altă femeie răpită, numită „Karen”, a oferit multe informaţii despre capacităţile psihice şi metafizice ale hibrizilor.)

5) Reptilienii şi hibrizii umani care lucrează pentru reptilieni utilizează tehnologie manuală avansată.

P.R. a descris un instrument manual care cumva înregistrează toată activitatea dintr-o anumită locaţie. Hibrizii se întorc la o locaţie, precum camera de zi sau dormitorul celui răpit. Activează dispozitivul şi toate evenimentele care au avut loc în acea locaţie vor apărea pe un mic ecran de pe dispozitivul manual. P.R. a fost martor la modul în care utilizează hibrizii dispozitivul, în mai mult de o ocazie.

P.R. a descris o cutie mică neagră, care îi face pe cei răpiţi imobili sau inconştienţi. Faptul a fost descris de numeroşi oameni răpiţi, în timpul întâlnirilor cu extratereştrii. Persoanele răpite de Armată au raportat de asemenea că personalul militar în operaţiuni sub acoperire utilizează un dispozitiv similar, pentru a-i face inconştienţi pe toţi ocupanţii unei case, inclusiv animalele de companie. Frecvenţa de emisie a dispozitivului este astfel reglată ca să nu-l afecteze pe cel care urmează să fie răpit de Armată.

Unul dintre dispozitivele manuale pe care mi le-a descris P.R., dar pe care nu l-a menţionat în interviu, este un dispozitiv care poate face pe oricine dintr-o cameră mare complet inert. P.R. a descris un incident când a fost dus la un restaurant la ora prânzului, de către unul dintre hibrizi. Erau mulţi clienţi în restaurant. Hibridul a scos un dispozitiv manual şi l-a activat, şi toţi cei din restaurant au fost îngheţaţi instantaneu, ca şi cum Timpul s-ar fi oprit pentru ei. Hibridul i-a spus de asemenea lui P.R. că restaurantul era una din afacerile în posesia lor.

Cum se potrivesc hibrizi în toate acestea?

[…] Această parte a articolului constă în concluzii şi teorii care sunt ale mele. Barbara Bartholic nu a oferit imput pentru această parte a articolului.

Esenţialmente există trei tipuri de „hibrizi”. Hibrizii de Tipul 1 sunt persoane răpite de extratereştri, care au fost alterate genetic de către controlorii lor extratereştri. Personal cunosc şi sunt prieten cu multe exemple ale Hibrizilor de Tipul 1. Unii sunt hibrizi reptilian-om, dar acest fapt nu îi face pe aceşti oameni „negativi” sau răi. Sufletul dinăuntru este factorul conducător care determină comportamentul şi caracteristicile unui individ. Există hibrizi lăcustă-om, ca şi hibrizi extratereştri gri-om. Unele persoane răpite de extratereştri descind genetic din fiinţe perfect umane în înfăţişare.

Probabil că unii cercetători „serioşi” ai răpirilor (chicotit) ar putea obiecta la caracterizarea mea a acestor persoane răpite ca fiind „hibrizi”, dar când ai în vedere abilităţile psihice intensificate ale unora dintre cei răpiţi, faptul că unii dintre ei au fost instruiţi să acţioneze tehnologie extraterestră şi chiar să conducă anumite tipuri de nave extraterestre, şi au fost cunoscuţi ca manifestând abilităţi metafizice, cred că este o caracterizare potrivită. Sunt momente când hibrizii reptilieni, neintenţionat sau uneori intenţionat, îşi schimbă momentan forma în formă reptiliană. Alteori pupilele rotunde ale hibridului reptilian îşi vor schimba momentan forma în pupile verticale. Unele linii de sânge de hibrizi cu sânge întru totul reptilian, au pupile care sunt diagonale, şi chiar complet verticale în starea lor normală. Dacă ai ocazia, priveşte interviul fostului Ofiţer MI5 Victor Rotschild, când încearcă să descrie legătura lui cu Spionii de la Cambridge. Pupilele lui sunt aproape verticale. […]

Al doilea tip de hibrid (Hibridul de Tipul 2) este tipul jumătate extraterestru gri-jumătate om. Este cel mai des raportat în timpul răpirilor extraterestre, în care cel răpit este dus la o „creşă” unde îi sunt arătaţi bebeluşi extraterestru gri-om, şi uneori i se spune că respectivul copil a fost creat din material genetic luat de la cel răpit. Celui răpit îi poate fi prezentat acest hibrid în stadii diferite, de-a lungul vieţii sale.

Hibrizii de tipul trei sunt hibrizii cu înfăţişare umană prezentaţi anterior (Hibridul de Tipul 3). În cele mai multe cazuri sunt descrişi ca arătând perfect umani. Alteori au fost descrişi cu pupile cu fantă verticală, indicând o moştenire reptiliană. Uneori hibridul poartă ochelari de culoare închisă, pentru a ascunde pupilele verticale. Aşa cum au arătat alţii, reptilienii au manipulat genetic populaţia de la suprafaţă, pentru a se asigura că hibrizii lor se află în poziţii ale puterii aici la suprafaţă. Unele linii de sânge evident reptiliene sunt familiile Harriman, Rockefeller şi Rotschild. Hibrizii creaţi genetic pe care este focusat acest articol, sunt instruiţi să se amestece în societatea umană, dar pot să pară destul de stângaci şi neîndemânatici în mediul social. Unii se amestecă destul de bine. Mulţi dintre ei au o urmă de sadism, pe care o pot ascunde în public. P.R. şi „Karen”, menţionată anterior, au descris hibrizi cu înfăţişare umană de toate vârstele.

Ce vor face aceşti hibrizi?

La începutul anilor 1990 am avut o întâlnire cu un hibrid înalt, blond, cu maxilar pătrat, la Staţia Navală Aeriană la care lucram. Hibridul purta un costum de zbor gri şi se afla pe locul pasagerului într-o limuzină albă a Corpului de Marină al Statelor Unite. Pe scaunul şoferului era un bărbat înalt purtând uniformă de camuflaj, care vorbea într-un aparat de emisie-recepţie. Hibridul blond îşi folosea abilitatea psihică pentru a-mi trimite telepatic mesaje de extremă rea-voinţă şi ură. Este o poveste lungă, dar m-am simţit foarte intimidat.

La mijlocul anilor 1990, printr-un lanţ cazual de evenimente, am întâlnit o femeie numită „Peggy”, care era un programator calculatoare care lucrase anterior atât la Depoul de Recrutare al Corpului de Marină din San Diego, cât şi la Tabăra Pendleton din Oceanside, California. Peggy lucrase şi la unele departamente de poliţie ca programator calculatoare. Mi-a spus că ea şi o prietenă au tot întâlnit marinari înalţi, blonzi, cu maxilar pătrat, la cluburile de noapte de lângă tabăra Pendlelton din Oceanside, California, la nord de San Diego. Mi-a spus că a descoperit că acei „marinari” erau neobişnuiţi fiindcă nu vroiau să se angajeze în niciun fel de discuţie sau interacţiune cu numeroasele femei din acele cluburi de noapte, în ciuda faptului că femeile păreau foarte interesate de ei.

Marinarii arătau aproape identic şi erau nesiguri din punct de vedere social, şi uneori păreau foarte ciudaţi. Din curiozitate, Peggy a accesat data de baze a personalului de la Tabăra Pendleton, şi a aflat că fiecare dintre acei marinari înalţi, blonzi, cu maxilar pătrat, erau chipurile născuţi în oraşe mici de lângă Los Alamos, New Mexico. Din câte cunosc eu, Peggy nu ştia despre clonare, sau despre faptul că Departamentul de Energie conducea Propiectul Genomul Uman, în Laboratoarele Los Alamos. Nu am menţionat niciodată subiectul extratereştrilor sau hibrizilor faţă de ea. Toate informaţiile pe care mi le-a dat au fost nesolicitate.

Peggy a confirmat în mod independent că baza de date a personalului Corpului de Marină al Statelor Unite înregistra locurile de naştere pentru aceşti hibrizi cu înfăţişare umană ca fiind oraşe mici de lângă Los Alamos, New Mexico. Cred că cel puţin unii dintre aceşti hibrizi sunt creaţi genetic într-un număr de locuri deasupra pământului şi de sub pământ. Din perspectiva mea personală, pot să spun următoarele: Un hibrid sadic care îmi transmitea telepatic gânduri răuvoitoare purta un costum de zbor de nuanţă gri şi stătea într-o limuzină albă a Corpului de Marină al Statelor Unite, parcată pe locul de parcare al Amiralului. Nimeni nu parchează pe locul de parcare al Amiralului.

Mă aflam în biroul meu din sediul unui comandament de „tipul” trei stele al Forţelor Navale Aeriene. Deşi nu am văzut faţa şoferului care purta costum de camuflare, suspectez că era un manipulant uman militar al hibridului. Hibrizii există cu adevărat. Sunt peste tot, inclusiv în instalaţiile militare.

Deci nimeni nu-mi poate spune că hibrizii nu au infiltrat sau nu au fost aduşi în Armată. După toate probabilităţile, controlori militari trimiseseră hibridul ca să mă intimideze. Motivul pentru care eram hărţuit se datora unui anumit caz la care lucram. Dar aceasta este o altă poveste.

Punctul esenţial este că hibrizii sunt deja aici, şi conform lui P.R. şi altora ca el, tot mai mulţi hibrizi sosesc tot timpul. Mulţi dintre hibrizi sunt proiectaţi cu un tipar mintal sadic şi simt plăcere torturând sau violând oameni. P.R. a afirmat că hibrizii au fost creaţi de negativii reptilieni, iar în unele cazuri li s-a transferat conştiinţa reptilienilor. P.R. a confirmat doar informaţiile pe care le obţinusem deja din alte surse.

Hibrizii, ca şi anumite facţiuni ale extratereştrilor gri, acţionează ca marionete pentru negativii reptilieni. Atitudinea lor sadică faţă de oameni este în mod ideal potrivită pentru statul poliţienesc pe cale de apariţie. De aceea nu pot crede că talentele lor sadice nu vor fi utilizate în cel mai deplin mod.

Cum recunoşti un hibrid?

Hibrizii au păr negru, roşcat sau blond şi sunt în diferite stadii de dezvoltare, şi anume copii, adolescenţi şi adulţi. Conform lui P.R. cât şi lui „Karen”, „ucigaşii de la securitate” şi „violatorii” tind să fie cu părul negru. Unii din hibrizi arată ciudat şi neîndemânatici în public. Comportamentul lor ciudat poate fi o indicaţie că nu s-au aclimatizat pe deplin la societatea umană.

Hibrizii pot să apară înăuntrul unei case instantaneu, fără o înştiinţare anterioară. Dacă acest fapt este rezultatul tehnologiei sau al capacităţilor inerent metafizice ale hibrizilor, rămâne deschis pentru discuţie. Unele persoane răpite cred că hibrizii folosesc aceeaşi tehnologie pe care o folosesc extratereştrii gri când apar într-o casă. Este un fapt că apar brusc în casa celui răpit, şi că îl hărţuiesc sau chiar îl violează pe cel răpit. „Karen” a afirmat că hibrizii i-au ţinut capul sub apă în cada ei şi în piscină perioade lungi, pentru că nu coopera cu ei. De obicei toţi cei din casă dorm şi nu se pot trezi, indiferent cât de mult zgomot este făcut de hibrid şi de cel răpit. Adesea hibridul apare când cel răpit este singur sau după ce toţi ceilalţi au adormit.

Se ştie despre hibrizi că apar la uşa din faţă a celui răpit şi îl iau într-un vehicul cu motor. Se ştie despre hibrizi că „fură maşina” celui răpit. Cel răpit conduce maşina, şi deodată apare un hibrid pe marginea drumului, iar cel răpit este constrâns să tragă pe dreapta şi să ia hibridul. Dacă sunt alţi pasageri în maşină în momentul acela, pasagerii vor fi puşi într-o stare alterată şi nu-şi vor aminti nimic din ce s-a întâmplat în prezenţa hibridului.

Hibrizii sunt extrem de psihici şi telepatici. Voi aprofunda aceste capacităţi în detaliu în interviul cu „Karen”. Pot să se uite în ochii celui răpit şi să „downloadeze” cantităţi uriaşe de informaţii. Pot să-i comande telepatic unei persoane răpite fie să uite o experienţă, fie să nu afle mai multe despre experienţa sa. […]

Aminteşte-ţi: Reptilienii, datorită capacităţilor lor interdimensionale şi tehnologice inerente, sunt esenţialmente nemuritori. Un număr de persoane răpite au descris cum reptilienii interdimensionali posedă trupuri umane care au fost pregătite pentru ei. Ei utilizează trupurile până ce devin prea bătrâne sau infirme. Apoi conştiinţa lor este transferată într-un alt trup special pregătit. […]

[James Bartley a fost răpit de extratereştri şi a fost expus la nivele înalte de război spiritual. A studiat în Anglia şi Germania. Este student la Istorie Militară cu accent pe Informaţii – Contrainformaţii şi Operaţiuni Speciale. James a lucrat in industria semiconductorilor, în industria telecomunicaţiilor şi în Guvernul Regional ca mediator. James a lucrat de asemenea pentru Serviciul Civil la un comandament militar important, într-o funcţie legată de Serviciile Secrete. În trecut a deţinut o afacere.]

[James Bartley, Interview with a Male Abductee about Reptilians and Hybrids. Copyright © James Bartley.]

Templul lui Satan

Era o noapte dogoritoare de iulie, iar eu stăteam privind fioros la uşa deschisă a templului meu satanic. Misterul copleşitor al strălucirii lumânărilor pâlpâia în camera ascunsă, aruncând umbre ameninţătoare, în mişcare, pe crucea inversată şi pentagramă. Cu fiecare pas, maxilarul îmi devenea mai ferm, muşchii mai încordaţi, inima mai dornică. Simţeam aproape o foame. Mă dusesem la cimitir şi scosesem un craniu uman ca de cretă, adevărat. Era atât de întuneric acolo. Da, atât de întuneric, şi atât de veşnic şi straniu.

Craniul stătea ca o bucată de piatră liniştită. În ciuda mortalităţii lui evidente, craniul părea să aibă o prezenţă fantomatică ca şi cum ar fi fost viu, privind scenele la care numai demonii şi câteva perechi de ochi omeneşti fuseseră vreodată martori. Bucăţile de chihlimbar limpede pe care le pusesem în cavităţile ochilor străluceau mistic datorită lumânării aprinse din centru. Cel mai sinistru dintre toate, rămăşiţele arse ale unei Biblii se aflau în diferite părţi ale încăperii, etalând faţă de Satan un dispreţ ferm faţă de Cuvântul lui Dumnezeu.

Sângele îmi curgea prin vene ca nişte ace reci. Am continuat să-mi frec limba de partea din spate a dinţilor. Era o privelişte din iad. De pe altarul meu satanic, negru ca smoala, picura sângele proaspăt al unui porc mutilat. Cuţitul cel mare era încă presărat cu puncte roşii. De fapt, pereţii şi tavanul erau acoperiţi cu sânge uscat, amestecat cu sângele proaspăt al ritualului lunii pline. Încă mă simţeam prins de drogurile şi băutura ceremoniei. Îmi spălasem mâinile de trei ori, dar tot le simţeam murdare. Pete mari de sânge se împrăştiaseră pe partea din faţă a cămăşii mele, dar aceasta nu era nimic; se întâmpla tot timpul. O nelinişte interzisă, fără nume, a revenit. Păşeam pe muchia de cuţit a pericolului.

Ca discipol al Prinţului întunericului, de sute de ori invocasem magia pe acel altar negru. Făcusem mii de farmece destinate să ucidă, sau să aducă boala, sau să controleze vieţile altor oameni, ca şi pe a mea. Frecvent, căutasem lucruri precum murdărie din cimitir, sânge de liliac, oase şi pene de pui, mustăţi de pisică, sare şi cenuşă, de obicei adunate într-o bucată roşie de flanel. Satan mă învăţa cum să folosesc diferitele lui farmece pentru a provoca tulburări precum infertilitatea, impotenţa, iritabilitatea, chelirea, o inimă zdrobită, sau chiar norocul jucătorilor de jocuri de noroc.

De multe ori luam pisici care hoinăreau pe străzi (pisoii mici sunt cel mai uşor de prins). Tăiam gâtul pisicii, iar apoi stropeam cu sânge pragul uşii persoanei blestemate, ca un fel de avertizare. Eram un om violent, care se bucura să creeze incidente ale ororii, pe care să le impună în viaţa altei persoane. Poate că îţi sună ca nişte coşmaruri ale celor condamnaţi, şi sunt… dar s-au întâmplat.

Toate acestea din cauză că Diavolul îmi promisese putere, prosperitate şi plăceri carnale. Faptul că în timp ce practicam artele întunecate, m-am trezit că eram îngrozit şi lovit de sărăcie, nu mi-a trecut niciodată prin conştient. Este un contrast; mi s-au promis putere, bogăţie şi senzualitate, dar m-am trezit că eram în teamă, sărac şi cu o imagine proastă de sine.

Poate fi greu chiar să concepi că aici, în America, se întâmplă asemenea lucruri primitive.

Chiar dacă eram un satanist solitar, nu eram singur. Milioane sunt acum implicaţi; prinşi în activităţi satanice care sunt atât de rele, încât în cea mai mare parte rămân cea mai importantă armă secretă a lui Satan.

Sufeream de vină, teamă, anxietate şi repulsie faţă de ceea ce mi se cerea să fac, eram fără bucurie, fără pace, fără progres. Eram secătuit de putere la sfârşitul fiecărui ritual, dar eram întotdeauna un vas dornic pentru Satan. Totuşi, de fiecare dată, eram întotdeauna bucuros când treaba cea murdară se termina. Trebuia să o fac, pentru a-mi păstra puterile supranaturale.

Poziţia mea în împărăţia lui Satan era lucrul vital în viaţa mea. Morfina, marijuana şi sexul aveau o stăpânire atât de puternică asupra mea, fiindcă îi dădusem intrare în acele domenii din viaţa mea. Mândria şi poftele sunt ale lumii. Satan este prinţul şi puterea acestei lumi. Când m-am lăsat pradă acelor activităţi, mi-am expus viaţa intrării forţelor demonice, care au venit libere şi acum conduceau.

Biblia spune: „Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea.” (Galateni 5:19-21)

Când carnea face regulile unei vieţi, în locul vieţii reţinute a celui care îşi dedică viaţa lui Isus, cele mai urâte orori ale vieţii se pot manifesta, iar spiritul vrăjitoriei preia controlul. Vrăjitoria este definită ca apelarea mai degrabă la un spirit demon pentru informaţii, decât la Domnul. Informaţiile primite sunt întotdeauna înşelătoare şi false. Are loc o invazie demonică, iar apoi conduce spiritul idolatriei. Ceea ce cauzează închinare directă la demoni şi întoarcerea de la Dumnezeu, la falşi dumnezei.

Viaţa mea devenise o nebunie satanică caleidoscopică. O, cum vroiam să scap din încurcătură, dar cum? Mă întrebam dacă demonii îmi priveau fiecare mişcare. Ştiau şi ce gândeam? De la început auzisem voci în partea din spate a capului. Nu era imaginaţia mea; erau acolo şi mă atrăgeau tot mai adânc în întuneric. Nu puteam opri aceasta; demonii dinăuntrul meu îmi spuneau să merg înainte şi să o fac. Alteori mă trezeam ca să aud un demon scoţând doar sunete dezarticulate şi gemete sugrumate. Urletele lui deprimante răsunau lovindu-se de pereţi, trimiţându-mi fiori reci de-a lungul braţului.

Biblia spune că forţele satanice intră prin activităţi carnale. „Nu ştiţi că, dacă vă daţi robi cuiva, ca să-l ascultaţi…” (Romani 6:16); şi apoi în 2 Petru 2:19: „…Căci fiecare este robul lucrului de care este biruit.”

Povestea mea este o poveste de robie satanică profundă, din care de-abia am scăpat cu viaţă. Un om nu are putere să se opună demonilor fără Isus Hristos. Sper că mărturia mea va ajuta la eliberarea celor captivi care au fost căutători, uşor de înşelat, ai unei false libertăţi ca drogurile, sexul liber etc. Te avertizez, nu întreţine niciun spirit anormal, sau în curând te va stăpâni. Satan trece complet la dominarea minţii; după aceea, câştigă control asupra cărnii, iar în final asupra spiritului.

Părea că trecuse atât de mult timp de când semnasem un contract cu Satan cu propriul meu sânge, dându-mă spiritului său, suflet şi trup, care suna: „Marelui meu tată, Satan.” În schimb, mi-a promis mare bogăţie şi libertate faţă de tabuurile stupide ale societăţii. Credeam că puteam să fac lucruri pe care alţi oameni nu le puteau face.

Cel mai bun lucru era libertatea sexuală cu demonii (atât incubi cât şi succubi) şi cu oamenii. Au fost multe alte lucruri care m-au forţat să fac lucruri de care mă temeam şi pe care le dispreţuiam. Ele au făcut posibile fanteziile sexuale şi perversiunile. De fapt uram şi mă temeam de îndatoririle mele, dar am fost înşelat să cred că ei mă „iubeau”. Totuşi, ceea ce culegeam era un drum fără întoarcere.

În înţelegere cu Prinţul întunericului

Gândul la creştinism mă dezgusta. Satan este real! Nu există forţă neutră. După intrarea mea în închinarea la Satan, următorii trei ani au fost de sclavie spirituală. Viaţa mea era ca un montaigne russe, în sus şi în jos, uneori pe culme, uneori în vale. O, cum vroiam să lucrez pentru Satan! Mi s-a spus că atunci când aveam să mor, voi fi un demon important şi puternic, care va putea să posede oamenii. Posibilitatea acestui „dar” m-a incitat, şi am vrut să mor curând ca să fiu imediat un demon.

Viaţa mea a devenit centrată pe anotimpurile şi momentele schimbărilor lunii. Demonii foloseau acele momente fiindcă îi îmbiau pe toţi discipolii lor să practice satanismul „în comun”. Ceea ce are ceva de-a face cu aducerea a mai multă putere în domeniile fizice focusate. „Zilele imorale” pentru sacrificii sunt solstiţiul de vară şi de iarnă, începutul verii, primăverii, iernii, toamnei, Halloween, Ziua Recunoştinţei, Crăciunul şi 13 ianuarie (Anul Nou satanic). Deşi eram un satanist solitar, ele mă făceau să urmez aceleaşi scheme satanice pe care le urmau adunările sataniste.

Am devenit tot mai intrigat de sacrificiile rituale şi de spiritualism. Cea mai mare luptă care avea loc în mintea mea, era să aduc argumente faţă de mine însumi că acţiunile mele erau raţionale. Zilele îmi erau ocupate cu încercarea de a-mi păstra sănătatea minţii. Uneori îmi doream să nu fi ascultat niciodată de minciunile noului meu dumnezeu. Nu era „raiul pe pământ”, dar eram prins în plasa lui Satan şi plănuiam să rămân acolo pentru totdeauna. O, aveam o ură profundă în inimă pentru ceea ce devenisem, şi eram deja în iad.

Intram tot mai adânc în satanism. Fratele meu şi alţi prieteni au încercat să mă facă să-l părăsesc şi să ies din el. Nu am vrut să ies. Satan mă folosea şi-mi arăta lucruri. Chiar mi-a arătat cum să ridic un demon foarte puternic, despre care a spus că nu fusese slujit sute de ani. A fost foarte greu de făcut, dar am putut să o fac. El a început să mă înveţe unele lucruri, dintr-o carte pe care o materializase. Toată această treabă spirituală părea reală şi incitantă. Am aflat de ce face omul lucrurile pe care le face. Am început să dezvolt o relaţie apropiată cu Satan. Aveam putere şi nu-mi era deloc teamă. Am căutat aceasta. El mi-a spus că putea să facă lucrurile să apară, aşa cum făcuse cu acea carte. Am fost uimit. Mi-a spus că aceea nu era nimic.

Într-o altă noapte, o femeie frumoasă a apărut lângă patul meu. Avea culoarea cărnii crude, cu trăsături de femeie. Un alt spirit plutea de-a lungul camerei întunecate, aproape de tavan, deasupra capului ei. Camera părea rece ca gheaţa. Ea mi-a spus că era zeiţa dragostei. Mi-a promis să mă facă cel mai mare amant al lumii, dacă îngenuncheam şi mă închinam ei. Apoi mi-a spus să păşesc pe o scândură în flăcări, şi aveam să fiu atrăgător pentru femeile de pretutindeni. Am făcut-o. Satan şi demonii lui erau la celălalt capăt. Când am păşit prin foc, la un anumit moment eram să cad. Când m-am poticnit, un demon păşea alături de mine şi m-a prins de încheietura mâinii. Apoi, când am terminat, zeiţa demon a dragostei a fost a mea. Niciun fir de păr din cap nu-mi mirosea măcar a fum. Deodată, ea a venit la mine şi am simţit puterea fanteziei sexuale din cap până în degetele de la picioare. Din noaptea aceea am avut multe femei care păreau să fie atrase de mine. Îmi amintesc de prima dată când această putere stranie lucra în mine. Eram băgat adânc în aceasta şi nu credeam că voi ieşi vreodată. Spiritele mi-au spus că nu-mi vor da drumul niciodată. Nu-mi păsa. O făceam pentru gratificarea mea, şi credeam de asemenea că toată puterea era a mea. Puţine ştiam eu; eram doar împins şi tras de spirite, şi eram folosit de ele.

Acum ştiu că diavolii pot să facă numai ceea ce bărbaţii şi femeile le permit să facă. Vroiam să fiu de partea câştigătoare, deci am devenit un păcălit de bună voie de mârşăviile Diavolului. Greşeam, umblarea mea în acord cu satanismul aproape că m-a costat viaţa eternă. Credeam cu adevărat că depăşisem limitele harului lui Dumnezeu; dar din nou greşeam.

Urma să descopăr curând că Tatăl nostru ceresc este atât de îndurător, blând şi iertător, încât a decis să intre în mod supranatural în scenă şi să-mi schimbe intenţiile. Am descoperit Cine deţinea controlul universului, spre surpriza mea – nu era Satan, ci Domnul Isus Hristos, căruia îi aparţine victoria. Am descoperit de asemenea curând că datorită sângelui vărsat de Isus Hristos, îndurarea Tatălui nostru din Noul Testament îi poate include şi pe unii ca mine.

Nimeni nu va şti niciodată cum m-am simţit la o zi după eliberare, când am citit: „Voi nimici cu desăvârşire descântecele din mijlocul tău, şi nu vei mai avea vrăjitori” (Mica 5:12). Lacrimi de duioşie s-au adunat înăuntru şi au ieşit apoi la suprafaţă în ochii mei, fără a putea fi oprite.

Viaţa mea era stabilită şi niciodată nu m-am aşteptat să se schimbe. Eram un satanist solitar, care făcuse un legământ de sânge cu Diavolul. Credeam că soarta îmi era pecetluită pentru totdeauna, fiindcă Isus Hristos devenise un obiect de blasfemie în ritualurile mele; rebeliunea şi păcatul preluaseră domnia completă asupra vieţii mele. Nu mă gândeam la lucrurile diabolice ca fiind bune sau rele. Mintea îmi era complet absorbită de satisfacerea cărnii, iar conştiinţa îmi fusese de mult arsă precum cu fierul ars. Experimentasem tot ce este imaginabil pentru un om. Spiritele rele erau prietenii mei. Inima îmi devenise rece ca gheaţa, cu nicio urmă de sentimente naturale în ea. Mintea îmi era netrebnică, iar viaţa omenească îşi pierduse sanctitatea şi valoarea. Au fost unii oameni care chiar au ajuns la mine. Am vrut să-i distrug. Biblia Satanică făcuse posibil ca cineva aflat într-o stare spirituală deranjată ca mine, să comploteze împotriva duşmanilor săi.

Ucide şi distruge au devenit singurele mele gânduri. Luptam pentru căderea şi distrugerea duşmanilor mei. Într-o zi, voi scăpa de ei toţi! Era secretul meu, ştiut numai de mine şi de Satan. Aproape de sfârşitul celor trei ani, Satan mi-a apărut ca să-mi spună cum urma să-L detroneze pe Isus când avea să vină a doua oară. (El crede cu adevărat că va câştiga bătălia de la Armaghedon!) A spus: „Vremea mea a început şi voi întări legătura mea cu omenirea. Eu sunt Lucifer, ceea ce înseamnă „lumină”. În această Nouă Eră voi aduce lumii marea mea lumină. Lumea mă numeşte Prinţul întunericului. Eu sunt Prinţul luminii…” L-am oprit în mijlocul discursului şi i-am spus că anumiţi oameni mă exasperaseră cam trei ani şi vroiam să ne ocupăm de ei acum. El a zis: „Fiule, este ceva atât de minor faţă de ceea ce facem noi aici. Eşti îngrijorat din cauza câtorva oameni, când noi vorbim de mulţimi.” Nu-mi păsa de mulţimile lui; vroiam doar ca acei paraziţi să fie trimişi în următoarea dimensiune. „Nu voi mai face nimic până nu ne vom ocupa de ei!” S-a oprit din ceea ce mă învăţa. Mi-a spus exact ce ritualuri să îndeplinesc, ce să fac şi cum să fac. Mi-a spus să lucrez prin vrăjitorie, voodoo şi magie neagră. M-a instruit foarte detaliat cum să o fac. „Nu mă mai chema până nu ai făcut-o”, a spus Satan.

Eram încântat la gândul de a face acele ritualuri de distrugere. A durat două luni să fac treaba pe care mi-a cerut Satan să o fac. Unul din principalele lucruri cerute în domeniul supranatural este să fii supus faţă de căile lui Satan. L-am invocat din nou. „Ei bine, Jeff, ţi-ai făcut treaba?” a întrebat. „Da, domnule!” Mi-a zis să-i arăt în domeniul spiritual, şi am făcut-o. Diavolul a spus că era uimit că a durat doar două luni. A spus: „Nu am găsit un om ca tine de ani şi ani. Vei fi folosit cu puterea în împărăţia mea.” M-a făcut să mă simt bine să aud acele cuvinte de măgulire. Mi-a spus că nu era vremea să fac acel act, ci trebuia să aştept să fie lună plină. Avea să se întâmple în trei săptămâni. A zis că oamenii vor muri exact în felul în care îi arătasem eu în domeniul spiritual. După ce a trecut o săptămână, l-am contactat pe un prieten al meu care era membru al unei adunări satanice şi i-am invitat pe el şi pe prietenii lui la o petrecere. Plănuiam să celebrez moartea acelor oameni.

A mai trecut o săptămână. Era vineri noaptea, decembrie 1987; o prezenţă a intrat în cameră. M-am ridicat şi mi-am deschis ochii, ca să-L văd pe Isus Hristos stând lângă patul meu. Stătea în picioare, într-o lumină strălucitoare, purtând o robă albă, cu margine aurie, care Îi atârna până la picioare. Părul Lui era alb ca lâna iar ochii Lui străluceau ca nişte cărbuni încinşi, dar am găsit compasiune în ei. Arăta foarte puternic. Era un Dumnezeu impresionant. Natura Lui aprigă mi-a inspirat teroare în suflet. Mi-am amintit că undeva în Biblie scria: „Frica de Domnul este începutul înţelepciunii.” „Jeff, trebuie să avem o mică discuţie”, a spus Isus. Privindu-L, am zis: „Nu avem nimic să ne spunem unul celuilalt… nu vom vorbi!” Vocea mea era foarte rece şi aspră. Am vrut să mă întind la loc şi să-I întorc spatele, dar înainte de a o putea face, Şi-a îndreptat degetul înspre mine. Am văzut cicatricele în mâinile Lui… urmele erau încă acolo! Am privit la faţa Lui aprigă şi am văzut o mare mânie acolo. Ochii I s-au făcut roşii ca sângele; dar chiar şi în mijlocul mâniei, era uimitor. Am început să tremur de frică. Am încercat să mă opresc din tremurat; dar nu am putut, fiindcă fiecare nerv din trupul meu era influenţat de prezenţa Lui. Grozav lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului celui viu!

Isus mi-a spus: „Am să-ţi spun ceva, şi am să ţi-o spun!” (Mă transformasem într-un sălbatic de o brutalitate violentă, având o natură barbară, astfel încât cel mai greu lucru de îndurat era să mă aflu în prezenţa unei asemenea sfinţenii divine. Mă simţeam negru, murdar, plin de mânie, poftă şi patimi violente…) Isus a continuat spunând: „Voi aduce o femeie la tine, care îţi va arăta domeniul lui Satan în felul în care îl văd Eu. Ea cunoaşte – a fost acolo. Tu ai învăţat în modul dificil, dar Eu o să te învăţ în felul Meu.” Vocea Lui mi-a pătruns în minte până în măduva oaselor. Deodată, camera a pălit şi a apărut un ecran mare. A fost ca o viziune. El mi-a arătat trecutul şi cum avea să fie viitorul meu dacă continuam cursa mea din prezent cu Satan. Isus mi-a spus că dacă făceam ritualul, oamenii pe care îi uram atât de îngrozitor vor muri exact cum am văzut în domeniul spiritual. După ce se întâmpla aceasta, aveam să fiu dedicat lui Satan pentru totdeauna şi nu aveam să mai am niciodată speranţa de a intra în cer. El a zis: „În noaptea acesta îţi dau să alegi viaţa sau moartea, din punct de vedere spiritual. Dacă alegi să trăieşti viaţa pe care o trăieşti, când vei îmbătrâni vei fi un om foarte bogat, dar spiritual nu vei fi nimic.” Când a rostit cuvântul „nimic”, m-a lovit în punctul sensibil şi în rana cu adevărat adâncă dinăuntru, fiindcă aceea simţisem toată viaţa – că eram „nimic”. Nu aveam prieteni adevăraţi şi simţeam că eram şicanat, chiar abuzat. Am început să plâng şi nu mă puteam opri. Nu plânsesem de ani. A fost prima emoţie omenească şi primul sentiment omenesc de când intrasem în împărăţia lui Satan. Devenisem inuman, lipsindu-mi toate sentimentele care în mod normal caracterizează o fiinţă omenească, precum milă, bunătate, compasiune. Devenisem o persoană crudă, cu indiferenţă faţă de suferinţă, şi aveam chiar o plăcere pozitivă provocând-o.

Isus a continuat: „Jeff, Satan te-a înşelat şi te-a minţit, şi-ţi voi arăta în detaliu cum te-a minţit.” Ca privind la un program de televiziune, El mi-a arătat fiecare lucru mizerabil pe care îl făcusem din 1981. (Isus are camere de filmat!) Apoi am văzut anul 1980, când îmi dădusem viaţa lui Isus Hristos. El mi-a arătat tot ce El şi cu mine aveam împreună. Era o viaţă frumoasă. Nu am ştiut că-mi lipsea până în acel moment. „Jeff, compară aceste două vieţi. Ai minte, care este mai bună în ochii tăi? Tu alegi – viaţa sau moartea. Ai fost mai fericit slujindu-Mă pe Mine, dându-L pe Isus altora? De ce îţi este inima atât de dură încât vrei să blestemi oameni? Vrei să provoci distrugere şi mizerie.” Un val de compasiune mi-a lovit inima şi mi-a străpuns-o, şi am început să plâng ca un copil. Isus mi-a slujit toată noaptea. Am plâns şi am strigat cu pocăinţă, şi m-am dat Lui în întregime. „Doamne, am încercat de trei ori să ies şi nu am putut-o face.” Isus a spus: „Jeff, te voi conduce la o femeie care îţi va arăta cum, şi te va învăţa despre împărăţia întunericului în lumina în care o văd Eu. Vei şti aceasta din felul în care învaţă Biblia… nu din felul în care ai experimentat tu. Dacă faci ritualul împotriva acelor oameni, vor muri. Eu nu pot opri aceasta. Satan nu poate opri aceasta, odată ce pui lucrurile în funcţiune. Tu eşti singurul care poate opri aceasta. (Nota editorului: Dumnezeu şi Satan permit ceea ce permitem noi… Vedeţi cum alegerile şi acţiunile noastre din voia noastră proprie, pot să aducă fie binele, fie răul! Isus a spus că nu putea împiedica acel lucru! De ce? Poate fiindcă victimele plănuite nu aveau pe nimeni care să se roage pentru protecţia lor, ceea ce ar fi împiedicat să fie omorâte prin vrăjitorie – atât de mulţi sunt sub blesteme, şi aceasta îi include şi pe creştini! Amintiţi-vă, Biblia spune că atât Dumnezeu Tatăl cât şi Isus au delegat autoritatea pe pământ OMULUI! Legământul pe care îl făcuse Jeff cu Satan cu propriul lui sânge putea fi rupt. Fusese mântuit înainte să devină satanist şi cel puţin trei oameni mijloceau în favoarea lui Jeff. Dar dacă Jeff îi omora pe ceilalţi, vărsa sângele altora în legământ cu Satan – sacrificiul final al altor fiinţe omeneşti, în legământului cu Satan.) Dacă faci acel ritual, când vor muri, vei fi dedicat lui Satan pentru totdeauna! Chiar în eternitate. Nu va exista speranţa de a veni la uşa Mea. Nicio speranţă de a fi vreodată copilul Meu. Dacă Îmi dai inima în noaptea aceasta, dacă mă vei alege pe Mine, voi avea grijă să reuşeşti. Îţi dau această noapte ca să alegi cui îi vei sluji.” Apoi mi-a arătat gloria Lui. Era minunat! Mi-a spus că puteam să fiu cineva şi în împărăţia Lui, şi că puteam să fiu născut din nou, având numele scris în cartea vieţii a Mielului. Această experienţă va fi întipărită pentru totdeauna în inima mea.

În ziua următoare am ştiut că templul trebuia să fie distrus. Numai cărţile valorau o mie cinci sute de dolari, şi mai erau benzile şi discurile. Crucea inversată şi toate articolele oculte trebuiau să fie scoase. Rupând cuţitul pe care îl folosisem la sacrificii, am îngropat ce nu am putut arde, cerându-I lui Dumnezeu ca acele lucruri să nu fie niciodată găsite. Am săpat o groapă adâncă în curtea din spate, am turnat gaz şi benzină pe lucruri; totuşi, altarul a refuzat să ardă. L-am sunat pe fratele meu şi i-am spus: „Trebuie să ardem lucrurile acestea astăzi.” Sudoarea mi se scurgea pe faţă ca stropii de ploaie. Gâtul îmi era spălat de ea de asemenea, în timp de cămaşa îmi era udă leoarcă la spate.

Sam a spus: „Sigur, voi fi bucuros să vin să te ajut.” Puţin ştia el ce avea să ne aducă viitorul apropiat. Vorbise cu mine de multe ori încercând să mă scoată. Nu mergea la biserică pe vremea aceea şi trăia o viaţă fără Dumnezeu. Am încercat să facem altarul bucăţi cu un topor; dar a sărit doar din lemn şi în cele din urmă a rupt toporul. L-am lovit cu tot ce aveam, nimic nu a funcţionat. Am turnat mai mult gaz şi benzină ca să-l facem să ardă. Când în cele din urmă a luat foc, o duhoare s-a ridicat din fum, iar vântul a purtat-o la mile depărtare. Am îngropat cenuşa lucrurilor pe care le-am ars. Satan a încercat să mă oprească. Când am luat cartea pe care o pusese pe altarul meu, a spus: „Te voi ierta dacă renunţi acum.” „Nu! Am văzut tot ce ai să-mi oferi. Ştiu fără umbră de îndoială că Isus Hristos este mai bun.” Mâinile îmi erau lipicioase când am rupt cartea în bucăţi mici şi am început să o ard. Satan m-a provocat, spunându-mi că nu ar fi trebuit să o fac. „Prostule ce eşti! O să te omor pentru că faci asta cu lucrurile mele.” „Satan, eşti un mincinos! Isus este Domnul meu, nu tu!”

Frate, ăsta a fost curaj. Am început să mă rog lui Dumnezeu pentru ajutor. Gândind că mă pregăteam să înfrunt ce-mi stătea în faţă, am decis în inima mea să menţin arzând focul lui Hristos. Îmi zugrăveam în minte frumuseţea gloriei lui Isus. Puterea Lui divină. Îndurarea Lui. Nu aveam să-L mai părăsesc niciodată. El era Autorul şi Desăvârşitorul credinţei mele.

[Extras din Pat Holliday, Solitary Satanist. Copyright © Pat Holliday.]

[Notă: Noi credem că extratereştrii sunt îngeri căzuţi, demoni sau fiinţe spirituale căzute din alte dimensiuni.]

Poate că aţi citit postarea mea anterioară care conţinea mărturia lui James Casbolt (fost agent MI6 şi victimă a controlului mintal). Aici prezint o fotografie afişată pe site-ul lui personal o perioadă de timp, înainte de a fi confiscată.

„Este o fotografie a unui Anunnaki Albino Nordic. Nu ştiu dacă este reală sau nu, totuşi aceste fiinţe sunt în mod sigur reale, deoarece cel puţin patru bărbaţi pe care îi cunosc (şi în care am încredere, unul dintre ei fiind ucis) din comunitatea globală a agenţilor secreţi, au văzut aceste fiinţe în diferite facilităţi subterane în trecut. Ei mi-au spus că arată exact aşa.”

Prima fotografie este versiunea originală pe care am salvat-o de pe site-ul lui. Următoarele două au fost uşor ajustate doar pentru claritate.

Aceasta este descrierea, aşa cum a fost luată de pe site-ul lui la momentul respectiv:

(Anunnaki, înger căzut, cu lumina soarelui în spate)

Descriere

Extraterestru

Specie: SAM_Nordici

Numiţi. Suedezi, albi înalţi, nordici

Înălţime: 1,52-1,97 m

Greutate: 54,36-108,72 kg (estimativ)

Ochi: Umani

Păr: Blond

Piele: Culoare alb palid

Sex. Masculin şi feminin

Comunicare: Telepatică

Locaţia originii

Muntele Ziel – Australia de Nord

Caracteristici distinctive

Au trăsături fizice comune cu fiinţele omeneşti (în special cu scandinavii).

Sunt mai înalţi decât omul obişnuit.

Au mai multă masă musculară decât omul obişnuit.

[Is This a Real Extraterrestrial? Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.truthrevolutions.blogspot.ro, unde nu mai este disponibil.]