de Patricia Baird Clark
Restaurarea supravieţuitorilor Abuzului Satanic Ritualic
Capitolul 9
Chirurgia magică şi structura lumii interioare
Avertizare! Dacă eşti un supravieţuitor al Abuzului Satanic Ritualic care nu a fost vindecat, citirea acestui capitol îţi poate provoca o declanşare. Informaţiile sunt pentru a-i ajuta pe consilieri să înţeleagă lumea interioară a persoanelor abuzate.
În acest capitol ne vom referi la ceea ce ne aşteptăm să întâlnim într-o persoană care a fost abuzată satanic ritualic până a ajuns la o stare de mare complexitate. Cel mai probabil, asemenea persoane s-au născut într-o familie în care se practică satanismul de generaţii, abuzul începând din pântecele mamei. Nu toate persoanele care au suferit Abuz Satanic Ritualic vor avea structurile şi complexitatea despre care discutăm aici; totuşi, ar trebui să ne aşteptăm să găsim aceste lucruri în cei care au personalităţi multiple mult mai complexe, iar asemenea indivizi nu sunt deloc rari. Persoanele chemate să slujească victimelor Abuzului Satanic Ritualic vor întâlni asemenea indivizi şi vor avea nevoie de o cunoaştere practică a lucrurilor despre care discutăm în capitolul de faţă. Cele mai multe persoane cu un asemenea nivel de complexitate vor fi femei; prin urmare, în acest capitol voi folosi genul feminin.
Abuzul Satanic Ritualic şi formarea, ca rezultat al lui, de personalităţi multiple, creează o stare interioară de o complexitate incredibilă. Conceptele care urmează vor părea bizare sau suprarealiste acelora dintre noi care aflăm despre aceasta pentru prima dată; totuşi, trebuie să ne amintim că extraordinarele concepte conturate în capitolul de faţă reprezintă singura percepţie despre viaţă şi realitate a persoanelor respective. Tot ce spun ele trebuie să fie tratat cu respect şi cu o preocupare serioasă, indiferent cât de iluzoriu ne poate părea nouă.
Precum am afirmat mai înainte, cuvântul ebraic din Vechiul Testament pentru rău este ra’, de la cuvântul rădăcină ra’a, care înseamnă a strica rupând în bucăţi. Prin multe ritualuri care folosesc tortura, sufletul este scindat în numeroase părţi, pe care le numim alteri (personalităţi alternative). Demoni sunt chemaţi şi plasaţi înăuntru, pentru a ţine părţile separate şi singure, inaccesibile victimei. Fiecărui alter îi sunt desemnate emoţii negative şi însărcinări specifice sectei. Alterii lucrează împotriva individului şi pentru sectă, ţinându-l total sub controlul sectei. Aceasta devine o moarte vie… un iad viu.
Individul este forţat, prin abuz neîncetat şi programare demonică, să formeze o lume interioară de întuneric. Cuvânt ebraic pentru întuneric este cho-shek’, însemnând figurativ mizerie, distrugere, moarte, ignoranţă, întristate şi răutate. Scopul sectanţilor este să-şi închidă victimele într-o reţea a mizeriei, distrugerii şi morţii vii, din care nu există scăpare. Sufletul persoanei este sfărâmat şi fiecare parte este prinsă în mrejele unui labirint de temniţe subterane, închisori, capcane explozive, demoni etc., în lumea sa interioară.
Lumea interioară
Cei abuzaţi ritualic sunt extrem de răniţi, frânţi şi confuzi. Cei mai mulţi dintre ei nu înţeleg ce li s-a întâmplat. Tot ce ştiu ei este că îi doare şi că au nevoie de ajutor. Ceea ce înţelegem noi despre ceea ce face secta şi de ce, aflăm de la aceşti oameni scumpi, răniţi, confuzi. Este dificil să creăm o imagine fidelă a lumii lor interioare, a felului cum funcţionează ea şi a scopului pentru care a fost creată de la bun început. Combinând ceea ce am auzit şi văzut la cei abuzaţi ritualic, cu felul în care înţeleg eu Scriptura, mi-am format propria mea teorie pentru a explica dinamica cu care ne confruntăm.
Ştim din Scriptură că avem un duh, un suflet şi un trup (1 Tesaloniceni 5:23 Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuşi pe deplin; şi duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru să fie păzite întregi, fără prihană, la venirea Domnului nostru Isus Hristos.) În Geneza 2:7 ni se arată cum am fost creaţi în cele trei părţi ale noastre. Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu. Suflarea lui Dumnezeu a devenit duhul omului. Când suflarea lui Dumnezeu a venit în contact cu trupul omului, s-a format un suflet. Cele trei componente se unesc în noi.
În Evrei 4:12 citim că Isus (El Însuşi fiind Cuvântul lui Dumnezeu) separă într-o anumită măsură sufletul de duh. Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gândurile inimii. Cred că atât timp cât duhul nostru este unit cu sufletul şi trupul, nu suntem capabili să vedem în domeniul spiritual. Ceea ce este aşa cum a intenţionat Dumnezeu să fim, deoarece Satan şi demonii ar putea să apară ca „îngeri de lumină” şi să ne înşele. Dumnezeu vrea să fim inocenţi cu privire la rău. Romani 16:19 spune: „Doresc să fiţi înţelepţi în ce priveşte binele, şi proşti în ce priveşte răul.”
Conceptul de separare a sufletului şi duhului este dificil de explicat, fiindcă există o separare a sufletului şi duhului care este făcută de Isus, care este bună. Când ne maturizăm în credinţa creştină şi murim faţă de motivele noastre egoiste, devenim conştienţi de o separare a sufletului şi duhului. Ceea ce înseamnă că faptele noastre bune care iau naştere în duhul nostru, nu sunt legate de motivele carnale ale sufletului nostru. Separarea nu este totală, fiindcă mai există o legătură care ne ţine duhul în interiorul trupului. Devenim cu adevărat conştienţi de Duhul Sfânt şi avem un discernământ spiritual mai mare, dar rămânem cumva conectaţi. Totuşi, prin ritualuri satanice, pesemne că are loc o separare bruscă şi completă a sufletului şi duhului, care îi permite apoi persoanei să vadă şi să audă demonii.
În 1 Corinteni 15:44 citim: „Este semănat trup firesc, şi învie trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este şi un trup duhovnicesc.” Ştim din aceasta că avem un trup natural şi că există un trup spiritual. Prin trupul natural contactăm lumea fizică din jurul nostru. Nu suntem conştienţi că avem un trup spiritual până nu murim şi nu renunţăm la trupul natural. Aşa a intenţionat Dumnezeu. Cumva, prin ritualuri, sataniştii folosesc demoni pentru a separa trupul spiritual de trupul natural. Când sufletul şi duhul au fost separate, iar trupul natural este separat de trupul spiritual, atunci o persoană este pe deplin conştientă de o dimensiune cu totul diferită şi intră în ea. Este dimensiunea pe care eu o numesc lumea interioară. Această lume este vastă şi la fel de reală pentru individ precum este lumea fizică pentru noi. Noi ne gândim la spirite ca fiind fiinţe fragile, ca aburul, dar cei care se află în acea dimensiune îmi spun că demonii au greutate şi substanţă.
Lumea interioară este o lume a spiritelor demonice şi a alterilor, şi este accesată prin minte… mai specific, prin imaginaţie. Persoanele care se implică în meditaţia transcedentală sau care caută spirite călăuzitoare de exemplu, îşi folosesc imaginaţia ca să contacteze tărâmul spiritelor rele. Dumnezeu ne-a dat imaginaţie. În ea însăşi, imaginaţia nu este un lucru rău. Ne putem folosi imaginaţia ca să ne imaginăm o invenţie nouă, extraordinară, care va fi de mare ajutor pentru omenire. Ne putem folosi imaginaţia ca să ni-L imaginăm pe Isus în timp ce îi învaţă pe ucenici şi le spune să-şi arunce mrejele în partea dreaptă a bărcii. Imaginaţia poate fi folosită pentru bine, sau poate fi folosită pentru rău.
Când slujim unei persoane cu personalităţi multiple foarte complexe, ar vină să apară de la început un moment când persoana se va simţi foarte chinuită, spunând că partea ei dreaptă pare să fie separată de cea stângă. În acest punct, trebuie să fie scos un demon. Aceasta va fi de ajutor individului, dar nu îl va elibera de dimensiunea spirituală pe care o experimentează. Sentimentul separării poate să apară cu amintirea unei ceremonii unde a fost făcută separarea. O femeie a descris acest ritual, în care sataniştii au folosit versetul din Evrei 4:12 într-un mod distorsionat, în timp ce ţineau o sabie reală asupra ei şi chemau demonii să o dividă.
Chirurgia magică
Prin chirurgie magică, lumii spirituale i se furnizează variate structuri şi obiecte. Prin chirurgie magică, un copil este hipnotizat şi/sau drogat şi i se spune că va fi operat, iar un anumit obiect va fi plasat înăuntrul său. Copilul cunoaşte ce este obiectul şi scopul acestuia. Sectanţii îl fac pe copil să simtă o durere extremă în zona operaţiei, mult sânge este răspândit în jur, „incizia” este făcută, obiectul este „inserat”, incizia este „cusută”, iar un bandaj este aplicat. Pentru tot restul vieţii, persoana crede că obiectul respectiv este înăuntrul său.
Din cauza dimensiunii spirituale în care se află, ea este capabilă să vadă şi să experimenteze obiectul ca şi cum ar fi un lucru real în lumea noastră tridimensională. Sataniştii folosesc aceasta cu scopul controlului.
De exemplu, un copil poate fi dus în Germania şi i se arată un castel. Nu numai că vede exteriorul castelului, dar este dus într-un tur în interior. Petrece câteva zile în castel, trecând prin ritualuri dureroase, terifiante, în multe dintre camere. Este forţat să memoreze întreaga structură a castelului. Va exista o mică replică a castelului, în mare parte ca un model arhitectural sau ca o casă mică de păpuşi… ceva tridimensional pe care copilul îl învaţă amănunţit. Odată ce a memorat aceasta, este supus chirurgiei magice. Copilului îi este arătată o replică minusculă a castelului şi i se spune că este plasată înăuntrul său. Castelul este acum „înăuntru” şi a devenit o structură în lumea spirituală interioară. În lumea sa interioară, persoana poate acum să meargă prin camere, iar castelul a devenit la fel de real pentru ea în dimensiunea spirituală, cum ar fi fost în lumea fizică.
În ritualuri ulterioare, persoana va disocia de multe ori, iar alterii formaţi vor fi desemnaţi pentru a trăi în diferite camere. Camerele sunt păzite de demoni, iar capcane explozive sunt plasate în locuri strategice, ca să nu existe scăpare pentru alterii închişi în camere. Asemenea castele au temniţe subterane reci, întunecate, pline cu şobolani şi şerpi, alături de camere de tortură complete, cu toate instrumentele de tortură medievale văzute în filmele noastre de la Hollywood.
Aceasta devine o schemă enormă pentru control. Dacă alterii nu fac exact ce li se spune, vor fi duşi de demoni într-o cameră de tortură şi vor fi torturaţi. Ceea ce este extrem de dureros pentru individ, fiindcă simţurile spirituale ale trupului spiritual sunt mai sensibile. Simţurile spirituale sunt mai puternice decât simţurile fizice, mi s-a spus. Când cineva care oferă ajutor spiritual vrea să schimbe viaţa sa cu a lui Isus, există o autoritate uimitoare dată de Domnul peste această întreagă schemă. Isus ştie cum să protejeze alterii când încep să vorbească. El ne dă putere să închidem toţi demonii, iar El ascunde alterii unde nu pot fi găsiţi.
Prin chirurgie magică, sectanţii au plasat capcane explozive în lumea interioară a persoanei. Desigur, acele lucruri nu sunt cu adevărat înăuntru, dar din cauză că persoana crede că sunt, demonii le pot folosi pentru control. Sataniştii anticipează posibilitatea ca alterii să înceapă să discute cu un consilier. Pentru a-i face să rămână tăcuţi în camerele lor, sau pentru a-i pedepsi pentru că au vorbit, există capcane explozive, pentru a fi declanşate oricând ceva din schemă este în pericol. Capcanele explozive pot fi orice o minte pervertită, plină de demoni, îşi poate imagina. Gândiţi-vă la filmele care îl prezintă pe Harrison Ford în seria Indiana Jones… acelea sunt genurile de capcane explozive care se pot afla în lumea interioară.
O capcană explozivă foarte comună este o bombă. Într-o după-amiază anume am descoperit că o femeie care tocmai începuse să aibă amintiri despre abuz, nu băuse nimic întreaga zi. Cercetând, Domnul mi-a descoperit că înăuntru era o bombă, reglată ca să explodeze dacă ea ar bea ceva. I-am cerut Lui să o îndepărteze, ceea ce a făcut, şi apoi ea a putut să bea două pahare mari de apă. În lumea interioară, „ce crezi, aceea primeşti”. Demonii pot simula detonarea unei bombe, împreună cu efecte de sunet şi durere. Multe astfel de instrumente sunt planificate să distrugă viaţa sau sănătatea individului care începe să vorbească. Este doar un exemplu de ce acest gen de ajutor spiritual poate fi făcut cu succes de un creştin care Îl lasă pe Isus Hristos să facă treaba. Dacă un consilier secular ar fi încercat să îndepărteze bomba, ea ar fi „explodat”, iar femeia ar fi avut nevoie de medicaţie şi posibil de spitalizare.
O doamnă mi-a descris ce s-a întâmplat înăuntru când oameni bine-intenţionaţi de la biserică au încercat să scoată demonii din ea. O bombă a explodat, iar ea a simţit ca şi cum un şrapnel i-ar fi fost propulsat în fiecare parte a trupului. Şrapnelul au fost de fapt demoni puternici catapultaţi în braţele, picioarele, capul ei… în fiecare parte a trupului ei… cu mesajul de a-i omorî pe cei care încearcă să o ajute, şi apoi de a alerga afară şi de a sări în faţa traficului. Ea era conştientă de ceea ce se întâmpla, dar total fără control. Doi bărbaţi lucraseră cu ea, dar în acel moment a fost nevoie de încă doi oameni să o ţină.
Orice din lumea fizică poate fi plasat în lumea interioară a unei persoane prin chirurgie magică. Următoarele sunt câteva dintre lucrurile găsite în mod obişnuit în lumea interioară, cu scopul controlului. Ele pot fi îndepărtate aşa cum ne îndrumă Domnul. Cele mai multe dintre ele sunt conectate într-un fel cu amintiri dureroase despre abuz şi vor fi îndepărtate în timpul amintirii; totuşi, lucrurile nu stau întotdeauna aşa. Este important să-L lăsăm pe Domnul să conducă. Nu ar fi bine pentru cel care ajută spiritual să arunce doar o privire fugară asupra acestor instrumente.
1. Computere – Computerul va fi folosit de demoni şi/sau de alterii sectei pentru a controla totul sau pe oricine din sistem.
2. Receptoare, walkie-talkie etc. – Persoana poate să audă efectiv vocea unui abuzator dându-i indicaţii. Bineînţeles, este ceva făcut de demoni. În cazul în care abuzatorul vrea ca persoana să vină într-un loc specific la un anumit timp, cheamă un demon ca să meargă să activeze walkie-talkie şi ca să dea instrucţiuni individului. Un demon are abilitatea de a imita vocea oricărei fiinţe omeneşti şi de a arăta ca ea.
3. Magnetofoane – Ele pot difuza remarci degradante, care rănesc, spuse de cealaltă persoană, sau pot să difuzeze în mod repetat instrucţiuni pentru anumite comportamente etc. De exemplu, dacă persoana primeşte un compliment, o voce înregistrată spune lucruri degradante, pentru a nega orice lucru bun care s-a spus. Din nou, este o înşelătorie demonică.
4. Benzi video – Scene oribile cu tortură umană etc. pot fi proiectate în mod repetat în mintea persoanei.
5. Ceasuri de masă – Acestea pot fi setate să sune în diferite momente în timpul nopţii şi de asemenea în timpul zilei, pentru a asigura că persoana nu are niciodată un somn odihnitor.
6. Un furnal – Poate fi folosit pentru a aspira toată energia dintr-o persoană sau pentru a absorbi alterii în el pentru distrugere. Poate menţine persoana supraîncăzită. Toate acestea sunt pentru a-l menţine pe individ traumatizat.
7. Labirinturi – Alterii sunt deseori blocaţi în labirinturi. Isus este în stare să-i scoată şi să distrugă labirintul.
Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile care se găsesc în mod obişnuit în lumea interioară a victimei ASR [Abuzului Satanic Ritualic]. Posibilităţile sunt nelimitate, deoarece orice din lumea fizică poate fi transferat în lumea interioară, prin înşelătorie şi chirurgie magică.
Originea alterilor
Pentru persoanele născute în familii implicate în satanismul generaţional, abuzul începe în pântecele mamei. Un fetus poate fi abuzat în multe feluri, precum prin şoc electric, împunsături cu acul, cărămizi aruncate pe pântecele mamei, violarea mamei etc. Presupunem că se foloseşte un monitor fetal pentru a măsura pulsul copilului. Când pulsul se accelerează şi apoi scade semnificativ, copilul a disociat în pântecele mamei. Sectanţii încearcă să obţină şase, treisprezece sau chiar optsprezece scindări în pântece, fiindcă acestea sunt numerele satanice ale puterii, dar nu au întotdeauna succes în obţinerea numerelor dorite. Fiecare scindare în pântece devine apoi o „germene” care va fi mai departe scindat, pentru a popula un strat de personalităţi în structura interioară din mintea persoanei.
Structura lumii interioare
Alterii şi accesoriile lumii interioare nu sunt plasaţi la întâmplare. Există o structură de bază în care se direcţionează fiecare persoană sau obiect. Structura va avea atâtea nivele câte scindări au fost în pântece. Dacă o persoană s-a scindat de treisprezece ori în pântecele mamei, structura sa interioară va avea treisprezece nivele. Sunt situaţii când numărul de scindări în uter nu a fost cel dorit, deci imediat după naştere copilul nou-născut va fi făcut să scindeze o dată sau de două ori, pentru a mări numărul de nivele.
Nivelele sau straturile ar trebui să aibă o formă geometrică, care adesea este aceeaşi pentru fiecare nivel. De exemplu, dacă au fost folosite pătrate, fiecare nivel poate fi un pătrat. Altele vor avea combinaţii de figuri geometrice precum pătrate combinate cu triunghiuri sau cercuri, de exemplu. Fiecare nivel este împărţit în secţiuni sau camere, unde alterii sunt repartizaţi să locuiască. Gărzi demonice sunt staţionate în locuri strategice pe toate nivelele. Dedesubtul straturilor va fi o temniţă. Uneori temniţa va avea tot atâtea nivele ca structura de bază.
Diferitele nivele sunt conectate prin scări (adesea circulare) care intersectează porţile de la fiecare nivel. Este ceva similar unui apartament dintr-un zgârie-nori, dar designul poate fi mai modern, deoarece nivelele nu sunt neapărat de aceeaşi mărime şi pot fi la diferite unghiuri unul faţă de celălalt. Adesea nivelele sunt proiectate să se rotească sau să se învârtească.
Structura este „plasată înăuntrul” copilului la o vârstă foarte fragedă. Un model al structurii este construit, iar copilului i se cere să-l memoreze în detaliu. El memorează structura, inclusiv locaţia gărzilor demonice de pe fiecare nivel şi plasarea alterului germene pe fiecare nivel. Apoi, prin chirurgie magică, structura este plasată înăuntru, iar copilului i se spune că va creşte cu el. În timpul „operaţiei”, copilul crede că a fost tăiat de la gât în jos până la partea inferioară a abdomenului, şi că apoi structura umple tot trunchiul trupului său.
Fiecărui alter format prin scindări în pântece, îi este atribuit un anumit nivel. Alterul de pe fiecare nivel devine germenele care populează prin scindare nivelul respectiv al structurii. Nivelul din vârf al structurii se numeşte nivelul de prezentare. Acolo sunt găzduiţi alterii care îndeplinesc sarcinile vieţii zilnice. Ei sunt cei care fac curăţenie în casă, merg la lucru, au grijă de copii, comunică cu lumea exterioară etc. Adesea aceşti alteri nu sunt conştienţi unul de celălalt, până ce acest lucru nu li se descoperă prin misiune. Ei nu ştiu nimic despre alterii de pe nivelele inferioare, nu ştiu nici măcar că există nivele inferioare. Alterii de pe nivelul de sus sunt formaţi de victimă cu scopul de a face faţă provocărilor vieţii de zi cu zi, şi uneori sunt numiţi „sistemul de casă”.
Cel mai probabil, nivelul de prezentare va avea un număr mic de alteri… poate puţini, şapte sau opt. Aria acestui nivel va fi cea mai mică dintre toate nivelele. Înaintând în jos prin structură, ar trebui să ne aşteptăm să găsim nivele în număr mai mare şi mai dens populate. Este obişnuit ca nivelele de jos să aibă sute de alteri. Cu cât este mai jos nivelul, cu atât mai dedicat întunericului vor fi probabil alterii.
Alterii sectei care locuiesc pe nivelele inferioare ştiu totul despre straturile de sus şi sunt capabili să controleze întregul sistem. Alterii care sunt cei mai puternici şi mai dedicaţi întunericului, sunt pe nivelul cel mai de jos. Când alterii sectei de pe nivelul de jos vor să preia trupul, ies prin porţi, dau o parolă fiecărui demon care păzeşte porţile, şi înaintează până la nivelul de sus de prezentare. Alterii sistemului de casă nu au abilitatea de a se împotrivi alterilor sectei şi sunt forţaţi să facă orice li se spune. Alterii sectei pot să ducă un alter din sistemul de casă jos, la un loc de tortură, ca pedeapsă pentru că a vorbit, sau pentru o altă infracţiune. După un timp în misiune, poate fi de ajutor să ne rugăm şi să-I cerem Domnului să sigileze porţile, ca alterii din nivelul de jos şi demonii să nu poată veni sus la nivelul de prezentare şi să nu poată face necazuri. Nu este o formulă… Dumnezeu m-a condus să fac aceasta cu unele persoane, dar cu altele m-a instruit diferit. Trebuie să fim deschişi la călăuzirea Domnului.
Feluri de alteri
Alterii pot fi oricine sau orice, conform dorinţelor programatorilor sau conform nevoilor persoanei. Cineva care a fost abuzat atât de complex cunoaşte un singur mecanism de a face faţă… disocierea. În acest mod, secta creează intenţionat alteri pentru planul ei rău, iar supravieţuitorul creează pe cont propriu alteri pentru a face faţă vieţii. Prin urmare unii alteri vor fi alteri ai sectei cu însărcinări specifice atribuite de sectă, iar alţi alteri vor fi ajutoare cu însărcinări atribuite de persoana abuzată. Vor fi, de asemenea, alteri care nu se încadrează în niciuna dintre categorii, despre care vom discuta mai târziu.
Alterii sectei au fost formaţi de sectă prin ritualuri şi tortură pentru a îndeplini scopurile sectei. Ei au îndatoriri variate, ca învăţatul, stocarea informaţiei, îndeplinirea ritualurilor, ducerea persoanei la ritualuri, chemarea demonilor la ea, stocarea puterii satanice, blocarea misiunii, conducerea programelor etc. Într-o persoană cu personalităţi multiple foarte complexe, vor fi numeroşi alteri desemnaţi pentru a-l omorî pe supravieţuitor, dacă acesta ar găsi o misiune creştină de rugăciune, eficientă, care ar începe să îl elibereze.
Alterilor sectei li se dă o identitate completă de către sectă, fiindu-le atribuite propriile lor caracteristici fizice. Supravieţuitoarea poate fi de vârstă mijlocie şi supraponderal, dar un alter care locuieşte în acelaşi trup poate crede că este o adolescentă cu înfăţişare zveltă. Alterii sectei lucrează împotriva bunăstării individului până în punctul de a încerca să-l omoare, deci deseori este necesar să li se spună că locuiesc în acelaşi trup. Adesea, ei neagă cu vehemenţă aceasta, spunând chiar lucruri înjositoare despre înfăţişarea fizică şi personalitatea persoanei. În acest punct este de ajutor să-i facem să se uite într-o oglindă, pentru a le dovedi că au fost înşelaţi de sectă. Este obişnuit pentru ei să declare că oglinda este un truc cu privire la care au fost avertizaţi. Eu le spun să scoată limba în timp ce se uită în oglindă. Adesea, aceasta îi va convinge că au fost înşelaţi. Mulţi dintre ei vor renunţa bucuroşi la sarcina lor de a ucide, când vor realiza că ar comite sinucidere.
Sataniştii accesează alterii sectei prin folosirea declanşatorilor, precum nume de cod, lanterne, bipuri, numere etc. Prin abuz şi programare, supravieţuitorul devine de fapt în mare măsură ca un computer uman, accesibil oricui cunoaşte programul şi codurile de acces. Aceşti alteri pot fi activaţi şi prin alte mijloace. Unii alteri sunt activaţi de demonii pe care secta îi trimite pentru ritualuri. Alţi alteri au fost formaţi şi programaţi cu ani în urmă pentru a deveni activi la o anumită dată. De exemplu, dacă secta a decis că persoana avea să moară la 50 ani, alterii cu însărcinarea de a o omorî vor deveni activi când va împlini 50 ani. Astrologii sectei au ştiut de secole când aveau să aibă loc anumite fenomene cereşti. De exemplu o lună plină, în aceeaşi zi cu o eclipsă lunară având loc vineri pe 13 (ceea ce s-a întâmplat în martie 1998) a fost anticipată de sectă de mulţi ani. Se poate ca anumiţi alteri să fi fost desemnaţi să iasă la suprafaţă în acea zi şi să ducă persoana la un ritual unde alterii respectivi aveau să îndeplinească anumite funcţii.
Fiecare alter al sectei trebuie să fie eliberat de demoni şi convertit la Isus Hristos. Aceasta se face de obicei în cincisprezece până la treizeci de minute, mai mult sau mai puţin. Isus le dă o nouă însărcinare, iar ei devin ajutoare care lucrează pentru bunăstarea individului. Mulţi dintre alterii sectei au informaţii care ar fi benefice pentru a ajunge la alţi alteri. De exemplu, un alter al sectei numit Bobby a încercat în prezenţa mea să omoare persoana gazdă, dar după convertire i-a fost atribuită de către Isus sarcina de a-mi spune ori de câte ori erau în preajmă capcane explozive. Bobby fusese forţat de sectă să memoreze locaţia fiecărei capcane explozive de pe primele şapte nivele ale structurii interioare cu treisprezece nivele a persoanei. Acum el era de partea noastră şi a devenit o persoană valoroasă pentru misiune.
Alţi alteri ai sectei ştiu că locuiesc în trupul gazdei, dar tot lucrează împotriva sa. Unii dintre aceşti alteri, pe care eu îi numesc alteri kamikaze, sunt atât de dedicaţi întunericului încât îşi vor sacrifica bucuroşi propria viaţă ca să-l omoare pe supravieţuitor. Unii dintre ei vor fi câştigaţi pentru Isus Hristos, dar alţii care conţin pura natură a păcatului nu vor fi, chiar dacă Îl văd şi Îl aud. Pe aceştia Isus îi îndepărtează.
O femeie cu Tulburare de Identitate Disociativă/Tulburare de Personalitate Multiplă foarte complexă, va avea mulţi alteri masculini. Ei pot apărea de la început în misiune, sau poate că nu se vor manifesta până nu vor trece câteva luni de misiune, dar cu siguranţă sunt acolo.
Este obişnuit să întâlnim un alter care crede că este câine. El poate să nu fie capabil să vorbească, ci doar să latre. A-i cere unui alt alter care priveşte, să vorbească pentru el, este de ajutor. Cum, poate întreba cineva, ajunge cineva să creadă că este câine? Sataniştilor le place să le facă pe victimele lor să se simtă neumane. Cu cât se simt mai puţin umane, cu atât mai dornice vor fi să le ureze bun venit demonilor şi să adopte comportamentul lor (demonii pot fi foarte animalici). Acest gen de programare este foarte brutal. Ei pot dezbrăca un copil sau un adolescent şi îl pot pune într-un ţarc cu câini, poate pentru o săptămână. I se interzice să manifeste orice comportament uman în timpul întregii săptămâni. I se interzice să se ridice în picioare, să vorbească, să doarmă în pat, să bea sau să mănânce cu mâinile. Trebuie să se târască pe mâini şi genunchi şi să lipăie apa şi mâncarea dintr-un vas, cum fac câinii. Câinii masculi îl vor viola în mod repetat.
Unii alteri pot fi pisoi. Am aflat că astfel de alteri au fost formaţi de supravieţuitor în încercările sale de a face faţă abuzului. Un alter fetiţă mi-a spus că a observat că pisoii de la ferma familiei ei erau lăsaţi singuri. A raţionat că poate dacă ar putea deveni un pisoi, abuzatorii ei ar lăsa-o în pace. Unii dintre aceşti alteri vor vorbi şi de asemenea vor mieuna, dar alţii vor avea nevoie ca altcineva să vorbească pentru ei. Odată slujeam unui alter pisoi care mieuna cu blândeţe şi îşi freca de umărul meu capul. Apoi se purta dintr-odată ca o pisică supărată, sâsâind şi zgâriindu-se pe faţă. A durat un minut până am realizat că persoana avea demoni care şi ei se purtau ca o pisică.
Unii alteri, datorită programării abuzive, pot crede că sunt extratereştri cosmici sau roboţi. O femeie şi-a amintit că a fost supusă unei săptămâni de programare tip câine, urmată de o săptămână de programare tip extraterestru, urmată de o altă săptămână de programare tip robot. La sfârşitul celor trei săptămâni nu avea idee cine este, dar era sigură că nu este om.
Unul dintre cei mai memorabili alteri pe care i-am întâlnit a fost Omul de Cauciuc. El, ca parte a sistemului de casă, a fost creat de supravieţuitoare pentru a îndeplini cereri de muncă incredibile la care era obligată de mama ei vitregă cea rea. Fiind făcut din cauciuc, putea să-şi întindă braţele şi picioarele ca să ajungă în locuri de neatins şi ca să împlinească sarcini aparent imposibile. Pe când povestea despre sine, continua să-şi întindă braţele şi picioarele ca să arate cum putea să ajungă la lucruri. Era deosebit de bun la spălarea ferestrelor şi curăţarea jgheaburilor. Omul de Cauciuc nu vorbea niciodată… doar cânta cu voce tare, făcând rimă din orice. Îi plăcea să o înveselească atunci când se simţea tristă.
Mulţi alteri, în special alterii bebeluşi şi copii, nu au nicio sarcină. Ei pot fi închişi în temniţe întunecate, în gropi, închisori, creşe etc., unde sunt înspăimântaţi şi se simt mizerabil. Astfel de alteri sunt adesea „rebuturi” formate când persoana era supusă la grade mărite de durere şi teroare, în timpul programării sau ritualurilor. Pentru a produce alterul dorit de sectă, sataniştii vor supune o persoană la o oroare şi o durere nemaipomenite, care necesită mai multe disocieri, fiecare alter ulterior fiind mai puternic şi mai dedicat întunericului decât cel anterior. De exemplu, dacă persoana se schimbă de cinci ori înainte ca alterul dorit să fie format, primii patru alteri nu sunt doriţi de sectă. Acestora le este fixată o moarte vie într-un anume tip de închisoare.
Uneori, un alter care este perceput ca foarte mic, se va manifesta, dar nu va răspunde la întrebări. Există şanse să fie un alter preverbal. Întrebaţi dacă altcineva poate vorbi pentru el. Ieri am întâlnit un alter preverbal într-o femeie de cincizeci și trei de ani. Cu părul căzându-i pe faţă, se uita pe furiş la mine în timp ce îşi sugea degetul mare de la mână şi îşi freca vârful nasului cu arătătorul. Era evident speriată, dar curioasă. Când nu a răspuns la întrebările mele, am întrebat dacă poate să vorbească cineva pentru ea. În momentul acela am cunoscut-o pe Lisa, în vârstă de unsprezece ani, care mi-a spus despre abuzul lui „Rini”. Apoi Rini s-a întors, iar eu L-am rugat pe Isus să-i slujească. Precum anticipasem, îi era teamă de Isus, dar aşa cum face El adesea, a trimis un mieluşel la ea. Am privit în timp ce ea a mângâiat mielul şi a chicotit când el şi-a frecat botul de gâtul ei. După puţin timp cu mielul, ea s-a uitat în sus la faţa lui Isus cu o veneraţie deplină, iar apoi şi-a ridicat braţele ca El să o ridice. Părea să se relaxeze şi să-şi odihnească pe umărul Lui capul, în timp ce El o ducea într-un loc sigur.
[Patricia Baird Clark, Magic Surgey and the Structure of the Inner World. Extras din cartea Restoring Survivors of Satanic Ritual Abuse. Copyright © 2012 His Presence Online. Tradus şi publicat cu permisiune. Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.hispresenceonline.org, unde nu mai este disponibil.]
Video: SRA Ministry – Shattered Soul
Min. 2.15-3.36: O situaţie obişnuită este familia satanică. Mare parte din satanism este generaţional. Deci să luăm o familie în care satanismul este generaţional. Ei vor alege un copil din pântecele mamei ca să fie copilul lor special. De fapt vor abuza copilul în pântecele mamei. Ei fac aceasta prin injectarea de ace în pântece, lăsând să cadă obiecte grele pe pântecele mamei, ceva precum cărămizile de exemplu, sau violând mama. Aceste lucruri care traumatizează mama, traumatizează şi copilul din pântecele ei. Iar noi credem că ei ataşează un monitor fetal copilului din pântece, iar când copilul este traumatizat pulsul i se accelerează mult. Iar dacă la un anumit moment, pulsul se întrerupe şi devine mult mai rar în timp ce trauma este în continuare indusă, ei presupun că copilul a disociat în pântece. Copilul poate efectiv să se rupă de fluxul principal de conştiinţă şi să formeze o altă personalitate în pântecele mamei.