Adevăratul creștinism și catolicismul

Adevăratul creștinism Catolicismul
Vechiul Testament și Noul Testament sunt singurele surse ale doctrinei creștine.

(Iudaismul mesianic se referă la acestea cu numele lor ebraice, Tanakh și B’rit Hadasha [„Noul Legământ”])

Surse ale doctrinei includ:

• Anumite declarații papale

• Episcopii, împreună cu Papa

• Vechiul Testament

• Noul Testament

• Apocrifele (unele adăugiri la Biblie)

• Tradiția Bisericii Catolice

• Interpretarea catolică a Bibliei

Am fost justificați (salvați) numai prin credință, nu prin fapte bune. Faptele bune vor avea ca rezultat răsplăți mai mari în viața de apoi, dar nu au efect asupra dobândirii mântuirii. Când o persoană se botează, „păcatul original” îi este iertat, iar Dumnezeu îi dă un anumit har. Acest har îi dă putere să facă fapte bune. Dumnezeu apreciază faptele bune și le răsplătește cu mai mult har. Fiindcă un creștin are mai mult har, acum poate face fapte și mai bune. Aceasta Îi face plăcere lui Dumnezeu și mai mult, așa că îi dă și mai mult har etc.
Purgatoriul este total nescriptural. Jertfa lui Hristos a fost singura jertfă necesară și singura jertfă suficientă pentru a asigura mântuirea. Există două feluri de pedepse după moarte: temporală (temporară) și eternă. Dacă o persoană moare și numai cu un singur păcat „mortal” pe suflet, va fi condamnată la iad pentru eternitate. Dacă moare doar cu păcate „scuzabile” pe suflet, va fi trimisă în purgatoriu, poate pentru milioane de ani. Purgatoriul este exact ca iadul, cu excepția faptului că nu durează pentru totdeauna. În cele din urmă, persoana va fi eliberată și va intra în rai.
Păcatul „mortal” este o extindere a păcatului, o pătrundere a păcatului, păcătuirea ca mod de viață, păcătuirea ca practică regulată, nu un singur păcat, indiferent cât de serios poate fi un păcat, de exemplu, crima. Există două feluri de păcat: mortal și scuzabil. Un anume păcat este fie mortal, fie scuzabil, în funcție de severitatea lui. (De exemplu, a fura un dolar de la un om bogat ar fi probabil un păcat scuzabil.)
Numai Dumnezeu poate ierta păcatele. Preoților catolici li s-a dat puterea să ierte păcatele, acționând ca reprezentanți ai Duhului Sfânt.
Duhul Sfânt este reprezentantul lui Isus. Papa este reprezentantul lui Isus pe pământ.
Papa nu vorbește pentru nimeni. Papa vorbește pentru toți creștinii.
Este clar din Scriptură că nu există un apostol „conducător” în bisericile Noului Testament. Pavel l-a mustrat explicit și public pe Petru, după cum se pretinde, primul papă, într-o ocazie. Nu există dovezi biblice sau istorice că Petru a fost vreodată episcopul Romei. Oricine neagă autoritatea papei Îl disprețuiește pe Cel care (se zice) l-a numit (și anume, Hristos) și, prin urmare, Îl disprețuiește pe Cel care L-a trimis pe Hristos (și anume, Dumnezeu Tatăl).
Maria a avut copii cu Iosif. Frații lui Isus sunt numiți în mod explicit: Iosif, Iacov, Simon și Iuda. Maria a rămas virgină întreaga viață. Cuvântul grecesc poate însemna fie „frate”, fie „rudă apropiată”. Biblia vorbește despre verii lui Isus, nu despre frații Lui.
Asta este complet nescriptural. Maria a fost înălțată la rai în trup, ca Ilie și Enoh.
Asta este complet nescriptural. Maria este „mama spirituală” a tuturor bărbaților.

[Extras din Modern Roman Catholicism. Copyright © 2008 CARM.]

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *