Următoarele informații vin de la o fostă ocultistă. Ele nu au ca scop să te sperie (teama este un demon). Scopul lor este să-l facă pe creștin conștient de puterea Diavolului, care se desfășoară peste tot în jurul tău. Noi îl expunem pe Diavol, nu îi dăm slavă.
Sunt de acord că aceasta este vital pentru Biserică. Cei mai mulți creștini, este trist să spunem, sunt intimidați de etalarea puterii Diavolului, pentru că ei nu lucrează în puterea care este asupra lor, pe care Isus a dobândit-o pentru ei cu sângele Lui. Copiii lui Satan știu cu care creștini să nu se încurce, deoarece gloria Domnului poate fi văzută în mod vizibil în ei. Cred că cel mai rău lucru pe care îl văd eu la ceea ce Diavolul le face oamenilor este atunci când demonii lui lucrează prin copii, iar copiii sunt pedepsiți, în loc să se facă rugăciuni pentru ei. Copiii sunt creaturi puternic emoționale și acționează pur și simplu din impuls. Acestea sunt domeniile în care acționează demonii – emoțiile și impulsul. Este unul din motivele pentru care Cuvântul spune să „înveți copilul”. Când capul familiei îngăduie activitatea demonică – teamă, mânie, violență (fie literală, fie la televizor) etc., cei mai slabi membri ai familiei primesc resturile. Atunci unii încep să se comporte în puterea care a intrat în ei. Curând, ei descoperă că pot „gândi” ca situațiile să se întâmple în favoarea lor. Astfel începe împărăția întunericului să câștige un alt teritoriu. Până ce un om nu experimentează puterea lui Dumnezeu prin Sfântul Lui Duh, crede că puterea Diavolui este puternică.
„Când eram fetiță și la începutul adolescenței, eram cea mai mică în familia noastră. Se părea că uneori nimeni nu mă vedea sau nu mă auzea. Dar toți ascultau când puteam să spun evenimente care aveau să se întâmple, fiindcă știau că puteam cauza ca unele lucruri să se întâmple, dacă mă supăram. Multă putere pentru un copilaș! Sunt mulți copilași care simt în acest fel și care nu au avut părinți creștini care să le împiedice creșterea în tărâmul demonic.
Câteva semne sigure ale activității demonice sunt:
- Ciocănituri, bătăi de tobă, vibrații ritmate, acolo unde nu există muzică.
- Cruzime față de animale.
- Necăjirea altora, batjocorirea, farsele răutăcioase.
- Privirea fixă, rece, profundă la cineva când ești supărat.
- Conversații private sau șoptitul cu „prieteni” nevăzuți.
- Coșmaruri și umblare în somn.
- Persoana este comunicativă și fericită, apoi tăcută și serioasă.
Acestea sunt doar câteva.
Dacă nu este oprită când copilul este foarte mic, puterea crește împreună cu copilul. Părinții ar trebui să stea cu copiii lor, în loc să-i lase în grija bonelor. Vrăjitoarele și vrăjitorii folosesc acoperirea de profesori, medici, polițiști, baby-sitter, angajați în armată – aproape orice profesie.
Eu m-am născut indiană cherokee și m-am născut în puterile păgâne. Fără intervenția lui Cristos, l-aș sluji pe Satan și în ziua de astăzi.
Iată alte lucruri pe care le puteam face cu puterea Diavolului.
- Doar ca să-i sperii pe oamenii obișnuiți, făceam masa ouija să zboare prin aer și să aterize pe cineva.
- Le spuneam oamenilor ce gândeau și spuneam cuvintele lor la unison cu ei, în timp ce le rosteau.
- Făceam lumânările să se aprindă folosind gândul, în timp ce oamenii erau la o ședință de spiritism.
- Podeaua devenea rece la gheața când vremea era fierbinte, când chemam spiritele să vină la ședințele de spiritism. De asemenea, un vânt rece bătea prin cameră – un vânt puternic.
- Îndreptam arătătorul spre alții, care luau în râs sau sfidau puterea – groaza îi străpungea și fugeau țipând, uneori fără să-și mai recâștige vreodată sănătatea mentală.
- Provocam accidente, urticarie, confuzie, tuse etc., când trimiteam blesteme asupra oamenilor.
- Făceam să se audă voci de bărbat vorbind din femei, sau viceversa, în timpul ședințelor de spiritism sau în orice alt moment de chemare a demonilor.
- Satan însuși le vorbea, pe masa ouija, celor pe care îi vroia – spunându-le despre toată viața lor și îngrozindu-i, dacă nu erau de acord să fie ai lui.
- Făceam ca ființe albe, cețoase să plutească prin casă, dansând în cercuri, în curte – multe.
- Fluturi acopereau ferestrele în cea mai rece iarnă – nenatural, uf.
- Pereții făceau condens și erau fierbinți iarna – ca și cum era un foc în ei.
- Voci purtau conversații înăbușite – venind din debarale, canale de scurgere, canale de aerisire, animale împăiate, jucării, păpuși.
- TOATE FARSELE RĂUTĂCIOASE SUNT DEMONICE – demonii se ascund în glume și în farse răutăcioase.
- Mirosuri neobișnuite – gaz, petrol, ape uzate, fum, incendiu provocat electric etc.
- Efectiv orice este posibil în domeniul ocultului, dacă se face pentru a provoca teamă, ură, farse, putere și control. Dacă faci ceva ca să fii drăguț, demonii nu te vor asculta.
- Aprinderea și închiderea luminii, fără a atinge întrerupătoarele.
- Oamenii simțeau că se târăsc gândaci pe ei, sau că șerpi, șoareci etc. se urcă pe ei.
Când eram în ocultism, vedeam ființe mici, îmbrăcate în alb, dansau în cerc în curtea noastră, telefoane „moarte” sunând, cu voci la celălalt capăt al liniei, apariții stăteau la piciorul patului în unul din dormitoare (care în cele din urmă a fost sigilat), apariții poltergeist trânteau ușile și făceau distrugeri… sunt prea multe ca să le menționez. Am avut o păpușă care sângera din ochi, în locul lacrimilor pe care trebuia să le aibă.
Când părinții mei L-au făcut pe Isus Cristos Domnul familiei noastre, toată activitatea a încetat, cu excepția celei din camera sigilată. Războiul spiritual și eliberarea nu erau cunoscute, deci sunt sigură că Domnul a intrat pur și simplu în casă și S-a ocupat de lucruri.”
[Former Occult Member Testimony. Copyright © DemonBuster.com.]
Din păcate, activitatea demonică este şi poate purta la depresie, la diferite boli de inimă etc. etc. Am scăpat de curând, zicând „Tatăl nostru”, de un atac puternic… mă sugruma cineva. Trei zile la rând m-a durut gâtul ca de la o mână adevărată. Și cred că duhurile pot fi trimise de cei ce practică ocultismul doar din pură invidie, gelozie etc. etc. Se vede că e cineva care mă urăşte de moarte… Dar mulţumiri fie aduse Domnului Isus, că nu a îngăduit numic mai mult decât o sperietură. De atunci citesc Biblia şi mă rog în fiecare seară înainte de a mă duce la culcare. Aş putea spune că dorm cu Biblia lângă mine!!!