Doppelgänger

Deşi acest cuvânt german este de origine relativ recentă, apărând prima dată în uz în limba engleză în 1851, conceptul de alter ego şi spirite duble apare în folclor, mituri, concepte religioase şi tradiţii ale multor culturi de-a lungul istoriei umane.

În mitologia egipteană antică, un ka era un „spirit dublu” tangibil, având aceleaşi amintiri şi sentimente ca persoana cărei îi aparţine perechea sa. Într-un mit egiptean intitulat „Prinţesa greacă”, o perspectivă egipteană a războiului troian, un ka al Elenei a fost folosit pentru a-l induce în eroare pe Paris din Troia, ajutând la oprirea războiului.

În mitologia nordică, un vardøger este un dublu fantomatic care precede o persoană în viaţă şi care este văzut făcând acţiunile sale în avans. În mitologia finlandeză, aceasta se numeşte a avea un etiäinen, adică „un prim venit”.

În unele mituri, doppelgänger-ul este o versiune a lui Ankou, o personificare bretonă a morţii.

[Doppelgänger. Sursa: Wikipedia]

Bilocaţia

Bilocaţia, sau uneori multilocaţia, este abilitatea psihică prin care un individ sau obiect este localizat (sau pare să fie localizat) în două locuri distincte în acelaşi timp.

Conceptul a fost folosit într-o gamă largă de sisteme istorice şi filozofice, de la filozofia greacă timpurile, la poveştile religioase moderne, ocultism şi magic.

Conceptul bilocaţiei a apărut în filozofia greacă timpurile, în şamanism, păgânism, folclor, ocultism şi magic, în paranormal, hinduism (ca una dintre puterile dobândite prin practicile spirituale), budism, spiritualism, teozofie, New Age şi misticism în general, ca şi în misticismul creştin şi misticismul iudaic.

Se spune că mai mulţi sfinţi şi călugări creştini au manifestat bilocaţia. Printre cele mai timpurii este apariţia Doamnei Noastre a Stâlpului în anul 40. Alte figuri creştine despre care se spune că au experimentat bilocaţia, îi includ pe Sfântul Anton de Padova, Ursula Micaela Morata, Sfântul Gerard Majella, Charles de Mount Argus, Sfântul Pio de Pietrelcina, Sfântul Severus de Ravenna, Sfântul Ambrozie de Milano, María de Ágreda şi Sfântul Martin de Porres, María de León Bello y Delgado, ca şi Papa Cyril VI de Alexandria. Sfântul Isidor Truditorul a afirmat că se ruga sau lua parte la mesă în biserică, şi în acelaşi timp ara câmpurile.

În secolul XVII s-a raportat că persoanele acuzate de vrăjitorie au apărut în visurile şi viziunile martorilor. Procesele de la Bury St. Edmunds şi Salem au inclus această „dovadă spectrală” împotriva acuzaţilor. Matthew Hopkins a descris fenomenul în cartea sa „Descoperirea vrăjitoarelor”.

S-a relatat de către cei care îl cunoşteau pe ocultistul englez Aleister Crowley că avea această abilitate, chiar dacă el a spus că pe atunci nu era conştient că ea avea loc.

Vladimir Ilici Lenin a fost văzut în biroul lui din Kremlin, la Moscova, căutând prin hârtii în octombrie 1923, pe când era în stare critică în Gorki din cauza bolii.

[Bilocation. Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki]

Doppelganger-ii de-a lungul istoriei

Un doppelganger este considerat un geamăn malefic, vestitorul nenorocirii, prevestirea morţii, şi este foarte rar. În cele mai multe cazuri victima acestei activităţi de bântuire se află în pericol în împrejurimile sale imediate, în familie, sau în unele cazuri, victimele însele sunt în pericol grav de boală sau moarte.

Exemplu. Victima femeie stătea la un colţ de stradă şi cu vederea periferică, a văzut imaginea ei însăşi într-un autozuz, privind fix la ea. O săptămână mai târziu, într-un mall aglomerat, şi-a privit din nou în faţă doppelganger-ul, care s-a uitat fix la ea şi a părut să dispară în masa de oameni. Purta aceleaşi haine pe care le purta ea. O săptămână mai târziu, a fost diagnosticată cu cancer. Există numeroase relatări de-a lungul istoriei şi folclorului despre doppelganger-i care îi chinuiesc pe cei vii. Conceptul doppelganger-ilor a fost folosit în cărţi şi filme de ani de zile; cele ce urmează sunt relatări adevărate din istorie.

Abraham Lincoln

Un exemplu al unui doppelganger este un vis sau o nălucă ce l-a bântuit pe Lincoln din timp în timp, de-a lungul iernii. În seara în care a câştigat alegerile, uitându-se într-o oglindă de birou din cealaltă parte a camerei, s-a văzut de sus până jos, dar cu două feţe, una mai palidă decât cealaltă. A intrat în entuziasmul alegerilor şi a încercat să uite despre aceasta, dar nu a mai putut, după ce apariţia s-a arătat din nou. Lincoln i-a spus soţiei lui despre asta. Mai târziu a încercat să facă să revină năluca, a funcţionat, dar a fost ultima oară când a văzut-o. Soţia lui a spus că era un semn că avea să fie ales pentru un al doilea mandat, şi că paloarea de moarte a unei feţe însemna că nu avea să trăiască de-a lungul celui de al doilea mandat. Lincoln a fost asasinat mai târziu. Poveste confirmată de Mary Todd Lincoln şi de Secretarul Privat John Hay.

Ţarina Ecaterina cea Mare, Împărăteasa Rusiei

Ecaterina s-a proclamat împărăteasă după ce l-a ucis pe soţul ei, Petru III, în 1672. A confiscat şerbii şi pământurile aparţinând bisericii şi a intrat în război cu Turcia. A fost considerată de mulţi istorici a fi nimic mai mult decât un tiran rău. În timpul domniei ei, Ecaterina şi-a observat dublul stând pe tronul regal. A poruncit să fie împuşcat, deşi nu a avut niciun efect asupra doppelganger-ului. Ecaterina a murit din cauze naturale la scurt timp după incident, în 1796.

Regina Elisabeta I

Elisabeta a relatat că s-a văzut pe ea însăşi stând întinsă, palidă şi nemişcată pe patul ei. Curând după incident a murit.

Johann Wolfgang von Goethe

O altă relatare interesantă este cea a unui poet german din secolul XVIII, care a afirmat că şi-a văzut doppelganger-ul pe un drum, purtând un costum gri al cărui contur era din aur. Opt ani mai târziu, în timp ce călărea pe exact acelaşi drum, a realizat că purta aceeaşi îmbrăcăminte pe care a văzut că o purta doppelganger-ul său cu ani de zile înainte.

Guy de Maupassant

Maupassant a fost un romancier francez şi scriitor de nuvele, care a afirmat că a fost bântuit de doppelganger-ul său aproape de timpul morţii sale. Conform relatărilor, el a spus că doppelganger-ul a intrat în camera lui, a ocupat locul de vizavi de el şi a început să dicteze ceea ce scria Maupassant. El a scris despre această experienţă în nuvela sa „Lui”.

John Donne

Donne a fost un poet englez din secolul XVI, care a fost vizitat de un doppelganger în timp ce era la Paris. Lucrul ciudat cu privire la această relatare este că doppelganger-ul nu era deloc al lui, ci al soţiei lui. Doppelganger-ul soţiei lui ţinea în braţe un copil nou născut. Soţia lui Doone era însărcinată pe atunci, dar doppelganger-ul a arătat-o într-o stare posomorâtă. În exact acelaşi moment în care a apărut doppelganger-ul, soţia lui a dat naştere unui copil născut mort.

Percy Bysshe Shelley

Shelly este considerat a fi unul dintre cei mai mari poeţi al limbii engleze. Pe când era în Italia, şi-a întâlnit doppelganger-ul pe ţărm, arătând în tăcere către Marea Mediterană. Câtva timp mai târziu Shelley s-a înecat pe când naviga într-o barcă mică, în 1822.

Emilie Sagée

Una dintre cele mai fascinante relatări despre un doppelganger vine de la scriitorul american Robert Dale Owen, căruia i s-a spus povestea de către Julie von Güldenstubbe, a doua fiică a Baronului von Güldenstubbe. În 1845, când von Güldenstubbe avea treisprezece ani, urma Pensionat von Neuwelcke, o şcoală de fete exclusivă de lângă Wolmar, în ceea ce este acum Letonia. Una dintre profesoarele ei era o franţuzoaică în vârstă de treizeci și doi de ani, numită Emilie Sagée. Şi cu toate că administraţia şcolii era pe deplin mulţumită de prestaţia lui Emilie Sagée, ea a devenit curând obiectul rumorii şi al speculaţiei ciudate. Se părea că Sagée avea un dublu, care apărea şi dispărea sub privirile elevelor.

Într-o zi, în mijlocul orei, în timp ce Sagée scria pe tablă, dublul ei exact a apărut lângă ea. Doppelganger-ul a copiat cu precizie fiecare mişcare a profesoarei în timp ce scria, cu excepţia faptului că nu ţinea nicio cretă. Evenimentul a fost confirmat de treisprezece eleve din clasă. Un incident similar a fost raportat la cină într-o seară, când doppelganger-ul lui Sagée a fost văzând stând în picioare lângă ea, imitându-i mişcările în timp ce mânca, deşi nu ţinea niciun tacâm.

Totuşi doppelganger-ul nu îi imita întodeauna mişcările. În mai multe ocazii, Sagée a fost văzută într-o parte a şcolii, când se ştia că era în altă parte în acel moment. Cel mai uimitor exemplu a avut loc sub privirile întregului grup de patruzeci și două de eleve, într-o zi de vară din 1846. Fetele erau toate adunate în holul şcolii pentru lecţiile de cusut şi brodat. Pe când stăteau la mesele lungi lucrând, au putut să o vadă clar pe Sagée în grădina şcolii, culegând flori. O altă profesoară supraveghea copiii. Când profesoara a părăsit încăperea pentru a vorbi cu directoarea, doppelganger-ul lui Sagée a apărut în scaunul ei – câtă vreme adevărata Sagée putea fi văzută în grădină, arătând obosită, în timp ce doppelganger-ul stătea nemişcat. Două fete curajoase s-au apropiat de fantomă şi au încercat să o atingă, dar au simţit o rezistenţă stranie în aer, care o înconjura. O fată a păşit de fapt între scaunul profesoarei şi masă, trecând direct prin apariţie, care a rămas nemişcată. Apoi a dispărut încet.

Sagée a afirmat că nu a văzut niciodată doppelganger-ul ea însăşi, dar a spus că ori de câte ori s-a spus că a apărut, ea s-a simţit epuizată şi obosită. Culoarea ei fizică părea chiar să pălească în acele momente.

Sora Maria de Jesus

Bilocaţia pare să fie cealaltă parte a monedei doppelganger. Unul dintre cele mai uimitoare cazuri a avut loc în anii 1620. În 1622 Părintele Alonzo de Benavides a fost desemnat Misiunii Isolita, în ceea ce este acum New Mexico. A fost uimit să întâlnească indieni jamano care, deşi se părea că nu întâlniseră niciodată înainte francezi sau spanioli, purtau cruci, ştiau ritualuri catolice, aveau altare şi cunoşteau liturghia catolică – toate în limba lor nativă.

Părintele Benavides le-a scris atât Papei Urban VII cât şi Regelui Filip al Spaniei, pentru a afla cine fusese acolo înaintea lui, lucrând evident pentru a-i converti pe indieni. Răspunsul a fost că nimeni nu fusese trimis anterior. Indienii i-au spus că fuseseră instruiţi în creştinism de o frumoasă şi tânără „doamnă în albastru”, care a venit printre ei timp de mulţi ani şi i-a învăţat noua religie în limba lor. Ea le-a spus de asemenea că oameni cu pielea albă vor sosi curând în ţinutul lor. „A coborât din înălţimi la noi”, au spus indienii, „ne-a învăţat noua religie, a stat printre noi un timp, ne-a spus că veţi veni şi să vă facem să vă simţiţi bine-veniţi, iar apoi a plecat. Este tot ce ştim.”

Cine a fost misterioasa doamnă în albastru? Părintele Benavides ştia că călugăriţele ordinului Săraca Clara purtau veşminte albastre, şi s-a gândit că ar putea fi un indiciu. A găsit o pictură a unei călugăriţe Săraca Clara şi le-a arătat-o indienilor jamano. „Aceasta este femeia?” a întrebat el. Rochia era potrivită, i-au spus indienii, dar nu aceasta era femeia. Femeia din pictură era mai degrabă solidă, dar doamna în albastru era tânără şi frumoasă.

Când s-a întors în Spania, Părintele Benavides a fost decis să rezolve misterul. Cum puteau indienii să fi întâlnit o călugăriţă Săraca Clara, când ele erau un ordin izolat: din ziua în care făceau legămintele până la moartea lor, călugăriţele nu părăseau niciodată mănăstirile, cu atât mai puţin să călătorească în ţinuturi îndepărtate în misiuni. Investigaţia lui l-a condus la Sora Maria de Jesus din Agreda, Spania, care a susţinut că convertise indieni nord-americani – fără să părăsească mănăstirea. Acum în vârstă de douăzeci și nouă de ani şi Maica Superioară a mănăstirii, Sora Maria a spus că îi vizitase pe indieni „nu în trup, ci în spirit”.

Sora Maria a spus că în mod regulat cădea în transă cataleptică, după care îşi amintea „vise” în care era purtată într-un ţinut ciudat şi sălbatic, unde îi învăţa pe alţii Evanghelia. Ca dovadă a afirmaţiei sale, a fost capabilă să ofere descrieri foarte detaliate ale indienilor jamano, inclusiv înfăţişarea, îmbrăcămintea şi obiceiurile lor, pe care nu le-ar fi putut afla prin cercetare, deoarece erau destul de recent descoperiţi de către europeni. Cum le-a învăţat limba? „Nu am făcut-o”, a replicat ea. „Eu doar le-am vorbit – iar Dumnezeu a făcut să ne înţelegem unii pe alţii.”

Se spune de asemenea că Sora Maria le-a apărut indienilor mexicani, care au spus că fuseseră vizitaţi de „o femeie foarte frumoasă, care obişnuia să coboare din înălţimi, îmbrăcată în straie albastre”.

Alte relatări despre bilocaţie

Există mult mai multe relatări despre bilocaţie (faptul de a fi în două locaţii separate în acelaşi timp), în special despre sfinţi, clerici şi alte figuri religioase.

În 1227, Sfântul Anton de Padova, un călugăr franciscan potughez, era la Limoges, Franţa, în Joia Mare, ţinând o predică. În timpul predicii şi-a amintit că era obligat să psalmodieze rugăciuni cu tovarăşii lui călugări, în capela lor din cealaltă parte a oraşului. Realizând aceasta, s-a oprit din predică, a îngenuncheat imediat, şi-a tras gluga peste cap şi a devenit complet nemişcat. În acel moment, Călugărul Anton a apărut în capelă şi a psalmodiat rugăciuni, aşa cum se cerea. Când au terminat, simultan s-a retras din capelă şi şi-a ridicat capul la biserică – şi şi-a continuat predica.

Sfântul Alphonsus Liguori era episcop al Sfintei Agata dei Goti în 1774, când a experimentat bilocaţia. Pe când era în palatul lui din Neapole, episcopul a căzut într-o transă şi a apărut dintr-odată la Vatican, în Roma, în dormitorul Papei Clement XIX, care murea. Episcopul i-a asistat pe cei care aveau grijă de Pontif şi s-a rugat cu cei prezenţi. A rămas până ce Papa a murit, apoi „s-a trezit” înapoi în palatul său, capabil să descrie ceea ce tocmai experimentase.

În 1905, Sir Gilbert Parker, un membru al Parlamentului Britanic, era prezent la o dezbatere în Camera Comunelor. În timpul dezbaterii, a observat că Sir Frederick Carne Rasch era şi el prezent, şezând la locul lui obişnuit. Dar aceasta era imposibil, deoarece Sir Frederick era destul de bolnav de gripă, iar conform membrilor gospodăriei lui, a rămas în pat de-a lungul zilei. Aparent dublul lui Rasch a fost decis să audă dezbaterea.

[Doppelgangers throughout history. Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.paranormalnewscentral.com, unde nu mai este disponibil.]

Doppelganger-i

În timpurile moderne există mai multe postări de la persoane care susţin că au văzut pe cineva într-un loc, doar ca să-l întâlnească mai târziu şi să realizeze că prima reperare era imposibilă. O femeie, privind printr-o fereastră care dădea spre o privelişte frumoasă, l-a văzut clar pe soţul ei, care era lăsat acasă de un coleg de serviciu. S-a dus la uşă ca să-i dea drumul înăuntru, doar ca să nu găsească niciun semn al vreunuia dintre ei sau al maşinii de afară. Soţul ei a ajuns acasă ore mai târziu, şi a confirmat că în momentul când ea a crezut că i-a văzut, el şi colegul lui erau încă la patru ore distanţă de acasă. Unui bărbat i s-a spus că a fost „auzit” sosind acasă cu un prieten, cu cinci minute înainte de a o face cu adevărat. Când el şi partenerul lui au ajuns de fapt acasă, prietenii lui, care îl aşteptau, au spus că sosirea lor a sunat exact la fel, ei făcând aceleaşi zgomote şi chiar rostind aceleaşi cuvinte care au fost auzite prima oară. Straniu, dar aparent nu atât de neobişnuit. Unii oameni au susţinut chiar că, mai presus de orice îndoială, s-au văzut pe ei înşişi, purtând aceeaşi îmbrăcăminte – afirmând că dublul lor arăta la fel de uimit la vederea lor.

[Jamie Frater, Top 10 Bizarre Modern Paranormal Phenomena, Doppelgangersr. Copyright © 2009 Jamie Frater.]

Doppleganger-ul tatălui meu

Nu am auzit niciodată de un doppleganger până nu am citit poveştile de pe acest site. Dar noaptea trecută l-am văzut pe cel al tatălui meu.

Locuiesc cu părinţii mei şi întotdeauna vreau să plec pentru o vreme, ca să am timp pentru mine. Mă plimbasem agale cu un prieten, apoi după ce l-am lăsat pe el acasă, m-am dus la un cimitir. Mă duc acolo ca să mă bucur de tăcerea nopţii, dar am avut un sentiment care mi-a dat fiori şi am plecat curând. M-am dus să iau nişte mâncare fast food, înainte de a merge acasă.

Când întorceam la semafor ca să mă îndrept înspre casă, m-am uitat chiar la maşina de lângă mine – şi era tatăl meu în maşina lui. Avea o expresie foarte obosită pe faţă. Mă întrebam de ce nu mi-a făcut semn cu mâna, sau de ce nu se purta ca şi cum mă văzuse. M-am întrebat de asemenea de ce nu avea pălăria. Niciodată nu pleacă de acasă fără să poarte una. M-am întrebat de asemenea ce făcea în oraş aşa târziu, pentru că de obicei la acea oră este în pat sau se pregăteşte să fie. Am crezut că am văzut pe cineva în maşină cu el, şi m-am gândit că probabil mama mea era cu el. Am presupus doar că se duceau să închirieze un film sau ceva de genul.

Deci am ajuns acasă, iar maşina tatălui meu era în stradă. Am intrat, iar el şi mama se uitau la televizor. Le-am spus ce am văzut. Au spus că nu au plecat deloc. Mama mea mi-a spus că şi ea a văzut pe cineva care arăta ca tata, în maşina lui, în aceeaşi zonă, iar când l-a sunat ca să vadă de ce nu i-a făcut semn cu mâna, el i-a zis că nici măcar nu ajunsese în oraş de la lucru. Nu era el.

Dar mă întreb dacă atunci când l-am văzut pe el, vedeam visul lui sau ceva de genul. Fiindcă atunci când l-am văzut pe „dublul” lui, el adormise în scaun, uitându-se la televizor.

[Dad’s Doppelganger. Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.paranormal.about.com, unde nu mai este disponibil.]

Doppleganger-ul colegei mele de cameră

Era iarna, în 1968. Eram în primul an la o universitate din Tennessee. Am văzut doppleganger-ul colegei mele de cameră. Nu sunt sigură, dar cred că acest doppleganger a venit dintr-un univers paralel… pur şi simplu fiindcă arăta, ei bine – rea, o înfăţişare care nu era a prietenei mele Jackie, care era dulce. Doppleganger-ul mi-a zâmbit cu o contorsionare a buzelor, l-aş putea numi un zâmbet afectat.

În 1968 nu auzisem niciodată de un doppleganger… deci de fapt am crezut că mă uitam la Jackie. Avea aceleaşi haine pe care le purta Jackie şi şchiopăta. Cum făcuse Jackie toată săptămâna, din cauza unei răni la călcâi datorită pantofului. Avea un bandaj. Doppleganger-ul avea un bandaj.

Să încep din clipa în care am văzut-o. Jackie şi cu mine stăteam în camera cu televizorul la demisol, cu o altă fată. Era weekend. Campusul era gol. La un moment dat Jackie s-a sculat de pe canapea, a spus ceva şi a părăsit camera. Un minut mai târziu, televizorul a început să facă probleme. (Vă amintiţi liniile orizontale?) Am aşteptat ca cealaltă fată să-l fixeze, dar când a rămas aşezată, m-am ridicat să o fac eu. Televizorul era de cealaltă parte a camerei, lângă ferestrele care dădeau în curtea interioară. O mişcare mi-a reţinut privirea.

M-am uitat afară şi am văzut-o pe Jackie coborând în curtea interioară pe treptele care duceau la ea. Am fost surprinsă. Era rece ca gheaţa afară. Jackie nu avea haină. Şi apoi nu am folosit niciodată curtea interioară în timpul iernii. Uşile către ea de la demisol erau legate cu un lanţ. Singurul mod de a ajunge acolo era să mergi sus, şi să ieşi pe uşile din faţă, şi să înconjuri clădirea pe un drum ocolit. Am spus: „Ce face Jackie acolo în curtea interioară?” De îndată ce mi-au ieşit cuvintele din gură, uşa s-a deschis, iar Jackie a intrat în camera cu televizorul. Şi pentru o secundă m-am uitat la două Jackie!

Eram dezorientată. Când mi-am venit în fire pe canapea, i-am spus lui Jackie ce am văzut. Unde era ea? „Am fost în baie”, a spus ea. Am întrebat-o pe cealaltă fată, a văzut? A spus nu, dar te-am auzit spunând ce făcea Jackie acolo. Incidentul m-a afectat profund, iar în cele din urmă lui Jackie i s-a dat alt dormitor.

Cred că Jackie trebuia să se vadă pe ea însăşi în acea zi, dar eu am împiedicat aceasta. Un profesor mi-a spus că era semn rău pentru mine, dar eu cred mai degrabă, din lucrurile pe care le-am aflat despre doppleganger-i, că încerca să o înlocuiască pe Jackie.

[Phy One, Roommate’s Doppelganger. Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.paranormal.about.com, unde nu mai este disponibil.]

Doppleganger-ul şi maşina

Aş putea umple pagini întregi despre lucrurile stranii pe care le-am experimentat. Sunt o adevărată credincioasă în „supranatural”. Totuşi, nu cred atât de mult că este supranatural, cât că este o altă parte a realităţii. La fel de adevărată şi reală, dacă nu chiar mai mult, decât tastatura la care tastez.

Acum am 21 ani. Tot ce voi spune este despre doppleganger-ul meu. Nu am văzut-o niciodată eu însămi. Prima oară când a fost văzută a fost cu câteva luni în urmă. Un gând destul de nefericit, dat fiind că tocmai cu o clipă în urmă am citit că doppleganger-ii sunt un semn rău de moarte şi dezastru!

Primul care a văzut-o a fost soţul meu. Pe atunci lucra în schimbul de noapte ca agent de pază. A văzut o maşină exact ca a mea (maşina mea este extrem de unică!), chiar până şi tavanul din sticlă întredeschis, iar partea din faţă a maşinii era lovită şi boţită exact ca a mea. (Avusesem un accident de maşină. Acum am o maşină nouă.) Erau chiar semne „cheie” pe maşină, exact ca la a mea.

Fata care conducea maşina arăta exact ca mine, atât de mult încât el s-a îndreptat înspre maşină, întrebându-se de ce îl vizitam la lucru atât de târziu. Fata din maşină s-a uitat fix la el, a dat înapoi şi a plecat. El a telefonat chiar în acea clipă şi a întrebat-o pe mama lui (faţă de care eu stăteam vizavi, uitându-mă la televizor) şi a întrebat-o dacă eram acolo. Evident eram. El a explicat ce purta fata şi cum era părul ei… Eu purtam acelaşi lucrul şi aveam părul în acelaşi fel…

Câteva zile mai târziu, bunicii soţului meu au văzut pe cineva despre care au crezut că eram eu, la magazinul alimentar, cu soţul meu. Noi nu fusesem la acel magazin cam de o lună. Presupun că şi el are o copie!

[Britt, Doppelganger and Car. Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.paranormal.about.com, unde nu mai este disponibil.]

Ce înseamnă doppelganger? Ajutor!?

Heartagram

Sunt foarte sensibilă la lumea spirituală şi accept asta. Totuşi, lucrurile au devenit mult prea înspăimântătoare pentru mine. Sunete ciudate unde nu este nimeni, oameni umbre, scuturarea patului… Dar ce s-a întâmplat astăzi a depăşit orice experienţă pe care am avut-o vreodată. Soţul meu a fost fără lucru timp de trei luni, s-a întors la muncă astăzi. A plecat de acasă în jur de 7.30, iar eu am stat în pat, pe deplin trează dar nepregătită să mă scol. Cam o oră mai târziu, uşa dormitorului nostru s-a deschis şi s-a închis, am auzit pe cineva păşind în jurul patului şi am simţit că urca în pat. Mi-am întors faţa în partea opusă acelei laturi a patului, şi ţineam ochii închişi, de teama a ceea ce ar fi putut să fie. Apoi acel ceva şi-a pus mâinile în jurul meu şi l-am simţit exact ca pe soţul meu. Atât de real, încât m-am întrebat de ce a venit acasă de la muncă. Am întrebat dacă era el şi a răspuns „da”, dar plângea. Apoi patul a început să pulseze, m-am întors, iar el se uita la mine şi apoi a dispărut. A fost cel mai înspăimântător lucru prin care am trecut; am fost complet trează tot timpul. Am vorbit cu soţul meu la telefon la scurt timp după aceea, era bine şi avea o zi minunată. Ce înseamnă doppelganger? Este doar un lucru ciudat, sau este o premoniţie? Mă simt atât de înnebunită acum.

The Notoriuos Doctor Zoom Zoom

În terminologia ocultă, doppelganger este un „spirit dublu”, sau mai curând un demon care arată exact ca cineva. În folclorul german se presupune că au existat oameni care şi-au văzut doppelganger-ul cu câteva zile înainte de a muri.

Iată ce ar trebui să faci…

Mai întâi elimini explicaţiile naturale. Ia cineva din casa ta droguri? Serios, da? Am cunoscut câţiva fumători de droguri care au avut o „fantomă” în casă. Încetează să iei droguri şi fantomele vor pleca. Pare fantoma să deranjeze anumite persoane? Un copil care vrea atenţie? O persoană în vârstă, în primele stadii ale Alzheimer? Schizofrenicii adesea trăiesc în „case bântuite” şi de asemenea vorbesc cu extratereştrii. Există în apropiere o sursă de apă care curge? O pompă zgomotoasă de acvariu s-a dovedit a fi „fantoma” dintr-o casă de care ştiu eu.

Dacă întâmplările nu pot fi eliminate prin explicaţii naturale, atunci ar trebui să chemi un slujitor al Domnului să binecuvânteze casa. NU chema pe nimeni cu un trecut ocult sau New Age, fiindcă nu va folosi la nimic, şi probabil va înrăutăţi situaţia mult mai rău.

Închisoarea Coventer din Anglia a avut probleme cu vizitatorii, care erau atacaţi de forţe nevăzute la sfârşitul anilor 1990. Au chemat un „slujitor” spiritualist (adică un medium) ca să exorcizeze locul. Mediumul a declarat locul curăţat, dar bineînţeles că nu a funcţionat. El a murit câteva zile mai târziu, iar întâmplările au fost mai grave ca oricând. În cele din urmă au închis locul pentru vizitatori, din cauza semnelor şi tăieturilor neexplicabile pe care le continuau să le primească vizitatorii!

Ştiu, de asemenea, despre cineva care credea că aveau fantome în casă, şi au chemat nişte wiccani ca să facă un „ritual de curăţare”. Situaţia doar s-a înrăutăţit.

Nu chema ocultişti ca să se implice. Fără wiccani, practicanţi voodoo, santeria, canduras, „vrăjitoare albe”, magicieni ceremoniali, rozicrucieni, teozofişti, cabalişti, spiritualişti, mediumi care vorbesc cu morţii, „sfătuitori spirituali”, sau orice de genul acesta. Asemenea oameni cred că ştiu multe, se poartă ca şi cum ştiu, dar nu ştiu. (Nu sunt răutăcios, sunt sincer.)

Adu un slujitor creştin de la o biserică ce crede în Biblie (nu mormoni, unitarieni, Martorii lui Iehova, Biserica Unită sau alte culte). Există şanse să fie unul în apropiere. Dacă dintr-un anumit motiv nu vrea să se ocupe, cheamă pe altcineva. Fă rost de o carte de telefoane dacă trebuie. Nu va fi greu să găseşti pe cineva care te poate ajuta.

[What is the meaning of a doppelganger? Help!? Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.answers.yahoo.com, unde nu mai este disponibil.]

Eliberare: Blestemul doppelganger-ului şi renunţarea la el

Acest blestem este înrădăcinat în obiceiul generaţional de a rosti vorbe asupra cuiva, sperând că cuvintele pe care le rosteşti îl vor urma din punct de vedere spiritual şi îl vor chinui. Astfel încât deciziile sale vor fi influenţate de ceea ce ai rostit asupra sa. Ceea ce permite unei copii demonice a celui care a rostit cuvintele, să urmeze persoana şi să-i aducă înainte cuvintele sale, ca aducere aminte. Aceasta îi îngăduie diavolului acces la energia, timpul, relaţiile tale. Eu sunt de descendenţă germană şi acest lucru este ceva foarte obişnuit printre germani.

Un doppelganger sau o fantomă este un dublu fantomatic al unei persoane în viaţă, o formă sinistră de bilocaţie. (De la Wikipedia.)

Rugăciune de renunţare la blestem

Dumnezeule Tată, recunosc că strămoşii mei au folosit ghicirea şi vrăjitoria pentru a controla şi manipula pe alţii, pentru ca prezenţa lor să-i urmeze, şi că au vrut ca acei oameni să facă alegeri bazate pe ceea ce au rostit ei asupra lor. Şi Îţi cer, Dumnezeule Tată, să deschizi cărţile generaţionale ale strămoşilor mei pentru fiecare loc unde a venit acest blestem, şi să ştergi blestemul cu sângele lui Isus Hristos. Recunosc că merit pedeapsa pentru că nu mi-am împlinit niciodată drumul şi nu mi-am văzut destinul, dar prin sângele lui Isus Hristos ştiu că ea va fi ştearsă, şi aplic acel sânge liniilor mele generaţionale şi şterg orice activitate a persoanei duble a demonicului. Şi îţi spun, demonicule, mă adresez ţie şi spun că nu mai ai autoritate să mă faci să mă clatin prin activităţile tale. Şi renunţ să mă asociez cu tine, în Numele lui Isus, şi îţi poruncesc să pleci şi să te duci în întunericul de afară şi să nu te întorci niciodată. În Numele lui Isus şi al lui Dumnezeu Tatăl, cer ca sângele lui Isus Hristos să mă cureţe pe mine şi pe copiii mei, până la o mie de generaţii, de această nelegiuire şi de aceste forţe demonice. În Numele lui Isus, amin!

[Deliverance 7: The Doppelganger Curse and Renunciation. Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.newbreedmovement.wordpress.com, unde nu mai este disponibil.]