de Bill Schnoebelen
„Să nu te închini înaintea unui alt dumnezeu; căci Domnul se numeşte gelos, este un Dumnezeu gelos.” – Exod 34:19
Biblia le porunceşte credincioşilor să fie un popor distinct, separat. Termenul „deosebit” este chiar folosit deliberat şi constant, ca să descrie calea glorioasă pe care o doreşte Iahve pentru noi (1 Petru 2:9). În toate cazurile în care acest termen este folosit în Biblie, cu excepţia unuia singur, se referă la oamenii lui Iahve (Exod 19:5, Deuteronom 14:2, Deuteronom 26:18, Psalmul 135:4 şi Tit 2:14). Suntem comoara Lui deosebită, iar El ne iubeşte într-un mod foarte special. Parte a acestei dragoste este faptul că ne vrea pentru Sine – la fel cum un soţ vrea ca soţia lui să îi aparţină doar lui.
Aceasta nu fiindcă Cel Atotputernic este meschin sau cu mintea îngustă, ci mai degrabă pentru că El ştie (în toată „smerenia”) că nimic din univers nu se poate compara cu dragostea Lui. Ştie că dacă permitem ca orice altceva să intervină între noi, am face-o în dezavantajul nostru. Chiar şi dragostea dintre părinte şi copil sau dintre soţ şi soţie, în momentele sale cele mai pure şi glorioase, este doar o reflecţie palidă a focului arzător al dragostei Lui pentru noi.
Iahve Se descrie pe Sine ca „gelos”, un termen foarte incorect politic. Cu toate acestea, pentru El acest lucru nu poate fi văzut ca un defect de caracter. Înseamnă doar că ne-a făcut pentru El şi ne-a răscumpărat pentru El. Prin urmare, vrea să ne despărţim de orice scade din lauda sau gloria Lui. Din nou, este spre binele nostru. Dacă permitem ca ceva să eclipseze lumina dragostei lui Iahve, indiferent cât de minunat sau de nobil poate părea acel lucru în plan pământesc, el tot va arunca un văl întunecat peste viaţa noastră. Aceasta vrea Iahve să ne facă să evităm. Şi aşa ajungem la versetul nostru cheie:
Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? Cum se împacă templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem templul Dumnezeului celui Viu, cum a zis Dumnezeu: „Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.” De aceea: „Ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi.” – 2 Corinteni 6:14-17
Deşi ideea „ieşirii” sau a „separării” se poate aplica multor domenii, inclusiv bisericilor, întâlnirilor romantice etc., în acest tractat avem timp să ne adresăm doar UNEI SINGURE chestiuni foarte periculoase: creştinul şi Loja masonică.
COPII UITAŢI?
Multe mii de „creştini” sunt francmasoni, mulţi dintre ei din biserici despre care se presupune că sunt „fundamentaliste” sau „bazate pe Biblie”. Unii dintre aceşti bărbaţi ştiu că Loja este „pe dinafară” în unele domenii, dar susţin că se află acolo ca să fie o lumină pentru fraţii lor nemântuiţi. De ar fi adevărat! Din păcate, lucrurile stau rareori aşa – dacă se întâmplă vreodată aşa.
Alţii ignoră cu nepăsare păcatul profund al Lojei, şi rămân cumva liniştiţi în ignoranţa lor. Nu este înţelept, fiindcă ignoranţa nu este o scuză! Dumnezeu ne avertizează:
Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă. Fiindcă ai lepădat cunoştinţa, şi Eu te voi lepăda şi nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita şi Eu pe copiii tăi! – Osea 4:6
Să dovedim caracterul vădit necreştin al masoneriei trece dincolo de scopul acestui prospect. Pentru dovezi gratuite, consistente în această privinţă, caută pe site-ul nostru alte materiale care se pot downloada gratuit. Pentru scopurile acestui articol, vom porni de la presupunerea că Loja este antibiblică. Ce va face atunci bărbatul care Îl mărturiseşte pe Yah’shua (numele evreiesc pentru Isus) şi este membru al Lojei? Ni se spune: „Oricine rosteşte Numele Domnului să se depărteze de fărădelege!” – 2 Timotei 2:19
„Creştinul mason” poate spune că depune mărturie în cadrul Lojei. Totuşi, un studiu rapid al regulilor masoneriei ne dezvăluie că mărturisirea este interzisă în orice „Lojă obişnuită şi bine condusă”. Autorul este un fost mason de gradul 33 şi cunoaşte aceasta ca pe un fapt.
Chiar din perspectiva Bibliei, ideea este falsă. Cine a făcut mai mult pentru căzuta Sodoma, Lot care s-a amestecat cu ei în tovărăşie, sau Avraam care a stat deoparte în separare sfântă şi a mijlocit pentru ei? Aminteşte-ţi, Lot nu a putut nici măcar să-şi facă familia să creadă mesajul îngerilor. Mărturia lui a fost distrusă, iar familia lui a fost zguduită de incest. În mod tragic, este ceea ce se întâmplă şi cu mulţi „creştini masoni”. Aminteşte-ţi ce a spus Iahve în Osea. Dacă umblăm în mod voit în ignoranţă, El va „uita” de copiii noştri. Tată creştin, vrei ca Creatorul să uite copiii TĂI?
Gândeşte-te la aceasta în felul următor. S-a MOLIPSIT vreodată cineva DE SĂNĂTATE ? Nu, cred că nu. Poţi sta lângă cineva foarte sănătos oricât de mult, şi nu vei fi cu nimic mai sănătos. Totuşi, dacă stai lângă oameni bolnavi, dacă nu ai un sistem imunitar foarte puternic, te vei îmbolnăvi. În mod similar, în Tora (cele cinci cărţi ale lui Moise), un mare preot putea fi pângărit de contactul cu un lucru necurat (Levitic 21:1 etc.). Aminteşte-ţi, noi suntem preoţia credincioşilor în Noul Testament (1 Petru 2:5). Astfel, este la fel în masonerie. Dacă stai în Lojă destul de mult, umblarea ta spirituală va fi slăbită şi te vei îmbolnăvi în interior; şi poate chiar vei muri (1 Corinteni 11:30).
PĂRTĂŞIE DIVINĂ?
Unii pot să protesteze spunând că versetele citate mai sus se referă la masa părtăşiei, nu la masoni. Este doar parţial corect! Cu un capitol mai înainte, credincioşii sunt avertizaţi (în contextul cinei Domnului – versetul 16) – „Nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul dracilor…” – 1 Corinteni 10:21. În Ritul de York şi în cel Scoţian, bei efectiv paharul dracilor! (Vezi nota 1)
Masa părtăşiei nu este doar un ritual comemorativ, este un timp de părtăşie sacră. Aceasta fiindcă în Biblie, de multe ori, să mănânci cu cineva era un fel special de relaţie. Implica ospitalitate şi încredere. Cu siguranţă, masoneria le oferă membrilor săi părtăşie, dar care este natura SPIRITUALĂ a acelei părtăşii?
Primul grad al masoneriei este cel de ucenic. După ce un ucenic nou iniţiat depune jurământul, „Venerabilul Maestru” (Vezi nota 2) al Lojei spune: „Îndepărtaţi frânghia de pe gâtul fratelui nostru, fiindcă acum este legat de Frăţia noastră prin legături mult mai puternice.” Care sunt acele „legături”? Legăturile părtăşiei fraterne. Că vă convine sau nu, noul mason este spiritual legat de orice alt mason de pe pământ! ACEASTA este problema.
Cei mai mulţi masoni îşi văd Loja ca fiind alcătuită din prieteni sau vecini, sau din membrii bisericii lor. Aceasta este adesea adevărat într-un oraş mic din SUA. Totuşi, aminteşte-ţi că singura cerinţă religioasă pentru a fi mason este să crezi într-o Fiinţă Supremă. Acea zeitate cu siguranţă nu trebuie să fie neapărat Dumnezeul viu al Bibliei!
Înseamnă că în calitate de creştin mason, eşti înjugat la jug cu mii de masoni hinduşi, masoni budişti, masoni islamici şi da – masoni care sunt vrăjitori sau satanişti! Poate fi o surpriză pentru masonul obişnuit să afle că aproape toate vrăjitoarele, toţi vrăjitorii, ocultiştii şi închinătorii la idoli importanţi din ultimul secol au fost francmasoni devotaţi! O listă parţială i-ar include pe:
Arthur Edward Waite – învăţat mason care a scris o carte despre cum să faci pacte cu diavolul!
Aliester Crowley – autoproclamat ca „cel mai rău om din lume”, şi cel mai proeminent magician practicant al magiei negre al secolului 20.
George Pickengill – maestru vrăjitor al Angliei rurale.
MacGregor Mathers – co-fondator al primei societăţi oculte, Golden Dawn.
Alex Sanders – recentul „Rege al Vrăjitoarelor”.
C. W. Leadbetter – unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Teozofice, primul grup New Age.
Manly P. Hall – unul dintre cei mai prolifici scriitori oculţi ai vremii noastre, şi unul dintre cei mai onoraţi masoni.
Spaţiul nu permite o listă mai lungă, dar îţi poţi imagina că eşti în „părtăşie frăţească” cu cineva din acest grup? Ai aduce un vrăjitor acasă la tine să ia cina cu soţia şi copiii tăi? Spiritual vorbind, este ceea ce faci dacă eşti mason.
Nu este doar o chestiune istorică, fiindcă în calitate de fost mason (care eram mare preot vrăjitor în momentul „iniţierii, trecerii şi creşterii”), am cunoscut personal zeci de alţi masoni care erau vrăjitori sau ocultişti; şi aceasta în anii ‘70. Dacă eşti mason, eşti „înjugat la un jug nepotrivit” cu mii de asemenea ocultişti şi necredincioşi. Aduci influenţa lor spirituală în casa ta, fiind un membru al Lojei! Aminteşte-ţi, „Dacă stai jos cu câinii, vei avea purici!” (Apocalipsa 22:15)
PRIETENIA CU LUMEA
În Biblie, înjugarea se referă la practica veche a aratului cu boi. Fermierii erau atenţi să nu pună împreună doi boi care erau semnificativ diferiţi în tărie sau temperament. Altminteri, un bou avea să îl tragă pe celălalt, iar brazdele aveau să sfârşească prin a fi strâmbe. Ar fi fost ca şi cum ai încerca să împingi un cărucior de supermarket când una dintre roţi este ruptă sau îndoită.
Dar când un creştin mason trage „plugul” său prin viaţă, spiritual vorbind, este într-o situaţie şi mai rea. Iacov ne avertizează (4:4): „Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu.” Fratele mason nemântuit este un „duşman al lui Dumnezeu” până ce este mântuit. Ceea ce înseamnă că împinge „plugul” în direcţia opusă faţă de creştinul mason. Imaginează-ţi că ai doi boi înjugaţi împreună, unul mergând către nord şi celălalt către sud, fiecare împingând cu toată puterea! Vor ajunge undeva? În cel mai bun caz, vor merge în cerc!
Problema este că în lupte ca acestea, carnea de obicei câştigă în faţa duhului. Precum a avertizat Isus, „duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă”. (Matei 26:41) Cei mai mulţi dintre masonii pe care i-am întâlnit şi care susţin că sunt creştini, au renunţat şi „ară” în aceeaşi direcţie ca fraţii lor nemântuiţi. Adesea nu au râvnă pentru Dumnezeu, nu au o inimă care arde cu dragostea lui Isus. Au devenit reci şi opaci din punct de vedere spiritual, şi de obicei au discernământul spiritual al unei cutii cu pietre. Desigur, ei dau bani pentru copii infirmi şi tratează oamenii cu bunătate, dar îngăduie de asemenea PROPRIILOR LOR copii să fie infirmi spiritual! (Osea 4:6)
Aceasta din cauză că au permis autorităţii spirituale din casa lor să fie înjugate la jug cu mii de vrăjitoare, ocultişti şi alţii păgâni asemenea lor, care se duc în iad mai repede decât o rachetă cosmică. Cum pot să se ridice cu autoritate şi să se roage împotriva diavolului pentru familiile lor, când sunt înjugaţi la jug cu Satan? Aminteşte-ţi, ignorarea răului nu este o scuză. Dacă cineva bea otravă crezând că este o băutură nealcoolică, tot îl va omorî!
Fratele meu creştin, dacă eşti mason, trebuie să rupi jugul lui Satan de pe gâtul tău, pentru ca tu şi familia ta să puteţi fi eliberaţi! Singurul mod de a o face este să îngenunchezi chiar acum şi să renunţi să fii membru al Lojei, în Numele lui Isus Mesia, şi să Îl rogi să te ierte că te-ai alăturat ei. Apoi este nevoie să scrii o scrisoare de demisie din Loja locală, prin care să ceri ca numele tău să fie imediat îndepărtat din registrele membrilor. Ar fi o idee bună dacă le-ai face cunoscută pe scurt mărturia ta, prin care să explici DE CE faci acest pas. Contactează-ne pentru un „model” de scrisoare de demisie. Datorezi aceasta Mântuitorului tău, şi i-o datorezi familiei tale!
Note de final
1.) Vezi cartea noastră, Masonry, Beyond the Light, editată de With One Accord, pentru toată documentaţia necesară.
2.) Dar Isus interzice să numim pe cineva „Învăţător” în afară de El. (Matei 23:10)
[William J. Schnoebelen, The Yoke is on You. Copyright © 2011 William Schnoebelen. Tradus şi publicat cu permisiune.]