Archive for Mântuire

Mântuirea unui om depinde de eforturile unui alt om sau de harul lui Dumnezeu?

Întrebare: Mântuirea unui om depinde de eforturile unui alt om sau de harul lui Dumnezeu? Dacă un om nu face eforturi pentru un anumit om, acela nu va fi mântuit? Sau dacă un om face eforturi pentru un alt om, schimbă decizia lui Dumnezeu, care va alege să aibă har față de omul respectiv, pe care altminteri nu l-ar fi mântuit?

Răspuns: Știm că Dumnezeu iubește pe TOȚI oamenii. Atunci de ce unii sunt mântuiți, iar alții nu? Trebuie să știm cine mântuiește, adică Cine este Mântuitorul care ne poate mântui. Mântuirea este un proces care ține cât viața noastră. Totuși, are un început, început care se cheamă nașterea din nou. Ei, aici este problema cea mai grea… cum ajunge un om să fie născut din nou? Deoarece este foarte bine cunoscut faptul că fără nașterea din nou niciun om nu poate vedea pe Dumnezeu.

Există o parte din viața noastră, partea de până ne-am pocăit, pe care noi nu o mai vedem sau vrem s-o uităm cu totul după ce ne-am pocăit, poate că avem cu siguranță și motive ca să nu ne mai aducem aminte de păcatele trecute. Și făcând aceasta, uităm și CUM anume am ajuns să fim mântuiți.

Sunt oameni care ascultă o mie de predici și nu se pocăiesc. Sunt alții care ascultă o predică și se pocăiesc. Ce se întâmplă de fapt? Pentru că totuși există un mecanism logic, dacă stăm să ne gândim și să despicăm firul în câte vrem noi… Și uite așa, ajungem să vedem că există o grămadă de lucruri care au o influență, care își aduc o contribuție la mântuirea noastră și care sunt legate chiar foarte strâns între ele; în afară de faptul că Dumnezeu iubește pe toți oamenii și că mântuirea a fost pregătită, realizată și oferită prin Domnul Isus.

Ca un om să poată fi mântuit, trebuie să creadă în Isus Hristos, să Îl primească în inimă, să se pocaiască și să Îl urmeze. Se poate dezvolta fiecare propoziție în parte și se poate face un subiect de predică referitor la toate aceste cuvinte. Dar pentru aceasta este necesară mai întâi o întâlnire cu Isus, o confruntare cu Isus, iar aceasta se face astăzi prin vestirea Evangheliei.

Este un lanț întreg, în care fiecare verigă își are rostul ei. Pavel spune că nu se poate auzi Evanghelia fără un propovăduitor al ei, adică un trimis al Lui Dumnezeu, care are acest dar de slujbă. Pentru ca omul să creadă, trebuie deci ca mai întâi să audă și nu poate auzi dacă nu există un trimis, un propovăduitor. Aceasta ne ajută pe noi să înțelegem care ne este rostul prin lume ca mântuiți, după ce am fost deja mântuiți și de ce nu ne ia Domnul imediat acasă.

Evanghelia nu ajunge la oameni fără sacrificii, investiții în oameni și chiar în lucrurile necesare care necesită bani etc; se spune că Evanghelia este pe gratis, dar ca să ajungă undeva trebuie bani, că trebuie dusă de cineva care cheltuie și se cheltuie pentru aceasta.

Noi suntem lucrători împreună cu Dumnezeu… Lucrul acesta nu trebuie să îl pierdem din vedere, dar la anunțarea mântuirii, nu a înfăptuirii ei, că restul este treaba Lui. Dumnezeu, care cunoaște totul, va lucra în așa fel încât Evanghelia să ajungă la cei o vor primi și care vor lucra împreună cu EL la extinderea Împărăției Sale.

Aceasta este datoria oricărui creștin, să își spună și să își arate mărturia lui despre Dumnezeu în această lume, arătând în primul rând cum l-a schimbat Dumnezeu pe el. De mantuit, mântuiește numai Dumnezeu… Rolul nostru este să-i aducem pe oameni la Dumnezeu, la confruntarea cu EL prin Evanghelie – care este mântuirea lui Dumnezeu pentru toți oamenii. Iată de ce este important Cuvântul lui Dumnezeu ca să ajungă în mâna oamenilor. Iată de ce Papa și ortodocșii nu sunt de acord cu reformele, care au făcut unul dintre lucrurile cele mai bune, că au pus Biblia în mâinile omului de rând. Poporul piere din lipsă de cunoștință, dar cine o citește capătă cunoștință și poate afla mântuirea.

Una dintre condițiile găsirii mântuirii este ca și omul să fie interesat: „Mă veți găsi dacă Mă veți căută din toată inima.” (Ieremia 29:13) Cum vrei oare să găsești ceva dacă în primul rând nu cauți? Și apoi, ca să cauți, trebuie mai întâi să știi ce cauți și mai apoi unde să cauți. Domnul Isus ne învață personal: „Căutați mai întâi Împărăția Lui Dumnezeu.” (Matei 6:33); „Căutaţi pe Domnul câtă vreme se poate găsi; chemaţi-L câtă vreme este aproape.” (Isaia 55:6)

Dumnezeu acordă mai multe șanse de a se salva unui om, chiar mai multe decât credem noi, îl ajută prin tot ce se poate, chiar îi lungește viața și-i pune în preajmă pe cine trebuie, pentru ca și el să poată auzi Evanghelia. Eu cred că Dumnezeu face chiar mai degrabă lucrul acesta cu cei care știe că vor crede mai ușor în EL și-L vor primi.

Că și primirea asta e cu… tâlc. Oamenii nu vor să primească pentru că sunt păcătoși și din cale afară de răi, aceștia sunt cei mai împotrivitori lui Dumnezeu și implicit Evangheliei și slujitorilor ei. Dar sunt și oameni care primesc ușor, pentru că ei sunt puțin mai buni decât restul lumii, există și astfel de oameni. Există oameni care sunt mai buni în unele lucruri decât mulți pocăiți, dar aceasta nu-i mântuiește. Ca ei să fie mântuiți trebuie să creadă în Cine și ce trebuie, și să facă ceea ce li se cere.

Cu decizia, este altceva; Dumnezeu a hotărât, a ales deja ca să mântuiască pe toți oamenii în Isus și asta chiar înainte de a fi lumea… ori noi acum abia ne-am născut, după mii de ani, vreo cinci, șase; hotărârea este făcută și alegerea este făcută prin faptul că EL a ales pe cei care au ascultat… La asta se referă alegerea… la modul în care vor fi mântuiți, nu că a ales ca unul să fie mântuit că i-a plăcut de ochii lui albaștri, iar de altul nu… Rugăciunile noastre pot grăbi lucrurile.

Nu este adevărată fraza că Dumnezeu nu l-a mantuit că nu a vrut EL, Dumnezeu, sau că noi putem schimba lucrurile în cazul unui om, forțându-L pe Dumnezeu cu ceva. Că mântuirea depinde în primul rând de Dumnezeu, care a dat-o și care o poate face, și în al doilea rând de omul care trebuie s-o primească, accepte… Ori dacă omul are voință liberă și nici Dumnezeu NU vrea să îl forțeze, noi nu putem face nimic, că totul depinde de voința omului, care în acest caz Îl refuză pe Dumnezeu, că dacă L-ar primi, ar fi mântuit.

Eu cred că Dumnezeu îi dă șanse unui om la mântuire cât mai multe și ani mai mulți chiar celui care refuză sistematic mântuirea – cel puțin asta am observat eu în unele cazuri – tocmai ca să priceapă mai bine care este voia lui Dumnezeu și ca să nu zică în ziua judecății: „Doamne, dar mie nu mi-ai mai dat timp de pocăință, că uite, mă pocaiam și eu… dacă trăiam până la o sută de ani… că încă mai aveam timp să Te cunosc, dar Tu nu m-ai lăsat.”

În virtutea faptului că Dumnezeu cunoaște toate lucrurile și că este suveran, EL alege ce să facă… să îi ia pe unii, să îi lase pe alții… mă refer la cei nemântuiți, adică EL știe care vor fi rezultatele finale chiar și după o sută de ani – zic eu o sută, și face ce vrea și cum vrea EL.

Până la urmă de ce l-a condamnat și pe diavolul la iadul cel veșnic? Deoarece Dumnezeu, care cunoaște toate lucrurile, știe că NICIODATĂ diavolul nu face pace și nu vrea și nu poate face pace cu Dumnezeu, aceasta este natura lui acum… Așa că Dumnezeu a creat iadul în primul rând pentru el și îngerii lui, locul cel mai îndepărtat și urât și rău din universul lui Dumnezeu, dar și pentru toți oamenii care nu ascultă de Dumnezeu și refuză ca să facă voia Lui. Apocalipsa 20:10: „Şi diavolul, care-i înşela, a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă, unde este fiara şi prorocul mincinos. Şi vor fi munciţi zi şi noapte în vecii vecilor.” Matei 25:41: „Apoi va zice celor de la stânga Lui: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui!” Apocalipsa 21:8: „Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.” Și apoi nici Dumnezeu nu l-a izgonit imediat din cer pe diavol, ci l-a lăsat să-și facă „damblaua” printre îngeri… și abia mai apoi a fost izgonit și până la urmă judecat și condamnat de Dumnezeu Tatăl, dar de fapt judecata finală… cu executare o va face Domnul Isus împreună cu Biserica Sa!

[Răspuns oferit de Ionel.]

O scrisoare neașteptată

Dragă Isus,
Cine crezi Tu că ești?
Ai intrat călare în cetate.
Ai pretins că ești Dumnezeu.
Oamenii s-au adunat pe străzi și au strigat: „Osana!”
O, păreau că Te iubeau!
Dar nu era așa.
Nu Te iubeau.
Nu țineau seamă de cuvintele Tale.
Nu erau prietenii Tăi.
Erau dușmanii Tăi.
Și înainte ca săptămâna să fi luat măcar sfârșit,
Te-au crucificat.
Iar acum iată-Te aici,
țintuit pe o cruce: gol și neputincios.
Desigur, singurul motiv pentru care mă aflu aici
este că știu ce faci…
plătești pentru ceva.
Ai fost încununat cu vina,
Cu rușinea TUTUROR oamenilor pe care i-ai iubit:
greșelile fiecărei persoane,
acel egoism sâcâitor care iese la iveală din pântecele mamei
ca un cancer care nu încetează niciodată să crească,
înșelăciunea, înjunghierea în spate,
lucrurile abjecte pe care ei le doresc altora,
toate secretele păstrate ascunse,
păstrate în spatele ușilor închise…
Te văd mișcându-Ți piciorul,
încercând să respiri sub greutatea a toate:
toată mânia meschină a oamenilor mândri,
desconsiderarea arogantă a altora,
lipsa de compasiune,
insistarea asupra drepturilor,
obsesiile materiale,
sumele imense de bani pe care ei le cheltuiesc
ca să arate bine,
în timp ce alți oameni mor de foame…
Ce simți,
știind că TOATE acestea sunt acum asupra Ta?
Fiecare divorț.
Fiecare părăsire.
Fiecare tată ratat.
Fiecare foc de armă.
Fiecare copil care zace mort pe stradă.
Bărbatul care răpește fete
și le vinde demnitatea pentru câțiva dolari.
Toată mânia plină de nesiguranță și izbucnirile de mânie:
„TE URĂSC”
și „VOI FACE CE VREAU EU”,
adicțiile pornografice,
gelozia,
idolii,
celebrarea vanității,
urmărirea constantă a „Uitați-vă la mine!”,
„Uitați-vă la mine!”,
„Uitați-vă la mine!”
Ei bine, acum ne uităm la Tine, Isus…
și tot ce pot să văd este o lume înecându-se în păcat
și suferință.
Realizez că acestea nu au fost faptele Tale,
Totuși sunt încântată că iei vina lor asupra Ta.
Omenirea a făcut o treabă bună cu asta,
Dar de aici o preiau eu.
Înainte ca să terminăm, sunt nevoită doar să întreb:
ce fel de persoană
pretinde că poate ierta întreaga lume?
Cine crezi Tu că ești?
CINE CREZI TU CĂ EȘTI?!
Cu sinceritate,
Moartea

Dragă Moarte,
Am primit scrisoarea ta.
Scuze că mi-a luat câteva zile să-ți răspund.
Am avut ceva important de terminat.
Știu că nu te așteptai să răspund,
Dar sunt întotdeauna dornic să ofer răspuns
la o întrebare bună.
Cine cred Eu că sunt?
Îți voi spune cine sunt Eu…
Eu sunt eternitatea dinaintea istoriei.
Eu sunt olarul care a făcut să se rotească galaxiile.
Eu sunt spiritul de peste adânc
și Cel care le spune munților să se mute.
Eu sunt norul zilei, focul nopții.
Eu sunt co-conspiratorul din spatele scandalului harului.
Eu sunt păstrătorul cărților.
Sunt foarte conștient de datoriile
care acoperă filele fiecărei generații,
iar astăzi notez pe fiecare din ele:
PLĂTIT PE DEPLIN.
Cine cred Eu că sunt?
Îți voi spune…
Eu sunt mânia dreaptă și plină de furie,
care face ca iadul să arate ca un foc de tabără,
și Eu sunt valul de îndurare care se înalță,
care poate potoli flacăra sa însetată.
Eu sunt furtuna puternică a dragostei
care se așterne pe fiecare orizont,
iar bunătatea Mea coboară
și peste cei răi, și peste cei drepți.
Eu sunt răscumpărătorul anilor pierduți.
Eu sunt „Bine ai venit acasă!” pentru fiecare fiu risipitor.
Eu sunt glasul care șoptește la urechea fiecărei fete:
„Eu te-am creat și ai fost creată frumoasă.”
Eu sunt credincios chiar și cu cei necredincioși.
Numele meu este salvare.
Numele Meu este putere, chiar putere asupra ta!
Chiar vrei să știi cine sunt Eu?
Eu sunt piciorul de pe capul tău.
Eu sunt sabia din coasta ta.
Eu sunt singurul autor al acestei povești.
Eu sunt Cel care ține stiloul
și te voi șterge cu o singură mișcare a mâinii Mele.
Eu voi avea ultimul cuvânt, pentru că Eu sunt Cuvântul.
Și Moarte, sunt aici ca să-ți spun o vorbă:
Vineri nu ai fost la înmormântarea mea –
ai fost la înmormântarea ta.
Piroanele din mâinile Mele vor fi cele din sicriul tău.
Și ca să fiu clar:
Nu am fost o victimă a planurilor omenești
și, cu certitudine, nu am fost niciodată un sclav al tău.
Eu sunt învingătorul.
Eu sunt Stăpânul.
Eu sunt Cel care îi eliberează pe cei captivi.
Și nu numai că am zdrobit strânsoarea în care mă țineai,
Dar îți voi desprinde degetele de peste toți cei care cheamă Numele Meu.
Ești terminată.
Ești neputincioasă.
Lucrarea ta este nulă și neavenită.
Fă-ți bagajele.
Du-te și spune prietenilor tăi: S-A SFÂRȘIT.
Iar în cazul în care te mai întrebi,
Cine cred Eu că sunt,
Îți voi spune:
EU SUNT.
Cu sinceritate,
Isus

[An Unexpected Letter. Copyright © 2016 Passion Conferences.]

 

Ce să faci dacă pierzi răpirea

de Dr. Dave Williams

Dr. Dave Williams

Dr. Dave Williams

Este posibil să fii un creștin mărturisitor și de fapt să nu fii credincios. Pavel a spus: „Pe voi înşivă încercaţi-vă dacă sunteţi în credinţă.” (2 Corinteni 13:5) Isus a spus: „Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.” (Matei 7:21)

Dacă citești asta după ce a avut loc răpirea, este din cauză că nu ai fost gata. Isus a spus în Matei 25:10: „… cele ce erau gata au intrat… și s-a încuiat uşa.”

Îngăduie-mi să-ți dau 20 de sfaturi pentru a supraviețui în acest timp îngrozitor, dacă vei pierde prima strângere a credincioșilor lui Dumnezeu, răpirea.

  1. Nu crede explicațiile date de mass-media seculară!

Creștinii nu au fost transportați de o navă spațială interplanetară, pentru a fi reprogramați. Nu am fost luați de extratereștri și nu ne aflăm în Buenos Aires, Togo sau Europa. Am părăsit pământul pe un nor al gloriei, pentru a fi pentru totdeauna cu Isus.

  1. Scapă de telefonul celular!

Dacă nu vei fi de acord cu guvernul în ceea ce privește cei șapte ani finali și fermecătorul lider mondial, vei fi vânat. Telefonul tău celular va fi urmărit. Aruncă-l într-un râu sau într-un lac, departe de locul unde te vei afla.

  1. Nu te omorî!

Ori de câte ori există dezordine socială și confuzie, oamenii tind să creadă că sinuciderea este singura cale de scăpare. Probabil te simți lipsit de speranță, dar mai există speranță. Duhul Sfânt va lucra și în cei șapte ani finali. Roagă-te și cere-I să te călăuzează, să-ți dea tărie și să locuiască în tine.

  1. Pocăiește-te imediat și fă pace cu Dumnezeu!
Acum este timpul să te pocăiești.

Acum este timpul să te pocăiești.

Dacă citești asta după răpire, ai fost deja martor la multe dintre evenimentele pe care le-am descris. Acum este timpul să te pocăiești. Isus Cristos este singurul Mântuitor și singura cale spre rai (Ioan 14:6). Roagă-te: „Doamne Isuse, ai milă de mine! Am păcătuit împotriva ta. Mântuiește-mă acum. Te primesc ca Mântuitorul meu personal.” „Fiindcă «oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.»” (Romani 10:13)

  1. Asigură-te că ai o Biblie tipărită!

Nu vei vrea să folosești tablete electronice în timpul necazului cel mare. Cuvântul și promisiunile lui Dumnezeu vor fi valabile și după răpire, fiindcă Isus a spus: „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.” (Matei 24:35) Păstrează o Biblie într-un loc sigur, pentru că atunci când guvernul lui Antihrist va prelua puterea, în cele din urmă va încerca să distrugă toate Bibliile.

Citește cele zece porunci și urmează-le (Exod 20:1-17). Harul lui Dunezeu va fi încă la îndemână, dar după ce va pleaca Biserica, vremea harului se va fi încheiat și totul va reveni la ceva ce va fi ca vremurile Vechiului Testament.

Asigură-te că citești Daniel 2-12. Capitolul 12 îți va da timpul general când va veni Isus a doua oară. Citește Matei 24, Marcu 13, 1 Tesaloniceni 5, 2 Tesaloniceni 2 și Apocalipsa. Totul va începe să aibă sens pentru tine.

  1. Părăsește-ți casa și îndepărtează-te de orașe, în special de orașele mari!

Vei fi tentat să aștepți să vezi ce se întâmplă, dar dacă vei face asta, va fi o greșeală fatală, la fel cum a fost pentru evreii care au așteptat prea mult în timpul anilor holocaustului. Du-te într-o zonă izolată. Învață să trăiești cu orice fel de hrană de care vei putea face rost prin vânat, cules sau cultivarea pământului. Nu-ți lua telefonul celular, deoarece ți se va da de urmă. Deconecteză dispozitivul de recepţie-transmisie automată al vehiculului tău sau abandonează cu totul vehiculul.

Asigură-te că familia ta este în siguranță și că este de acord cu decizia ta de a pleca. Ia-i cu tine, dacă vor să vină. Dacă nu vor, trebuie să pleci singur.

  1. Roagă-te ca Dumnezeu să te ajute și să-ți dea tărie!

Va fi dificil să supraviețuiești, dar Dumnezeu tot te va auzi și tot te va ajuta. Nu va fi ușor, pentru că Isus a spus: „… cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit” (Matei 24:13). Vei avea nevoie de tăria Lui ca niciodată înainte.

  1. Nu te duce la biserică!

Exact – nu te duce la biserică și nu te alătura religiei mondiale de tip conglomerat, pentru că ea va fi sub controlul prorocului mincinos (Apocalipsa 13). Toți slujitorii adevărați, evlavioși, vor fi părăsit pământul la răpire. Nu crede minciunile slujitorilor care sunt lăsați în urmă. Chiar dacă vezi miracole sau minuni aparente, nu le crede. Sunt minuni mincinoase (Matei 24:24; Marcu 13:22, Luca 21; 2 Tesaloniceni 2:9). Înșelăciunea va fi la ordinea zilei. Amăgirea va fi pretutindeni, în special în „biserici”.

Dacă este posibil, încearcă să găsești pe alții care este posibil să-L fi primit pe Cristos după răpire. Veți putea să găsiți modalități de a vă sprijini și încuraja unul pe celălalt.

  1. Fă rost de un radio mic, cu alimentare proprie!

Dacă nu poți găsi un radio care să funcționeze independent, fă rost de un radio cu baterii și de o provizie mare de baterii, fiindcă vei avea nevoie să asculți radioul. Nu crede propaganda, dar crede când îți vor spune despre anumite evenimente legate de războaie și calamități geografice. Vei putea să știi ce se va întâmpla în continuare citind Apocalipsa 6-19.

  1. Continuă să te rogi pentru cei dragi ai tăi care sunt necredincioși!

Dumnezeu va continua să-ți răspundă la rugăciuni în timpul necazului cel mare. Rugăciunile tale pot să fie cheia pentru a-i vedea din nou pe cei dragi ai tăi, după ce această perioadă de supremă agonie se va fi terminat.

  1. Lasă copii ale acestei liste la cât de mulți oameni poți!

Poate că aceasta îi va ajuta pe alții să supraviețuiască și să vină la Cristos. Fii precaut totuși când dai astfel de materiale, dacă răpirea a avut deja loc. Isus a spus în Luca 21:16-17 că oamenii vor fi trădați de părinții, frații, rudele și prietenii lor, iar unii dintre ei pot să facă să fii dat morții. El vorbea despre timpul pe care îl trăiești chiar acum, dacă ai pierdut răpirea.

Rămâi în legătură cu noi pentru partea a doua.

[Dr. Dave Williams, What to Do if You Miss the Rapture. Copyright © 2017 Dr. Dave Williams.]

Încă 9 lucruri pe care să le faci dacă pierzi răpirea

de Dr. Dave Williams

Așa cum am menționat în prima parte a acestui articol, este posibil să fii un creștin mărturisitor și să nu fii de fapt în credință. Am împărtășit 11 sfaturi pe care oamenii ar trebui să le pună la inimă dacă pierd răpirea. Iată ultimele sfaturi pentru a supraviețui în acest timp îngrozitor, dacă pierzi prima strângere a credincioșilor lui Dumnezeu – răpirea.

  1. În niciun mod, în nicio circumstanță, nu te pune în acord cu liderul mondial!

Toți o să-l iubească și chiar o să i se închine. Dar dacă asculți mincinile lui, vei fi atras în puternica amăgire care îți va hotărî soarta eternă (2 Tesaloniceni 2:9-12). În curând, vei fi aruncat în iad din cauză că nu ai iubit adevărul.

  1. Refuză să primești un semn, nu nume, un număr sau un cip pe mâna dreaptă sau pe frunte!

Refuză orice injecție cu microcip, fiindcă Apocalipsa 13 spune că acest lider mondial puternic va cere ca tuturor, mici și mari, bogați și săraci, liberi și sclavi, să li se dea un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte. Dar odată ce îl vei primi, îi vei aparține lui Satan pentru totdeauna. Este mai bine să fii scos din economia mondală și să-ți pierzi viața fizică, decât să fii condamnat pentru totdeauna în lacul de foc (Apocalipsa 14:9-11). Viața multor credincioși în perioada celor șapte ani finali va luat sfârșit prin decapitare, pentru refuzul de a primi semnul fiarei (Apocalipsa 20:4).

  1. Nu fura, nu comite niciun păcat sexual, nu ucide pe nimeni și nu folosi droguri pentru a-ți alina anxietatea!

Ispita de a fura, de a ucide, de a folosi droguri și de a te deda la păcat sexual va fi enormă, dar trebuie să i te împotrivești. Dacă săvârșești aceste păcate, s-ar putea să descoperi că este foarte dificil să te pocăiești (Apocalipsa 9:21).

  1. Roagă-te pentru poporul evreu și națiunea lui Israel!

Ei o să sufere mult mai mult decât orice alt grup de pe Pământ. De aceea, ultimii șapte ani sunt numiți necazul cel mare și vremea necazului lui Iacov.

Isus a spus că o să fie mai rău pentru poporul evreu decât orice au experimentat ei vreodată în trecut (Matei 24:21). Psalmul 122:6 spune: „Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului!” În Zaharia 14:2 ni se spune că toate națiunile lumii vor fi împotriva lui Israel în holocaustul final.

  1. Fii pregătit să suferi!
Va fi ca un film de groază sau ca un film science-fiction, dar va fi real. Poate că va trebui să mori pentru credința ta, dar va merita.

Va fi ca un film de groază sau ca un film science-fiction, dar va fi real. Poate că va trebui să mori pentru credința ta, dar va merita.

La un moment dat, lagărele și facilitățile pentru lichidare vor opera fără întrerupere, zi și noapte. Așa cum înțeleg eu avertizările profetice despre necazul cel mare, foametea va fi mai mare ca oricând. Familiile vor fi despărțite. Va fi ca un film de groază sau ca un film science-fiction, dar va fi real. Poate că va trebui să mori pentru credința ta, dar va merita.

  1. Nu vorbi de rău pe Israel sau poporul său, indiferent de presiuni!

Dumnezeu te va susține, dacă vei susține pe Israel. Profeții falși îți vor spune că națiunea Israel nu are dreptul să existe. Îți vor spune că oamenii care trăiesc în Israel nu sunt cu adevărat evrei și descendenții lui Avraam. Nu vorbi niciodată împotriva lui Israel sau a poporului său (Geneza 12:3, Isaia 49:25).

  1. Dacă ești capturat de autorități, nu te lepăda de Isus Hristos ca Domn și Dumnezeu!

Este mai bine să mori, decât să te lepezi de Hristos (Luca 12:8-10). În Apocalipsa 6:9-11 vedem destui oameni care au murit după răpire pentru credința lor și au ajuns în rai. Dacă te lepezi de Isus Hristos, vei fi destinat închisorilor subterane ale celor condamnați, să aștepte îngrozitorul tron mare și alb al judecății (Apocalipsa 20:11-12).

  1. Notează ziua în care liderul mondial își mută imaginea în templul sfânt de la Ierusalim!

Când se va întâmpla aceasta, vei ști că vei avea 1260 de zile ca să supraviețuiești. Daniel se referă la 1290 de zile, care includ 30 de zile de curățire după ce Se va întoarce El.

  1. Decide să rabzi până la sfârșit!

Dacă pierzi răpirea, tot mai este speranță. Moise a îndurat mult necaz, privind la Cel care este nevăzut (Dumnezeu). Pavel a scris: „Dacă răbdăm, vom şi împărăţi împreună cu El. Dacă ne lepădăm de El, şi El Se va lepăda de noi.” (2 Timotei 2:12)

[Dr. Dave Williams, 9 More Things to Do if You Miss the Rapture. Copyright © 2017 Dr. Dave Williams.]

Dumnezeu are un plan minunat pentru viata ta. Mitul evangheliei moderne

Ray Comfort – Dumnezeu are un plan minunat pentru viata ta. Mitul evangheliei moderne

Dumnezeu are un plan minunat pt viata taPeste 90% din persoanele care iau „decizii pentru Hristos” renunță în scurt timp la credința pe care au pretins-o inițial. De ce oare? Care sa fie cauza? Ce este greșit in evanghelizarea moderna? Metoda sau mesajul? Mai păstrăm noi modelul Scripturii în conținutul mesajului Evangheliei?

Ray Comfort pune punctul pe i, arătând într-o analiză aprofundată realitatea diluării mesajului Evangheliei prin omiterea folosirii Legii ca îndrumător al păcătoșilor către Hristos, în locul acesteia fiind prezentată o evanghelie de zahăr, o evanghelie a unei vieți împlinite aici pe pământ, o evanghelie a prosperității și huzurului lumesc.

CUPRINS
Cuvânt înainte, de Dr. John Barber / 5
CAPITOLUL 1. O creştere extraordinară / 7
CAPITOLUL 2.Care este calea de scăpare? / 13
CAPITOLUL 3. Dilema fericirii / 19
CAPITOLUL 4. Cheia uitată / 25
CAPITOLUL 5. Făcând harul măreţ / 31
CAPITOLUL 6. Motivele şi rezultatele / 37
CAPITOLUL 7. Cum a procedat Iisus? / 44
CAPITOLUL 8. Căutători ai arcei pierdute / 52
Anexă. Către prietenii mei din organizaţia Campus Crusade for Christ / 57
Referinţe bibliografice / 66
Resurse utile / 69

Pentru a downloada, clic pe Dumnezeu are un plan minunat pentru viața ta.

Teologia liberală, o erezie

Întrebare: Ce este teologia liberală?

Răspuns: În învăţătura creştină liberală, care nu este deloc creştină, raţiunea omului este accentuată şi este tratată ca autoritate finală. Teologii liberali caută să reconcilieze creştinismul cu ştiinţa seculară şi gândirea modernă. Făcând aceasta, ei tratează ştiinţa ca atotcunoscătoare şi Biblia ca plină de fabule şi falsă. Primele capitole ale Genezei sunt reduse la poezie şi fantezie, având un mesaj, dar netrebuind a fi luate literal (în ciuda faptului că Isus a vorbit despre acele prime capitole în termeni literali). Omenirea nu este văzută ca total depravată, şi astfel teologii liberali au o perspectivă optimistă despre viitorul omenirii. Evanghelia socială este de asemenea accentuată, în timp ce inabilitatea omului căzut de a o împlini este negată. Faptul că o persoană este sau nu mântuită de păcatul său, şi pedeapsa sa în iad, nu mai sunt o problemă; important este cum îl tratează omul pe tovarăşul său. „Iubirea” tovarăşilor noştri umani devine problema definitorie. Ca rezultat al acestui „raţionament” al teologilor liberali, următoarele doctrine sunt propagate de teologii liberali cvasi-creştini:

1) Biblia nu este „insuflată de Dumnezeu” şi are erori. Din cauza acestei credinţe, omul (teologii liberali) trebuie să decidă care învăţături sunt corecte şi care nu sunt. Credinţa că Biblia este „inspirată” (în înţelesul original al cuvântului) de către Dumnezeu este afirmată de naivi. Aceasta contrazice direct 2 Timotei 3:16-17: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.”

2) Naşterea din fecioară a lui Hristos este o învăţătură mitologică falsă. Aceasta contrazice direct Isaia 7:14 şi Luca 2.

3) Isus nu a înviat din mormânt în formă trupească. Aceasta contrazice relatările despre înviere din toate cele patru Evanghelii şi din întreg Noul Testament.

4) Isus a fost un învăţător moral bun, dar urmaşii Lui şi urmaşii lor şi-au luat libertăţi în ceea ce priveşte istoria vieţii Lui (nu au existat miracole „supranaturale”), Evangheliile fiind scrise mulţi ani mai târziu şi doar atribuite primilor ucenici, pentru a da o greutate mai mare învăţăturilor lor. Aceasta contrazice pasajul din 2 Timotei şi doctrina păstrării Scripturilor de către Dumnezeu.

5) Iadul nu este real. Omul nu este pierdut în păcat şi nu este condamnat la o judecată viitoare, fără o relaţie cu Hristos prin credinţă. Omul se poate ajuta pe sine; nu este necesară o moarte de sacrificiu a lui Hristos, deoarece un Dumnezeu iubitor nu ar trimite oamenii într-un asemenea loc ca iadul, şi deoarece omul nu este născut în păcat. Aceasta Îl contrazice pe Isus Însuşi, care declară că El este Calea către Dumnezeu, prin moartea Lui ispăşitoare (Ioan 14:6).

6) Cei mai mulţi dintre autorii umani ai Bibliei nu sunt cei care se crede în mod tradiţional că sunt. De exemplu, ei cred că Moise nu a scris primele cinci cărţi ale Bibliei. Cartea lui Daniel a avut doi autori, fiindcă nu există niciun mod în care „profeţiile” detaliate din ultimele capitole să fi putut fi cunoscute dinainte; ele trebuie să fi fost scrise după ce au avut loc faptele. Aceeaşi gândire se aplică la cărţile Noului Testament. Aceste idei contrazic nu numai Scripturile, ci şi documentele istorice care verifică existenţa tuturor oamenilor pe care liberalii îi tăgăduiesc.

7) Cel mai important lucru pentru om este să-l „iubească” pe aproapele său. Lucrul iubitor de făcut în orice situaţie nu este ceea ce spune Biblia că este bine, ci ceea ce teologii liberali decid că este bine. Aceasta neagă doctrina depravării totale, care afirmă că omul nu este capabil să facă nimic bun şi iubitor (Ieremia 17:9), până ce este răscumpărat de Hristos şi i se dă o natură nouă (2 Corinteni 5:17).

Există multe pronunţări ale Scripturii împotriva celor care ar nega dumnezeirea lui Hristos (2 Petru 2:1) – ceea ce face creştinismul liberal. Scriptura denunţă de asemenea pe cei care ar predica o Evanghelie diferită de ceea ce a fost predicat de către apostoli (Galateni 1:8) – lucrul pe care îl fac teologii liberali, negând necesitatea morţii ispăşitoare a lui Hristos şi predicând o evanghelie socială în locul ei. Biblia îi condamnă pe cei care numesc binele rău şi răul bine (Isaia 5:20) – ceea ce fac unele biserici liberale, acceptând homosexualitatea ca un stil de viaţă alternativ, în timp ce Biblia condamnă în mod repetat practicarea ei.

Scriptura vorbeşte împotriva celor care ar striga „pace, pace” când nu este pace (Ieremia 6:14) – ceea ce fac teologii liberali, spunând că omul poate să ajungă la pacea cu Dumnezeu separat de jertfa lui Hristos pe cruce, şi că omul nu este nevoie să se îngrijoreze cu privire la o judecată viitoare înaintea lui Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu vorbeşte despre un timp când oamenii vor avea o formă de evlavie, dar îi vor tăgădui puterea (2 Timotei 3:5) – ceea ce face teologia liberală prin faptul că spune că există o anumită bunătate interioară în om, care nu cere o renaştere prin Duhul Sfânt, prin credinţa în Hristos. Şi vorbeşte împotriva celor care ar sluji idolilor în locul singurului Dumnezeu adevărat (1 Cronici 16:26) – ceea ce face creştinismul liberal, prin aceea că el creează un dumnezeu fals după placul său, în loc să se închine lui Dumnezeu, aşa cum este El descris în întreaga Biblie.

[What is liberal Christian theology? Sursa: www.gotquestions.org]

Teologia liberală

O scurtă descriere a teologiei liberale făcută de apologetul Caius ben-Obeada.